Plângere contravenţională. Sentința nr. 7203/2016. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7203/2016 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 16-05-2016 în dosarul nr. 7203/2016
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7203
Ședința publică din data de 16.05.2016
Instanța constituita din:
Președinte – L.-D. R.
Grefier – M. R. N.
Pe rol se află soluționarea cererii formulată de petenta S. C. în contradictoriu cu intimata Direcția Generală de Poliție a Municipiului București – B. Rutieră, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima a răspuns petenta, personal, care s-a identificat cu C.I. . nr._, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Cauza se află la primul termen de judecată la care părțile au fost legal citate, astfel instanța pune în discuție competența de soluționare a cererii.
Petenta arată că instanța este competentă.
Instanța verificându-și din oficiu competența conform art. 131 alin. 1 din codul de procedură civilă constată că este competentă general, material și teritorial să judece cauza în temeiul dispozițiilor art. 32 alin. (1) din OG nr. 2/2001.
Conform art. 238 din Codul de procedură civilă, în urma punerii în discuția părților care au lăsat la aprecierea instanței, se estimează durata necesară cercetării procesului la 1 lună.
Nefiind alte excepții sau cereri prealabile instanța acordă cuvântul petentului asupra probelor.
Petenta solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar, fiind de acord cu încuviințarea înscrisurilor solicitate de intimată.
Instanța, în temeiul dispozițiilor art. 255 raportat la art. 258 din Codul de procedură civilă, încuviințează părților proba cu înscrisurile depuse la dosar, apreciind ca fiind admisibilă potrivit legii și ducând la soluționarea procesului.
Nemaifiind ale cereri sau excepții de invocat, în temeiul art. 244 alin. (1) din Codul de procedură civilă, declară cercetarea procesului încheiată și acordă petentei cuvântul asupra fondul cauzei.
Petenta solicită anularea procesului verbal contestat, exonerarea sa de la plata amenzii contravenționale și restituirea permisului de conducere.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau alte incidente de soluționat în baza art. 394 din Codul de procedură civilă, instanța constată dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 24.12.2015 pe rolul acestei instanțe sub numărul _, petenta S. C. în contradictoriu cu Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, a solicitat instanței anularea a procesului-verbal de contravenție . nr._/22.12.2015.
În motivare, petenta a arătat că locul sancționării se afla la o distanță considerabilă de locul presupusei contravenții, la intersecția respectivă a circulat pe banda a treia cu viteză foarte redusă din cauză că nu i s-a acordat prioritate de dreapta de către conducătorii auto care veneau din sens invers și virau la stânga peste linia de tramvai, astfel a putut observa că pe trecerea de pietoni nu se afla niciun pieton. De asemenea, petenta a precizat că pe banda a doua, în dreapta autoturismului său, se afla un alt autoturism care a trecut peste trecerea de pietoni odată ci aceasta. Petenta a menționat că este șofer din anul 2000 și conduce în București din anul 2006, iar lipsa antecedentelor sale pot dovedi corectitudinea de care a dat dovadă în trafic.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 31 și 34 din Legea nr. 32/1968.
Acțiunea a fost legal timbrată cu suma de 20 de lei, conform art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013.
În dovedirea cererii, petentul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, depunând la dosarul cauzei, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, un set de înscrisuri (filele 4-6).
Intimata Direcția Generală de Poliție a Municipiului București – B. Rutieră, a formulat întâmpinare (filele 19-20) prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării, intimata a arătat, în esență, că procesul verbal de contravenție este legal și temeinic întocmit, petenta fiind sancționată pentru nerespectarea prevederilor art. 135 lit. h) din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002. Intimata a precizat că din analiza procesului-verbal rezultă că sunt îndeplinite condițiile de fond prevăzute de art. 16 alin. (1) și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001. Acesta a fost întocmit de un polițist rutier, agent specializat în supravegherea traficului rutier, prezumat ca fiind cunoscător al dispozițiilor legale în materie. Astfel, în măsura în care procesul-verbal de contravenție cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției constatatorului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
În drept, intimata a invocat dispozițiile art. 15 și art. 16 din O.G. nr. 2/2001 și art. 135 lit. h) din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002.
În dovedirea întâmpinării, intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, depunând la dosarul cauzei, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, un set de înscrisuri (filele 21-23).
Petenta a formulat răspuns la întâmpinare (filele 26-27) prin care a reiterat cele menționate în plângerea contravențională, iar în plus, a arăta că trecerea de pietoni este semnalizată cu lumină intermitentă, motiv pentru care orice pieton se putea angaja în traversarea străzii în momentul în care aceasta se afla deja pe trecerea de pietoni. Petenta a menționat că cele cuprinse în procesul verbal de contravenție nu sunt suficiente pentru analiza situației reale și pentru formarea unei opinii corecte.
Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat și administrat pentru părți, proba cu înscrisurile depuse la dosar, considerând aceste probe admisibile și concludente în temeiul art. 255 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
Analizând întreg materialul probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarele :
În fapt, prin procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională . nr._, întocmit la data de 22.12.2015, petenta S. C. a fost sancționată contravențional, în temeiul art. 135 lit. h) din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 coroborat cu art. 100 alin. (3) lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002, cu amendă de 420 lei și suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, reținându-se în sarcina sa că la data de 22.12.2015, ora 09:43, a condus autoturismul B_ pe . direcția . Piața Muncii, iar la trecerea de pietoni din dreptul intersecția dintre . . a acordat prioritate de trecere pietonilor aflați în traversarea regulamentară pe trecerea de pietoni, aflați pe sensul său de mers (fila 6).
