Contestaţie la executare. Sentința nr. 3815/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI

Contestatoarea a solicitat suspendarea executării silite, având în vedere că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 718, alin.1 și urm. Noul C.proc.civ, aceasta fiind grav prejudiciată, întrucât veniturile obținute de AAAS cu titlu de venituri din procesul de privatizare se varsă la bugetul de stat, este prejudiciată, deoarece sunt solicitate sume foarte mari, așadar, prin executarea acesteia se va produce un prejudiciu mare și greu recuperabil AAAS, în același sens, există riscul de a se proceda la distribuirea sumei mai sus menționate până la soluționarea contestației la executare, fapt care i-ar prejudicia, creditoarea este o persoană juridică de drept privat, iar solvabilitatea acesteia în viitor nu poate fi garantată, ceea ce ar îngreuna posibilitatea AAAS de recuperare a sumelor care au constituit obiectul procedurii de executare silită.

Contestatoarea a solicitat constatarea nulității absolute a actelor de executare deoarece B. D. GONT, L. GONT SI M. P. nu a solicitat instanței de executare, respectiv Judecătoriei Sectorului 4 București încuviințarea executării silite.

S-a învederat instanței faptul că începerea executării silite împotriva AAAS este nelegală, deoarece actele de executare efectuate în acest dosar încalcă prevederile OG nr. 22/2002, care prevede un regim special și derogatoriu de la dreptul comun.

Conform art.1 al acestui act normativ, ,,Creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor și autorităților publice se achită din sumele aprobate cu această destinație prin bugetele acestora sau, după caz, de la titlurile de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă”.

Conform art.2, ,, Dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului”.

De asemenea, prin art. 3 din OG nr. 22/2002 se prevede că ,, În cazul în care instituțiile publice nu își îndeplinesc obligația de plată în termenul prevăzut la art. 2, creditorul va putea solicita efectuarea executării silite potrivit Codului de procedură civilă și/sau potrivit altor dispoziții legale aplicabile în materie”.

Legiuitorul, prin dispoziții legale cu caracter imperativ, a exceptat patrimoniul AAAS de la urmărirea silită de drept comun, stabilind totodată calea de urmat pentru executarea obligațiilor stabilite prin titluri executorii împotriva AAAS.

Prin aceasta, patrimoniul debitorilor instituții publice nu a fost exceptat de la executarea silită, fiind stabilită doar o procedură specială de aducere la îndeplinire a obligațiilor stabilite prin titluri executorii.

D. în măsura în care instituțiile publice debitoare nu își îndeplinesc obligația de plată în termenul de 6 luni, creditorul va putea trece conform art. 3 din OG nr. 22/2002 la executarea silită potrivit Codului de procedură civilă sau potrivit dispozițiile legale aplicabile în materie.

În ceea ce privește natura juridică a termenului de 6 luni, reglementată de art. 2 din OG nr. 22/2002, acesta este un veritabil termen de grație acordat de lege debitorului instituție publică, prin care executarea creanțelor stabilite prin titlurile executorii în sarcina acestor debitori este amânată până la împlinirea termenului.

OG nr. 22/2002 instituie anumite limite ale executării, în sensul că aceasta nu se poate face asupra oricăror resurse bănești ale instituțiilor publice, ci numai asupra acelora alocate de la buget în acest scop.

Pe cale de consecință, AAAS, în calitate de ordonator principal de credite, este singura instituție care poate dispune efectuarea de plăți către debitori, Biroul Executorului judecătoresc nu poate în această fază procesuală să înfăptuiască nici un act de executare silită.

În consecință, se poate constata că au fost încălcate dispozițiile imperative ale OG nr. 22/2002, și toate actele de executare din acest dosar de executare sunt lovite de nulitate.

În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de nelegalitate, AAAS a solicitat anularea încheierii privind stabilirea cheltuielilor de executare silită.

Deși executorul judecătoresc avea doar obligația de a trimite o notificare privind somația de plată, a considerat în mod nelegal faptul că somația de plată face parte din dosarul de executare, și a solicitat ca suma cuvenită creditorilor să fie plătită către el și nu a calculat onorariul executorului judecătoresc la prețul unei notificări.

