Contestaţie la executare. Sentința nr. 7171/2012. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7171/2012 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 20-04-2012 în dosarul nr. 7171/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINTA CIVILA NR. 7171
Ședința publică din data de 20.04.2012
Instanța constituită din:
Președinte - A. S.
Grefier – D. I.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect contestație la executare, privind pe contestatorii S. R. PRIN M. F. PUBLICE si M. F. PUBLICE, pe intimata . pe terțul poprit B. N. A ROMANIEI, pe intimații B. DE EXPORT I. A ROMANIEI EXIMBANK SA și A. P. VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc in sedinta publica de la 13.04.2012, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, parte integranta din prezenta, cand instanta, pentru a da posibilitatea partilor sa depuna la dosar concluzii scrise, a amanat pronuntarea la 20.04.2012 cand, in aceeasi compunere, a hotarat urmatoarele:
INSTANTA,
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 13.10.2011 contestatoarea M. Finanteior Publice a formulat contestatie impotriva infiintarii popririi ca urmare a masuri luata de Biroul Executorului Judecătoresc E. L., la cererea creditorului S.C. B. S.A., in baza titlului executoriu - sentința civilă nr. 5158/15.06.2011 și încheierea din data de 21.07.2011 pronunțate de Judecătoria Sector 5, în dosarul nr._, prin care a solicitat Băncii Naționale a României, sa procedeze la poprirea sumei de_ EURO, in echivalent lei la cursul BNR din data plății, asupra conturilor deschise de B. de Export-lmport a României EXIMBANK - Sucursala București, la B. Națională a României.
De asemenea, solicită suspendarea executării până la soluționarea prezentei contestații la executare
In motivarea cererii, contestatorul arata ca prin sentința civilă nr. 5158/15.06.2011, denumită în continuare „sentința" pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București în dosarul nr._ s-a admis cererea formulată de către creditoarea . contradictoriu cu debitoarea A. și terțul poprit EximBank SA și s-a validat „poprirea înființată în dosarul de executare nr. 149/2010 al B. E. L. asupra conturilor deținute de debitoarea A. la terțul poprit EximBank SA, pana la concurenta sumei de 28.619.720 EURO și 80.942,38 lei. ,,
Prin încheierea din data de 21 07.2011 denumită în continuare „încheierea" în dosarul mai sus citat, instanța a admis cererea formulată de . lămurirea înțelesului și aplicarea dispozitivului sentinței civile nr. 5158/15.06.2011, în sensul că: „Lămurește înțelesul și aplicarea dispozitivului sentinței civile nr. 5158/15.06.2011, în sensul că validează poprirea atât asupra conturilor deținute de debitoare la terțul poprit, cât si asupra sumelor de bani datorate debitoarei de terțul poprit cu titlu de dividende."
Suma de 28.619.720 euro asupra căreia a fost înființată măsura popririi reprezintă și dividendele cuvenite Statului Român reprezentat de A. în baza Hotărârilor A. ale .. 4/19.03.2009 și 2/5.05.2010, corespunzător acțiunilor deținute de S. Român la .>
EximBank SA este o societate comercială, pe acțiuni, la care statul român este acționar majoritar, respectiv deține 95,374 acțiuni.EximBank SA este înființată în baza Legii nr. 96/2000.Acțiunile deținute de către statul român au fost în administrarea A. în temeiul OUG 51/1998.
Potrivit art. 1 din OUG nr. 83/29.09 2011 privind stabilirea unor măsuri referitoare la B. de Export-lmocrt a României EXIMBANK SA. „începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgența, acțiunile deținute de stat la B. de Export-lmpod a României EXIMBANK - S.A. trec din administrarea Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului în administrarea Ministerului Finanțelor Publice".
Prin urmare, drepturile și obligațiile ce decurg din calitatea de acționar a Statului Român la B. de Export-lmport a României EXIMBANK SA sunt în prezent exercitate de Ministerul Finanțelor Publice.
Prin înființarea măsurii popririi asupra conturilor deschise de . B. Națională a României s-a adus un prejudiciu Statului R. reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de acționar majoritar al ., în conturile deschise la . BNR se aflau și sumele de bani ce se cuveneau Statului Român cu titlu de dvAdende. Prin urmare, prin înființarea măsurii popririi, S. Român, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, este lipsit de dividendele ce i se cuvin în calitate de acționar la .>
Raportat la acestea consideram că se justifică pe deplin calitatea procesuală activă a Ministeoilui Finanțelor Publice în formularea prezentei contestații împotriva înființării popririi.
Sumele asupra cărora se solicită instituirea măsurii popririi provin din dividendele cuvenite Statului Român reprezentat de A. în baza Hotărârilor A. ale . 4/19.03.2009 și 2/5.05.2010, corespunzător acțiunilor deținute de S. Român la .>
A. nu este titularul vreunui drept de dispoziție asupra acestor sume, el exercitând in baza mandatului acordat prin lege, drepturile și îndeplinind obligațiile ce decurg din calitatea de acționar/asociat a Statului Român. Calitatea de administrator al acțiunile; deținute de S. Român la . i-a conferit niciodată A. de a deveni titular dreptului de proprietate asupra acțiunilor Eximbank și nici beneficiar al dividendelor.
Astfel, A. doar încasa dividendele, pe care la vira către bugetul de stat, după deducerea cheltuielilor prevăzute de lege. Ulterior, acest drept de administrare asupra acțiunilor deținute de S. R. la . fost trecut. în baza art. 1 cin OUG nr. 83/29.09.2011, asupra Ministerul Finanțelor Publice.
Solicita sa se constate ca sumele sunt destinate unei afectatiuni speciale prevazute de lege.
Se solicita tototdata suspendare executarii, aratand ca urgența măsurii suspendării este indiscutabilă întrucât prin înființarea popririi asupra acestor sume se creează un prejudiciu bugetului statului
In drept, art. 399 si următoarele Cod Procedura Civila O.G. nr.22/2002.
La data de 15.12.2011 intimata a depus la dosar intampinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata.
In motivarea cererii, intimata arata ca din cuprinsul cererii formulate de contestator nu rezulta numele persoanei care, prin semnătura sa angajat M. FINANȚELOR PUBLICE in prezenta cauza si nici actul juridic in temeiul căruia persoana in cauza are dreptul sa semneze contestația la executare.