Procesul verbal a fost întocmit în prezența contravenientei care a semnat procesul-verbal, în cuprinsul acestuia făcându-se mențiunea la rubrica obiecțiuni ,,Nu sunt de acord cu constatarea agentului, intersecția este nesemaforizată”.
În drept, conform dispozițiilor art. 135 lit. h) din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002, conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere în situația în care pietonul care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului. De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 100 alin. (3) lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002, constituie contravenție neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului, tractorului agricol sau forestier ori tramvaiului.
Conform dispozițiilor art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, procesul verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Cu privire la controlul de legalitate, instanța constată că în cauză nu este incident niciunul dintre motivele de nulitate absolută prevăzute în mod expres de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor conținând mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Din conținutul procesului verbal de contravenție nu rezultă nici încălcare a prevederilor art. 16 din O.G. 2/2001. În ceea ce privește descrierea faptei contravenționale instanța reține că au fost respectate condițiile prevăzute de art. 16 din O.G. 2/2001, descrierea faptei fiind realizată în mod adecvat pentru a permite controlul judiciar al instanței cu privire la încadrarea în fapt și în drept a faptei reținute în sarcina petentului și a sancțiunilor aplicate de agentul constatator.
Pe cale de consecință, instanța constată că procesul verbal în discuție a fost întocmit în mod legal.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, acesta se bucură de o prezumție de legalitate, în virtutea calificării sale drept act administrativ, prezumție ce presupune că procesul-verbal în cauză face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit cu valoare de principiu că prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, 23 iulie 2002).
Astfel, cu condiția respectării dreptului la un proces echitabil, ce presupune, în speță, respectarea limitei proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional, este absolut permisă operarea cu prezumții privind legalitatea proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor.
De asemenea instanța reține că, indiferent de existența sau inexistența prezumției de legalitate, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției constituie o probă a vinovăției, respectiv constatarea personală a agentului de poliție făcută prin intermediul procesului-verbal reprezintă o probă a săvârșirii faptei de către petent.
Având în vedere faptul că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de o prezumție de legalitate și ținând seama de prevederile art. 249 C.proc. civ. coroborat cu art. 10 alin. 1 C.proc. civ., instanța reține petentul are sarcina probei în prezenta cauză, în sensul că trebuie să dovedească cele susținute prin plângerea contravențională în contradictoriu cu procesul-verbal în discuție.
În cauză, petenta contestă însăși săvârșirea existența faptei, dar se reține că aceasta nu a făcut nicio probă cu privire la exonerarea sa de răspundere.
Nu s-a dovedit de către petenta a acordat prioritate de trecere pietonilor ori că la acel moment nu se aflau pietoni angajați în traversarea drumului sau care să aibă intenția de a traversa regulamentar.
Or, simpla afirmație a petentei și prezentarea unei alte stări de fapt contrară celor reținute în cuprinsul procesului-verbal de contravenție, nu este de natură să răstoarne prezumția relativă de temeinicie a procesului-verbal.
Prin urmare, este important de precizat că nu este suficientă contestarea procesului-verbal de contravenție pentru ca petenta să fie exonerată de răspundere, iar instanța sesizată cu o plângere contravențională în susținerea căreia nu se prezintă nicio probă, nu poate admite plângerea, în condițiile în care unicele probe ale dosarului (procesul-verbal, ce se bucură de prezumția de legalitate) indică culpabilitatea petentei.
De asemenea, sub aspectul sancțiunii aplicate petentului, instanța constată că sancțiunea aplicată petentei este proporțională cu gradul de pericol al faptei săvârșite și este corect individualizată conform dispozițiilor art. 21 alin. (3) din OG 2/2001. Petenta nu a acordat prioritate de trecere pietonilor aflați în traversarea drumului public prin loc special amenajat și marcat corespunzător, iar această conduită prezintă un pericol social ridicat atât pentru petentă, cât și pentru siguranța pietonilor, impunându-se menținerea sancțiunii amenzii aplicate și a sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce.
În lumina acestor considerente, constatând că sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției pentru care a fost sancționat petenta și având în vedere că aceasta nu a făcut dovada contrară a celor menționate în procesul-verbal, deși avea aceasta obligație în baza art. 249 din Codul de procedură civilă, instanța va respinge plângerea ca neîntemeiata și va menține procesul-verbal ca legal și temeinic.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de către petenta S. C., cu domiciliul în Focșani, jud. V., ., ., având CNP:_ în contradictoriu cu intimata Direcția Generală de Poliție a Municipiului București - B. RUTIERĂ, cu sediul în sector 3, București, .. 9-15, ca neîntemeiată.
Menține procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională . nr._/22.12.2015 ca fiind legal și temeinic.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Sectorului 3 București.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 16.05.2016.
PREȘEDINTE, GREFIER,
R. L. D. N. M. R.
Red. JUD RLD 20.05.2016
4 ex.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 8237/2016. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 7205/2016.... → |
|---|