Debitorul are dreptul să plătească de bunăvoie, în interiorul termenului de 6 luni, dar executorul judecătoresc calculează și pretinde onorarii fără a îndeplini acte de executare, astfel cum sunt acestea reglementate de Codul de Procedură Civilă.

Cheltuielile de executare ar fi trebuit calculate pentru categoria ,,Notificare și alte acte de procedură”, adică un onorariu situat între 20 de lei și un onorariu maximal de 400 de lei.

S-au stabilit în sarcina AAAS sume de plată foarte mari cu titlu de cheltuieli de executare, fără a lua în considerare că în termenul de 6 luni, plata debitului poate fi făcută de bunăvoie.

S-a arătat că onorariul de executare a fost în mod nelegal stabilit, deoarece încalcă și dispozițiile art. 39, alin.1, ale Legii nr. 188/01.10.2000.

Prin includerea TVA, onorariul executorului judecătoresc a depășit plafonul de 6300 de RON plus 1% din suma care depășește 100.000 de RON.

Dispoziția legală privitoare la onorariu trebuie interpretată restrictiv, în sensul că plafonul nu trebuie depășit sub nicio formă, deci nici prin adăugarea TVA-ului.

În lege nu se specifică faptul că onorariul poate fi de până la 6300 de RON plus 1% din suma care depășește 100.000 de RON și deci potrivit principiului ,,ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus”, nu se poate solicita un onorariu mai mare decât acesta, pe considerentul că diferența ar reprezentat TVA, deoarece debitorul plătește o sumă mult mai mare, ceea ce contravine legii.

Trebuie respectat și principiul de drept ,,in dubio pro debitori” respectiv nu se poate interpreta actul normativ decât în favoarea debitorului, respectiv că suma datorată drept cheltuieli de executare cu tot cu TVA este de maxim 10% din valoarea creanței care face obiectul executării silite.

Fără nicio justificare, în afară de onorariul executorului judecătoresc se solicită și alte cheltuieli de executare, arbitrar stabilite, deoarece nu sunt justificate prin dovezi clare, ca fiind conforme în raport de costurile reale ale executării silite.

În drept, contestatoarea și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 711 și urm. NCPC, 718, alin.1 NCPC, art. 772 și urm. NCPC, Legea nr. 92/2011, OG nr.22/2002, OUG nr. 51/2998R, Legea nr. 92/2011.

În probațiune, s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

Contestatoarea a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, în baza art. 223 Noul C.proc.civ..

Prezenta cerere este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, a timbrului judiciar și a cauțiunii, potrivit prevederilor art. 86 din OUG nr. 51/1998, astfel cum a fost modificată prin OUG nr. 43/2005, coroborate cu dispozițiile art. 7 din Legea nr. 92/2011.

Contestatoarea a depus la dosarul cauzei un set de înscrisuri.

La data de 10.11.2014, contestatoarea a formulat cerere completatoare, prin care a precizat că înțelege să conteste și adresele de înființare a popririi, precum și actele subsecvente, efectuate de B. D. GONT, L. GONT SI M. P. în dosarul de executare nr. 3251/2014.

Totodată, s-a solicitat introducerea în cauză a terților popriți A. DE TREZOREIRE ȘI contabilitate PUBLICĂ A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI ȘI B. DE I. –EXPORT A ROMÂNIEI-EXIMBANK SA.

În ceea ce privește terții popriți instituții bancare, contestatoarea a precizat că nu are deschise conturi bancare la aceste unități, ci prin intermediul unora dintre acete bănci sunt plătite salariile unor angajați, care sunt titulari de conturi în nume propriu.

Cu privire la terții popriți B. COMERCIALĂ ROMÂNĂ și CEC BANK, instituția mai figurează la acești terți popriți ca având conturi deschise, acestea neputând fi închise. Sigura instituție bancară la care AAAS mai are deschise conturi în valută este EXIMBANK.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 204, coroborate cu art. 711 și urm. Noul C.proc.civilă.

La data de 15.01.2015, intimata .>a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 4 București în soluționarea prezentei cauze, iar pe fondul cauzei, a solicitat respingerea contestației la executare, ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.