In temeiul art. 57 alin. 1 si alin. 2 c.pr.civ. solicita introducerea in cauza
a BĂNCII DE EXPORT-I. A ROMÂNIEI EximBank-S.A., si a AUTORITĂȚII P. VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI (A.V.A.S.), pentru ca A.V.A.S. este debitorul din baza sentinței nr. 1911/23.02.2010 pronunțata de Tribunalul București Secția a Vl-a Comerciala, ale cărui dividende cuvenite din profitul obținut de Eximbank in anii 2008 - 2010 fac obiectul popririi infiintate la B. Naționala a României, contestate de către M. FINANȚELOR PUBLICE prin prezenta cauza, ceea ce inseamna ca si A.V.A.S. ar putea pretinde aceleași drepturi ca si contestatorul; EXIMBANK este de asemenea debitorul nostru, dupa ce in prealabil a refuzat infiintarea popririi notificata de către domnul executor judecătoresc E. L. in dosarul de executare nr. 149/2010, inca din 14.12.2010, pentru ca apoi sa refuze aducerea la indeplinire a sentinței nr. 5158 pronunțata de Judecătoria Sectorului 5, motiv pentru care aceasta sentința a devenit titlu executoriu împotriva Eximbank; ca urmare a acestor argumente, considera ca Eximbank poate solicita aceleași drepturi ca si M. FINANȚELOR PUBLICE, motive pentru care va rugam sa introduceți in cauza si EXIMBANK.
Solicita totodata ca reclamantul sa indice care sunt actele de executare a caror nulitate o solicita.
Intimatul invoca exceptia lipsei calitatii procesuale active a Ministerului F. Publice pentru ca cererea este formulata de către M. FINANȚELOR PUBLICE, ca instituție de sine stătătoare, si nu in numele Statului R., dupa cum se poate observa din preambului cererii sale. Insa, M. FINANȚELOR PUBLICE nu are nici o calitate, alta decât cea de reprezentant si administrator al acțiunilor Statului R. deținute la capitalul social al EXIMBANk, iar acest lucru s-a intamplat incepand cu data de 30.09.2011, odată cu publicarea in Monitorul Oficial a OUG nr. 83/2011. Ori, executarea silita pornita de subscrisa impotriva Eximbank a avut la baza o sentința pronunțata inainte de 30.09.2011, respectiv sentința nr. 5158 pronunțata de Judecătoria Sectorului 5 București a cărei neeexecutare culpabila din partea Eximbank a condus la adăugarea caracterului executoriu la aceasta sentința. Ori, prin punerea in executare a unei sentințe îndreptata impotriva Eximbank, o societate comerciala cu presonalitate juridica proprie, nu s-a creat si nici nu se va crea nici o vătămare MINISTERULUI FINANȚELOR PUBLICE. De asemenea, contestatorul nu a justificat in nici un fel si nici nu a probat in cuprinsul cererii sale ca i s-ar fi creat un prejudiciu sau o vătămare pana acum. M. FINANȚELOR PUBLICE afirma in susținerea cererii sale ca "prin infiintarea măsurii popririi asupra conturilor deschise de . B. Naționala a României s-a adus un prejudiciu Statului R.", așadar contestatorul confirma faptul ca nu se considera vătămat prin executarea silita efectuata de reclamanta impotriva Eximbank, ci eventual S. R. ar putea fi considerat ca fiind vătămat.
Petenta invoca totodata exceptia lipsei de interes, aratand ca in cuprinsul cererii sale, contestatorul isi motivează interesul in promovarea cererii sale afirmând ca prin înființarea măsurii popririi, S. R., reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, este lipsit de dividendele ce i se cuvin, in calitate de acționar al . in vedere faptul ca M. FINANȚELOR PUBLICE a formulat prezenta cerere si nu Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, consideram ca aceasta instituție publica de sine stătătoare nu are nici un interes in a obține anularea actelor de executare efectuate de către domnul executor judecătoresc E. L. caci nu acestea aduc nici o atingere drepturilor Ministerului Finanțelor Publice si astfel nu se justifica nici un interes in promovarea cererii ce face obiect al prezentei cauze.
Nici contestatorul nu isi justifica interesul in promovarea cererii ce face obiect al prezentei cauze, astfel (fila 5 a cererii penultimul paragraf): "practic, executarea este indreptata impotriva Statului R. (prin Eximbank si BNR) care nu are calitatea de debitor si care nici nu datorează vreo suma de bani Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului." Astfel se poate observa ca insusi contestatorul afirma ca nu el are interes in promovarea prezentei cauze, ci S. R., insa prezenta cerere a fost formulata de M. FINANȚELOR PUBLICE, ca instituție de sine stătătoare si nu de S. R., ceea ce inseamna ca excepția lipsei de interes invocata de subscrisa este admisibila.
De asemenea, contestatorul face următoarea afirmație pe pagina a treia a cererii sale: "prin infiintarea măsurii popririi asupra conturilor deschise de . B. Naționala a României s-a adus un prejudiciu Statului R. reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice", iar ca urmare a acestui fapt ne intareste convingerea si întemeiază excepția lipsei de interes a Ministerului Finanțelor Publice in susținerea cererii ce face obiect al prezentei cauze.
In cauza de fata, M. FINANȚELOR PUBLICE nu a probat si nici măcar nu a arătat onoratei instanțe care este interesul sau pentru promovarea prezentei cereri.
Pe fondul cererii, se arata ca dupa pronunțarea sentinței nr. 1911/23.02.2010 de către Tribunalul București Secția a Vl-a Comerciala, sentința care in virtutea prevederilor art. 720 ind. 8 c.pr.civ. era executorie de la data pronunțării sale, in data de 12.03.2010, .. a comunicat A.V.A.S. adresa nr. VP4/945/12.03.2010, prin care si-a exprimat "intenția a de rezolva litigiul pe cale amiabila in sensul de a gasi o cale legala prin care sa fie pusa in executare hotărârea judecătoreasca mai sus menționata, dar care sa nu perturbe in nici un fel activitatea Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului. In acest sens, avem in vedere valorificarea creanței noastre, eventual prin preluarea unor creanțe certe, lichide si exigibile, pe care A. pentru Valorificarea activelor Statului le are fata de terți solvabili" La adresa mai sus menționata, nu am primit nici un răspuns cu toate ca au trecut mai mult de 18 luni.
S-au adresat Biroului Executoriului Judecătoresc E. L., care la rândul sau s-a adresat Judecătoriei Sectorului 1 București, care a pronunțat in dosarul nr._/299/2010 incheierea din data de 21.05.2010 prin care a admis cererea de încuviințare a inceperii executării silite împotriva A.V.A.S. in temeiul art. 371 indice 1 c.pr.civ. care prevede ca "executarea silita are loc in oricare dintre formele prevăzute de lege"in dosarul de executare nr. 149/2010.
In data de 09.06.2010. B. E. L. a adresat A.V.A.S. somația de plata nr._/09.06.2010. prin care a fost adusa la cunoștința acestei instituții obligația sa de plata a sumelor de bani prevăzute in titlul nostru executoriu, precum si obligația de a efectua toate demersurile necesare obținerii fondurilor, . 6 luni, astfel cum prevede art. 2 din OG nr. 22/2002.
A.V.A.S. nu si-a îndeplinit obligațiile de plata in termenul de 6 luni si in data de 30.06.2010, s-a publicat HG nr. 569/2010 in Monitorul Oficial nr 440 pentru aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli al A.V.A.S. pentru anul 2010. In anexa 1, la punctul 1.1.5 al bugetului de venituri si cheltuieli al A.V.A.S., se prevede alocarea sumei de_ lei pentru "Sume plătite efectiv cumpărătorilor pentru despăgubiri acordate în urma procesului de privatizare și valorificare, precum și obligații de plată stabilite prin titluri executorii conform OG nr. 22/2002".
In toata perioada de 6 luni, stabilita conform art. 2 din OG nr. 22/2002, A.V.A.S. avea obligația de plata a sumelor născute din titlu, mai ales ca avea alocate prin bugetul sau toate sumele necesare efectuării acestor plati, insa A.V.A.S. nu a efectuat nici o plata de bunăvoie pana la aceasta data.
In data de 26.07.2011 Judecătoria Sectorului 4 București a pronunțat sentința nr. 5400 prin care a admis cererea de validare a popririi si a dispus validarea popririi asupra conturilor deținute de A. la DIRECȚIA GENERALA A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, ACTIVITATEA DE TREZORERIE SI contabilitate PUBLICA, pana la concurenta sumei de 29.034.629,24 euro si 18.942,38 lei.
Astfel, ca urmare a faptului ca, pe de o parte, A. deține conturi la Eximbank are sediul pe raza Sectorului 5, datorita faptului ca din informațiile publicate in adresa am aflat ca Eximbank are de plătit dividende A.-ului, informații confirmate si de cercetările proprii, in baza documentelor inregistrate de Eximbank la Oficiul Registrului Comerțului sau publicate in Monitorul Oficial, in data de 16.11.2010, Judecătoria Sectorului 5 București a admis cererea de incuviintare a executării silite asupra debitorului nostru A.V.A.S.
Astfel, EXIMBANK are o datorie fata de A.V.A.S. rezultata din dividendele aferente anului 2008 si anului 2009, scadente si neachitate in cuantum de peste_ lei (cat este datoria A. fata de intimata). S-a solicitat executorului judecătoresc E. L. infiintarea popririi asupra veniturilor deținute A. in conturile sale deschise la Eximbank, precum si asupra veniturilor datorate de Eximbank către A. cu titlu de dividende. P. ca Eximbank nu a dat curs solicitării domnului executor judecătoresc de a infiinta poprirea asupra veniturilor datorate de Eximbank către A. cu titlu de dividende in data de 15.06.2011, Judecătoria storului 5 București a admis cererea intimatei dispunând validarea popririi pana la concurenta sumei de 28.619.720 euro si 80.942.38 lei, iar prin incheiere, a lămurit dispozitivul sentinței nr. 5158, in sensul ca admite cererea. Lămurește înțelesul si aplicarea dispozitivului sentinței nr. 5158/15.06.2011 in sensul ca se validează poprirea atat asupra veniturilor deținute de debitoare la terțul poprit cat si asupra sumelor de datorate debitoarei de terțul poprit cu titlu de dividende.
Intrucât Eximbank, dupa data de 21.07.2011 cand s-a lămurit sentința nr. 5158 pronunțata de Judecătoria Sectorului 5 București, astfel cum am explicat mai înainte, nu a consemnat întreaga suma la care a fost obligata de către Judecătoria Sectorului 5 București, s-au adresat acestei instituții bancare mai multe notificări prin care i-a solicitat sa-si îndeplinească obligațiile ce ii incumba potrivit hotărârii judecătorești ce constituie titlu executoriu impotriva sa potrivit art. 460 alin 4 c.pr.civ., respectiv a sentinței nr. 5158. In data de 05.08.2011, Eximbank a adresat domnului executor judecătoresc E. L. o notificare inregistrata sub nr. 9590/05.08.2011 prin care i-a adus la cunoștința despre infiintarea popririi asupra sumelor pe care le datorează către A., conform sentinței nr. 5158. Prin aceeași adresa EX1MBANK confirma ca are de plătit către A. dividende de o valoare cel puțin egala cu cea pe care A. o datorează. Insa, la acea data, potrivit prevederilor art. 460 alin. 4 c.pr.civ., Eximbank era obligata sa consemneze toata suma pe care A. o datorează, caci Judecătoria Sectorului 5 București, validase poprirea inca din data de 15.06.2011.
In data de 09.08.2011, Eximbank a făcut dovada consemnării doar sumei de 69.939,98 lei. Ca urmare, domnul executor judecătoresc E. L. a transmis in data de 25.08.2011 către Eximbank o somație in care i-a solicitat sa faca dovada consemnării intregii sume prevăzuta in sentința nr. 5158 pronunțata de Judecătoria Sectorului 5 București in dosarul nr._ .
Intrucât Eximbank nu a consemnat suma de 28.619.720 euro astfel cum era prevăzut in sentința nr. 5158, aceasta hotărâre, in virtutea aplicării art. 460 alin. 4 c.pr.civ., a devenit titlu executoriu, iar domnul executor judecătoresc E. L. s-a adresat atat Judecătoriei Sectorului 5 București cat si Judecătoriei Sectorului 3 București pentru incuviintarea executării silite. Judecătoria Sectorului 5 București a admis cererea de incuviintare a executării silite impotriva Eximbank in data de 20.09.2011 in dosarul nr. 17._, iar Judecătoria Sectorului 3 București a admis cererea de incuviintare a executării silite impotriva Eximbank in data de 26.09.2011 in dosarul nr._/301/2011. Apoi, domnul executor judecătoresc E. L. a notificat in data de 30.09.2011 B. Naționala a României pentru înființarea popririi asupra disponibilităților Eximbank existente in contul sau deschis la BNR, aducând la cunoștința Eximbank despre acest lucru, in data de 04.11.2011.
O.U.G. nr. 83/2011 aduce câteva modificări importante cu privire la prezentantul administratorului statului asupra participatiilor deținute la capitalul social al EXIMBANK, acesta devenind Ministerul Finanțelor Publice in locul A.V.A.S. (art. 1), dar stabilește si un nou termen de plata a dividendelor in sarcina EXIMBANK, derogator de la termenul general de 6 luni stabilit de art. 67 alin. 2 din legea nr. 31/1990 (art. 2 alin. 2).
Conform art. 2 alin. 1 din OUG nr. 83/2011, Guvernul, respectând pirincipiul neretroactivitatii legii civile, nu a modificat beneficiarul dividendelor cuvenite din profitul realizat de EXIMBANK in anii 2008, 2009 si 2010.
Nu se poate vorbi de un simplu administrator in persoana A., ci mandatul acestuia era reglementat prin mai multe acte normative speciale, care ii dadeau dreptul nu numai de a incasa dividendele, dar si de a vinde acțiunile atului, deținute inclusiv la Eximbank.
Ca urmare a celor de mai sus concluzionam ca in nici un caz nu ne aflam situația prevăzuta de art. 452 alin. 2 c.pr.civ., iar sumele cuvenite A. cu titlu de dividende din profitul obținut de Eximbank in anii 2008 - 2010 pot fi supuse executarii silite. Cu atat mai mult si disponibilitățile A. existente in conturile deschise la Eximbank, la Activitatea de Trezorerie si contabilitate Publica a Municipiului București, sau de la oricare alta instituție bancara, pot fi supuse executarii silite efectuate la solicitarea creditorilor sai,
In cauza Ș. împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că executarea unei sentințe sau a unei decizii, indiferent de instanța care o pronunță, trebuie considerată ca făcând parte integrantă din "proces", în sensul articolului 6 (1) din Convenție, întrucât dreptul de acces la justiție ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică internă a unui stat contractant ar permite ca o hotărâre definitivă și obligatorie să rămână fără efect în detrimentul unei părți (în cauza respectivă, cu toate că reclamanta obținuse o hotărâre judecătorească definitivă prin care autoritățile administrative au fost obligate la o acțiune specifică, aceasta nu fusese executată, din cauza refuzului debitorului de a respecta această hotărâre).
Ori, a arătat Curtea, administrația constituie un element al statului de drept, interesul său fiind identic cu cel al unei bune administrări a justiției. Pe cale de consecință, dacă administrația refuză sau omite să execute o hotărâre judecătorească, sau întârzie în executarea acesteia, garanțiile articolului 6 de care a beneficiat justițiabilul în fața instanțelor judecătorești își pierd orice rațiune de a fi.
In plus, Curtea nu a subscris la teza Guvernului, conform căreia reclamanta ar fi trebuit să recurgă la executarea silită a sentinței, întrucât nu este oportun să-i ceri unei persoane care, în urma unei proceduri judiciare, a obținut o creanță împotriva statului, să recurgă la procedura de executare silită pentru a obține satisfacție; Curtea a concluzionat că, prin refuzul de a executa sentința, precum și prin refuzul plății cheltuielilor de judecată dispuse de către instanțele judecătorești, autoritățile naționale au lipsit reclamanta de un acces efectiv la justiție în privința executării unei hotărâri definitive pronunțate în favoarea sa, iar articolul 6 (1) din Convenție a fost încălcat.
De asemenea, în cauza S. P. împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a observat că cele obligate să îl pună în posesie pe reclamant erau autoritățile, în temeiul unei hotărâri care îi stabilise acestuia dreptul de proprietate. In consecință, obligația de a acționa incumba autorităților, iar nu reclamantului și a-i cere acestuia să facă alte demersuri al căror rezultat nu ar fi decât unul repetitiv și anume ca instanța să dispună încă o dată ca autorități administrative competente să execute o hotărâre judecătorească definitivă, ar fi prea oneros și nu ar corespunde cerințelor art. 35 alin. 1 din Convenție.
Și în cauza C. împotriva României s-a arătat că ar fi excesiv să pretinzi unui reclamant care a obținut o hotărâre judecătorească definitivă contra Statului, să intenteze din nou acțiuni contra autorității cu scopul de a obține executarea obligației în cauză, iar sistemul pus la dispoziția reclamantului pentru a obține executarea hotărârii sale nu a fost suficient, întrucât refuzând să execute hotărârea definitivă care dispunea punerea în posesie a reclamantului, autoritățile naționale l-au privat de accesul efectiv la o instanță.
De asemenea, în cauza Sacaleanu împotriva României, Curtea Europeana Drepturilor Omului a subliniat că, atunci când administrația refuza sau omite sa execute o hotărâre judecătoreasca ori întârzie in executarea acesteia, garanțiile art. 6 din C.E.D.O. de care a beneficiat justițiabilul in fata instanțelor își pierd orice rațiune de a fi.
In drept, cererea se intemeiaza pe dispozitiile art. 115 c.pr.civ. si toate celelalte acte normative invocate in cuprinsul prezentei intampinari.
La data de 15.12.2011 intimata a depus la dosar cerere reconventionala prin care solicita obligarea contestatorului la plata sumei de_,96 euro, in echivalent lei, cu titlu de despagubiri.
In motivarea cererii intimata arata M. FINANȚELOR PUBLICE este direct răspunzător pentru intarzierea plații obligațiilor de plata ale A. si solicita pe aceasta cale sa plătească despăgubiri in conditiile in care A. a afirmat ca nu a deținut fondurile necesare si a comunicat ca a făcut demersurile necesare obținerii unui credit bugetar pentru plata creanței noastre, insa nu a primit avizele necesare. Cel care nu a dat avizele pentru deschiderea unui credit bugetar a fost insusi M. FINANȚELOR PUBLICE. Ca urmare a acestui fapt, chiar daca atat A. cat si M. FINANȚELOR PUBLICE aveau obligația deschiderii si virării unui credit necesar plații creantei, cele doua instituții au ignorat obligațiile prevăzute prin lege si au amânat plata creanței noastre, astfel ca astăzi la aproape 2 ani de la data pronunțării sentinței nr. 1911, nu s-a recuperat nici măcar o treime din dobânda legala ce s-a adăugat pana acum la creanța principala. Ca urmare a faptului ca obligațiile de plata ale A. prevăzute in sentința nr. 1911, precum si datorita faptului ca aceasta instituție si-a ascuns veniturile fata de creditorii sai, lasand la dispoziția Eximbank dividendele ce i se cuveneau din profitul obținut de Eximbank in anii 2008 - 2010, Judecătoria Sectorului 5 București a pronunțat sentința nr. 5158, sancționând Eximbank pentru încălcarea prevederilor art. 456 c.pr.civ. Așadar, daca M. FINANȚELOR PUBLICE si-ar fi îndeplinit obligațiile legale si ar fi dat avizele necesare deschiderii unui credit bugetar pentru plata de către A. a obligației pe care o are fata de intimata, atunci nu s-ar fi ajuns in situația de a se obține inca un titlu executoriu impotriva Eximbank, iar creanța ar fi fost acoperita.
In drept, art. 119, art. 120 si art. 404 alin. 2 c.pr.civ., precum si pe toate actele normative invocate in cuprinsul prezentei cereri.
La data de 02.02.2012 intimata a formulat cerere de renuntare la cererea reconventionala.
La termenul din 03.02.2012 intimata a depus la dosar cerere prin care in temeiul art. 57 alin. 1 si alin. 2 c.pr.civ. solicita introducerea in cauza aBĂNCII DE EXPORT-I. A ROMÂNIEI EximBank-S.A., si a AUTORITĂȚII P. VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI (A.V.A.S.), acesta din urma fiind debitorul in baza sentinței nr. 1911/23.02.2010 pronunțata de Tribunalul București Secția a Vl-a Comerciala, ale cărui dividende cuvenite din profitul obținut de Eximbank in anii 2008 - 2010 fac obiectul popririi înființate la B. Naționala a României, contestate de către M. FINANȚELOR PUBLICE prin prezenta cauza, ceea ce inseamna ca si A.V.A.S. ar putea pretinde aceleași drepturi ca si contestatorul, iar EXIMBANK este de asemenea debitor, dupa ce in prealabil a refuzat înființarea popririi notificata de către domnul executor judecătoresc E. L. in dosarul de executare nr. 149/2010, inca din 14.12.2010, pentru ca apoi sa refuze aducerea la îndeplinire a sentinței nr. 5158 pronunțata de Judecătoria Sectorului 5, si acesta putand sa pretinda aceleasi drepturi ca si contestatorul.
La data de 02.02.2012 intimata a depus la dosar intampinare prin care solicita respingerea cererii de suspendare a executarii silite ca neintemeiata.
In motivarea cererii, intimata arata ca primul act de executare silita din dosar s-a dat la 09.06.2010, A. avand la dispozitile 6 luni pentru a indeplini obligatia, si nici dupa aceasta perioada nu a facut nicio plata.
Judecatoria sectorului 3 a pronuntat o incheiere de suspendare provizorie.
Eximbank a refuzat sa-si îndeplinească obligațiile prevăzute in sentința nr. 5158, proband de fapt reaua-credinta a acestei instituții precum si adevăratul ei interes: folosirea pe mai departe a sumelor de bani pe care le datora deja A.-ului de mai mulți ani, iar acum incearca sa procedeze in același mod si cu intimata. Intenția Eximbank era de a-si majora capitalul social cu dividendele pe care le datora A., insa pentru a putea efectua aceasta operațiune, era nevoie de acordul Comisiei Europene, pe care nu il primise inca.
In drept, art. 115 c.pr.civ. si pe toate actele normative invocate in cuprinsul prezentei întâmpinări.
La termenul din 03.02.2012 instanta a luat act de renuntarea intimatei la cererea reconventionala avand ca obiect plata despagubirilor.
La data de 28.02.2012 contestatorul a formulat precizari prin care a aratat: contestatorul este S. roman prin Ministerul Finanțelor Publice, cererea fiind formulata si de Ministerul Finanțelor Publice in nume propriu.
Sa se constatate că S. Român prin MFP are calitate procesuală activă și pe cale de consecință să respingeți excepția lipsei calității procesuale active, că S. Român prin MFP este titularul dreptului de proprietate asupra a 95,374% din acțiunile EximBank și pe cale de consecință să respingeți excepția lipsei de interes, să admiteta contestația la executare, să constatate că S. roman are un drept de proprietate asupra sumelor de bani reprezentând dividende și pe cale de consecință să dispuna anularea executării silite prin poprire în dosarul nr. 149/2010 al B. E. L., dosar execuțional nr. 34._, aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 3, București ca fiind nelegală și netemeinică.
In motivarea cererii se arata ca excepția lipsei calității procesuale active a MFP este neintemeiata, in conformitate cu dispozițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 96/2000 „EXIMBANK - S.A. este societate comercială pe acțiuni, în care statul român deține minimum 51% din capitalul social", iar în onformitate cu dispozițiile art. 1 din OUG nr. 83/2011 aprobată prin Legea nr. 12/2012" începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, acțiunile deținute de stat la B. de Export I. a României EXIMBANK - S.A. trec din administrarea Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului în administrarea Ministerului Finanțelor Publice", rezultă astfel că MFP este administratorul acțiunilor deținute de statul român la EximBank SA.
Sumele de bani asupra cărora s-a instituit popnrea provin din dividende cuvenite Statului român.
Pe fond se arata ca prin sentința nr. 786/17.01.2012 Judecătoria sector 5, a "admis în parte contestația la executare și cererea de chemare în judecată a altor persoane, a dispus anularea popririi înființate de B. E. L. la data de 30.09.2011, la terțul poprit B. Națională a României. în dosarul de executare nr. 149/2010, în limita sumei de_,42 lei, urmând ca executarea silită să continue pentru suma de 20.134.969,36 lei."
Se arata ca exista impedimente la executare, iar titlul cuprinde dispozitii care sa poata fi aduse la indeplinire pe calea executarii silite.
Potrivit Legii nr. 96/2000, EximBank SA este o societate comercială, pe acțiuni, la care statul român este acționar majoritar, respectiv deține 95,374% acțiuni.
Actiunile statului au fost date in administrarea A. pana la data de 30.09.2011.
Calitatea de administrator al acțiunilor deținute de statul român la EximBank SA nu i-a conferit lată vocația Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului de a deveni titular al dreptului de proprietatea asupra acțiunilor EximBank și nici beneficiar de beneficiar al dividendelor.
S. român nu poate fi constrâns să plătească pentru obligație care nu este în sarcina sa.
In speța de față sunt aplicabile dispozițiilor art. 452 alin 2 din C. potrivit cărora Nu sunt supuse executării silite prin poprire :a) sumele de bani destinate unei ifectatiuni speciale prevăzute de lege și asupra cărora debitorul este lipsit de dreptul de iispozitie (...). "
De asemenea, Codul de procedură fiscală prevede că sunt exceptate de la executarea silită sumele ce fac venit la bugetul de stat. Invocăm în acest sens dispozițiile art. 139 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală care prevăd că sunt exceptate de la executare silită sumele ce fac venit la bugetul de stat, astfel" Impozitele, taxele, contribuțiile și orice alte venituri ale bugetului general consolidate nu pot fi urmărite de nici un creditor pentru nici o categorie de creanțe în cadrul procedurii de executare silită".
Or, legiuitorul a reglementat în mod expres destinația dividendelor încasate de statul roman de la societățile comerciale la care acesta este acționar, RESPECTIV VIRAREA LOR LA BUGETUL DE STAT. Creanta nu este certa, lichida si exigibila.
In drept, art. 115 și următoarele din Codul de procedură civilă, OG nr. 22/2011, OUG nr. 51/1998, modificată și completată, OUG nr. 88/1997; OUG nr. 113/2006, OG nr. 92/2003, OUG 83/2011 aprobată prin Legea nr. 12/2012, OUG nr. 4/2011, HG nr. 34/2009 și Legea nr. 550/2002, OUG nr. 88/1994, OUG nr. 113/2006, OUG nr. 64/2001 siLg.96/2000
La termenul din 03.02.2012, S. R. - M. Finanțelor ublice, în temeiul art.379 ind.1 Cod procedură civilă, coroborat cu dispozițiile art.404 ind. 1 si art.404 ind. 2 alin.3 Cod procedură civilă, solicita intoarcerea executarii silite.In motivarea cererii se arata ca la
data de 17.01.2012 instanța s-a pronunțat în sensul de a admite in parte contestația la executare si cererea de chemare in judecata a altor persoane, a dispus anularea popririi înființate de B. E. L. la data de 30.09.2011, la terțul poprit B. Naționala a României, in dosarul de executare nr. 149/2010, in limita sumei de_,42 lei, urmând ca executarea silita sa continue pentru suma de 20.134.969,36 lei.
Urmare a acestei hotărâri, suma de 20.134.969,36 lei a fost pusă la dispoziția B. E. L. care a distribuit-o către .>
Astfel, daca se dispune admiterea contestației împotriva înființării popririi ce face obiectul prezentei cauze, sa se dispuna intoarcerea executării silite si restabilirea situației anterioare, prin obligarea paratei . plata sumei de 20.134.969,36 lei ceva fi actualizată de la data distribuirii și până la data efectuării plații.
La termenul din 13.04.2012 intimata a depus la dosar completare la intampinare prin care invoca exceptia inadmisibilitatii largirii cadrului procesual, iar in subsidiar exceptia lipsei de interes a formularii contestatiei la executare.
In motivarea cererii, intimata arata ca lărgirea cadrului procesual nu se poate face prin simpla măsura a instanței de a „lua act" de precizările depuse de una dintre parti, ci este obligatoriu ca instanța sa puna in discuția pârtilor o astfel de măsura procesuala si de asemenea sa verifice legalitatea si temeinicia din punct de vedere al dreptului procesual al solicitării de lărgire a cadrului procesual. Nu s-a pus in discuția pârtilor lărgirea cadrului procesual.
S. R. nu are interes in formularea contestatiei pentru ca are calitatea de garant al indeplinirii de către A. a obligațiilor stabilite prin sentința 1911/23.02.2010. Aceasta calitate de garat este atribuita prin efectul legii. Calitatea de garant presupune existenta unei obligații in sarcina Statului R., si anume a obligației de a garanta. Subliniem ca o astfel de obligație ii revine Statului R. prin efectul unei legi speciale. Pe cale de consecința S. R. nu are cadrul legal necesar sa eludeze o astfel de obligație printr-o contestație la executare. S. nu se poate exonera de obligația de a garanta susținând, in esența, ca „este vătămat" prin executarea silita. Printr-o astfel de susținere S. nu ar face decât sa isi invoce propria culpa, deoarece procedura executării silite a fost inițiata tocmai din cauza neindeplinirii obligațiilor prevăzute de sentința 1911/23.02.2010. Acest lucru rezulta din OUG 88/1997.
La termenul din 13.04.2012 instanta a pus in discutia partilor exceptiile si fondul cauzei.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Prin sentinta comerciala nr. 1911/23.02.2010 pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a VI-a Comerciala a fost admisa actiunea formulata de . s-a dispus obligarea A. la plata catre aceasta a sumei de 27.226.500 Euro, in echivalent lei la cursul BNR din data platii, plus dobanda legala aferenta, incepand cu data pronuntarii sentintei (23.02.2010) si pana la plata integrala a debitului, precum si a sumei de 261.005 lei cheltuieli de judecata (f. 13-15 vol. I).
Intimata B. a formulat cerere de executare inregistrata pe rolul B. E. L. in dosarul de executare nr. 149/2010, si s-a emis la data de 13.12.2010 o adresa de poprire catre . care s-a pus in vedere acestui tert poprit interdictia de a plati debitorului A. suma de 27.226.500 Euro in echivalent lei la cursul BNR din data platii, 1.475.949 Euro dobanda legala calculata de la data de 23.02.2010 si pana la data de 10.12.2010, 261.005 lei cheltuieli de judecata si 134.262,38 lei cheltuieli de executare. De asemenea, la data de 13.05.2011, executorul judecatoresc a emis o adresa de poprire catre EximBank SA, prin care s-a pus in vedere acesteia interdictia de a plati debitorului A. suma de 27.226.500 Euro debit principal, 1.808.129,24 lei dobanda legala si 18.942,38 lei cheltuieli de executare.
Urmare a cererii de validare poprire formulata de creditoarea . data de 15.06.2011 a fost pronuntata de catre Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti – Sectia a II-a Civila, sentinta nr. 5158, in dosarul nr._, prin care s-a dispus validarea popririi infiintate in dosarul de executare nr. 149/2010 al B. E. L. asupra conturilor detinute de debitoarea A. la tertul poprit EximBank SA, pana la concurenta sumei de 28.619.720 Euro si 80.942,38 lei. Instanta de validare retine ca din probele administrate rezulta ca debitoarea este actionarul majoritar al tertului poprit, avand dreptul la plata dividendelor, drept acordat anual de banca debitoarei, ca dividendele reprezinta beneficiul legal datorat actionarilor, fiind exigibile de la data aprobarii bilantului, beneficii realizate si chiar achitate catre debitoare de catre tertul poprit (f.108-111 vol I).
La data de 21.07.2011 Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti a lamurit aceasta sentinta in sensul ca se valideaza poprirea atat asupra conturilor detinute de debitoare la tertul poprit, cat si asupra sumelor de bani datorate debitoarei de tertul poprit cu titlu de dividende. Instanta a retinut ca a avut in vedere validarea popririi asupra tuturor sumelor de bani datorate de tertul poprit debitoarei, inlcusiv cele provenite din dividende, prezente si viitoare (f. 112-113 vol. I).
In baza acestei sentinte, astfel cum a fost lamurita, . formulat in cadrul aceluiasi dosar de executare nr. 149/2010 al B. E. L. o cerere de executare silita impotriva intimatei B. DE EXPORT-I. A ROMANIEI EXIMBANK SA, iar prin incheierea pronuntata de Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti in dosarul nr._/301/2011 la data de 26.09.2011, instanta a incuviintat executarea silita in temeiul titlului executoriu reprezentat de sentinta civila nr. 5158/15.06.2011 pronuntata de Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti in dosarul nr._ si incheierea din 21.07.2011 pronuntata in acelasi dosar, la cererea creditoarei . debitoarei EximBank.
La data de 30.09.2011, executorul judecatoresc a emis o adresa de infiintare poprire asupra conturilor detinute de contestatoare la B. N. a Romaniei pana la concurenta sumei de 28.619.720 Euro, fiind incunostintata si contestatoarea in legatura cu aceasta masura, iar la data de 05.10.2011, BNR a comunicat executorului judecatoresc faptul ca a infiintat poprirea solicitata pentru suma de_,78 lei, contravaloarea a 28.619.720 Euro.
Prin sentinta civila nr.786/17.01.2012 Judecatoria sectorului 3 a admis in parte contestatia la executare, formulată de către contestatoarea-intimată B. NAȚIONALĂ DE EXPORT I. A ROMÂNIEI EXIMBANK SA, în contradictoriu cu intimata-contestatoare .> și terțul poprit B. NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI, si cererea de chemare in judecata a altor persoane, formulată de către contestatoarea B. NAȚIONALĂ DE EXPORT I. A ROMÂNIEI EXIMBANK SA împotriva intervenientul în interes propriu A.. A dispus anularea popririi infiintate de B. E. L. la data de 30.09.2011, la tertul poprit B. N. a Romaniei, in dosarul de executare nr. 149/2010, in limita sumei de_,42 lei, urmand ca executarea silita sa continue pentru suma de 20.134.969,36 lei.
Ulterior B. E. L. a dispus continuarea executarii pentru suma de 20.134.969,36 lei, aceasta fiind distribuita catre ..84-85 vol IV).
Cu privire la exceptia inadmisibilitatii modificarii cadrului procesual activ, instanta o constata neintemeiata.
Se retine ca la termenul din 03.02.2012, aceeasi intimata . invoca astazi exceptia, a solicitat instatei sa puna in vedere contestatorului sa precizeze cadrul procesual, facand referire la cadrul procesual activ, instanta admitand aceasta cerere (f.59).
Precizarea cadrului procesual activ s-a facut la termenul urmator nu doar cu acceptul acestei intimate, ci chiar la cererea ei, astfel incat aceasta opozitie doua termene mai tarziu este cel putin de neinteles.
Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale active si a lipsei de interes pentru cele doua contestatoare, instanta le constata neintemeiate.
Instanta retine ca dispozitiilor art.1 din OUG 83/2011, in vigoare din 30.09.2011 dau Ministerului F. calitate procesuala activa pentru cererile prin care se invoca apararea patrimoniul statului. Apreciem ca normele din OUG 83/2011 sunt de imediata aplicare, sub aspect procedural.
Constatam ca atat S. R., prin reprezentantul lui, cat si M. F., actualul administator pot avea calitatea de persoana vatamata de executarea silita ce se desfasoara. Argumentul intimatei B. cu privire la garantia statului pentru plata debitului este un aspect care priveste fondul cauzei si va fi analizat astfel.
Pe fondul cererii, instanta retine ca potrivit art.399 al.1 C. „împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare”, iar la al.3 stabileste ca „ in cazul in care executarea silita se face in temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanta judecatoreasca, se pot invoca in contestatia la executare aparari de fond impotriva titlului executoriu, daca legea nu prevede in acest scop o alta cale de atac”.
Instanta constata ca, in cuprinsul titlului executoriu, reprezentat de sentinta civila nr. 5158/15.06.2011 pronuntata de Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti in dosarul nr._, astfel cum aceasta a fost lamurita prin incheierea de sedinta din data de 21.07.2011, s-a retinut faptul ca EximBank datoreaza sume de bani cu titlu de dividende catre A. (f.108-111 vol I). Contestatorii, terti care se considera vatamati de prezenta executare silita nu pot formula argumente in afara dispozitiilor art.399 C., nu pot invoca aspecte ce au fost deja lamurite prin titlul executoriu-hotarare judecatoreasca. Oricum contestatorii au la dispozitie alte mijloace procedurale impotriva titlului pronuntat.
Analizand argumentele contestatorilor, instanta le retine neintemeiate.
Prin sentinta comerciala nr. 1911/23.02.2010 pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a VI-a Comerciala (care a stat la baza litigiului dintre parti) a fost admisa actiunea formulata de . s-a dispus obligarea A. la plata catre aceasta a sumei de 27.226.500 Euro, in echivalent lei la cursul BNR din data platii, plus dobanda legala, cu cheltuieli de judecata.
Instanta retine ca A., preluand atributiile si obligatiile fostelor FPS si APAPS are calitatea de institutie implicata in procesul de privatizare si are obligatia legala de a plati societatii comerciale reclamante „o despagubire care sa reprezinte echivalentul banesc al prejudiciului cauzat prin restituirea in natura a imobilelor” potrivit art.32/4 din OUG 88/1997, in vigoare la acea data (f.13-15 vol I).
Rezulta asadar ca obligatia A. de plata a despagubirilor catre reclamanta este in stransa legatura cu calitatea acesteia de reprezentant al statului – institutie implicata in procesul de privatizare. Instanta nu poate retine astfel sustinerea contestatorilor in sensul ca S. este strain de obligatia ce se executa.
In plus, potrivit art.32/4 al.6 din OUG 88/1997, astfel cum a fost modificata de Lg nr.99/1999 statul garantează îndeplinirea de către instituțiile publice implicate a obligațiilor prevăzute în prezentul articol.
Instanta nu poate retine sustinerea contestatorilor cu privire la inexistenta de dividende in bugetul A..
Potrivit art.5 al.1 din OUG 88/1997, astfel cum a fost modificata de Lg nr.99/1999, in forma in vigoare la data pronuntarii sentintei comerciale nr.1911/23.02.2010 a TB, Fondul Proprietății de Stat (in prezent A.) este o instituție de interes public, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, care acționează pentru diminuarea implicării în economie a statului și a autorităților administrației publice locale, prin vânzarea acțiunilor acestora. Bugetul Fondului Proprietății de Stat se formează integral din veniturile rezultate ca urmare a privatizării societăților comerciale, din dividende și din dobânzile aferente disponibilităților sale bănești, se aprobă de către Guvern și se gestionează în regim extrabugetar.
Prezenta dividendelor in bugetul A. rezulta si din Anexa HG 469/2010 bugetul de venituri si cheltuieli aferent activitatii de privatizare si valorificare a activelor statului pe anul 2010 (pct 2.1.1).
Instanta retine ca potrivit art.1 din OUG 83/2011 incepând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, acțiunile deținute de stat la B. de Export-I. a României EXIMBANK - S.A. trec din administrarea Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului în administrarea Ministerului Finanțelor Publice.
Actul normativ citat a intrat in vigoare in data de 30.09.2011, ulterior pronuntarii sentintei de validare a popririi data de Judecatoria sectorului 5 in data de 15.06.2011, lamurita in data de 21.07.2011. Aceasta reglementare nu este aplicabila raporturilor juridice existente intre partile din prezenta cauza pentru raportul juridic dedus judecatii, fiind ulterioara.
In Cauza RAFINĂRIILE GRECEȘTI STRAN și STRATIS ANDREADIS contra GRECIEI Curtea EDO a retinut ca in diferende opunând interese cu caracter privat, egalitatea armelor, element inerent dreptului la un proces echitabil, implică obligația de a oferi fiecărei părți o posibilitate rezonabilă de a-și prezenta cauza în condiții care să nu o plaseze într-o situație de dezavantaj în comparație cu adversarul sau. In acest caz, intervenția legislatorului în speță a avut loc într-un moment în care procedura judiciară la care statul era parte se afla pe rol. Or principiul preeminenței dreptului și noțiunea de proces echitabil se opun oricărei ingerințe a puterii legislative în administrarea justiției în scopul de a influența deznodământul judiciar al unui litigiu. Intervenind decisiv pentru orientarea în favoarea sa a soluționării - iminente - a procedurii la care era parte, statul a adus atingere drepturilor petiționarilor, garantate de art. 6 pct. 1. S-a constatat ca dreptul la sumele acordate prin sentință era desigur revocabil si alegând să intervină în această etapă a procedurii printr-o lege, legislatorul a rupt, în detrimentul petiționarilor, echilibrul care trebuie să domnească între apărarea dreptului de proprietate și exigențele interesului general. Pornind de aici, s-a constatat încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1.
Instanta apreciaza ca interventia legislativa de la 30.09.2011 se inscrie in categoria celor de natura sa determine o incalcare a Conventiei EDO, statul diminunand semnificativ patrimoniul A. . care avea obligatia de a achita debite stabilite printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, dupa ce tot statul i-a stabilit acesteia calitate procesuala pasiva printr-o reglementare anterioara (OG nr.88/1997 modificata de Lg nr.99/1999).
Interventiile legislative ulterioare aparitiei OG nr.88/1997 modificata de Lg nr.99/1999, chiar si in faza executarii silite a hotararii intimatei . pot leza pe aceasta.
Curtea a statuat in sensul ca neexecutarea de catre autoritatile executive ale statului a unor hotarari judecatoresti definitive prin care erau stabilite irevocabil anumite creante in favoarea reclamantului reprezinta o privare de proprietate (Cauza Bourdov contra Rusiei).
Jurisprudenta constanta a Curtii a fost in sensul ca preeminenta normelor de drept presupune indatorirea autoritatilor publice de a executa hotararile judecatoresti care sunt obtinute impotriva lor (Cauza Amuur contra Frantei).
Vazand dispozitiile art.274 C., instanta va lua act ca intimata B. nu solicita cheltuieli de judecata.
Avand in vedere solutia pronuntata pe cererea principala, vazand dispozitiile art.57 C., instanta va respinge si cererea de chemare in judecata a altor persoane ca neintemeiata.
P. ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge exceptiile, ca neintemeiate.
Respinge, cererea formulata de contestatorii S. R. PRIN M. F. PUBLICE si M. F. PUBLICE, ambii contestatori cu sediul in Bucuresti, ., sector 5, in contradictoriu cu intimatii . sediul ales in Bucuresti, .. 4B, sector 1, și cu terțul poprit B. N. A ROMANIEI, cu sediul în București, sector 3, ., ca neintemeiata.
Respinge cererea de chemare in judecata a altor persoane formulata de . contradictoriu cu B. DE EXPORT I. A ROMANIEI EXIMBANK SA, cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr. 15, sector 5 și A. P. VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în București, . S., nr. 50, sector 1, ca neintemeiata
Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, 20.04.2012.
P.,GREFIER,
A. StănoiuDoina I.
Red/dact.AS/18.05.2012/8ex
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 7336/2012. Judecătoria... | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 7248/2012.... → |
|---|
