Evacuare. Hotărâre din 22-09-2015, Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 22-09-2015 în dosarul nr. 11273/2015
ROMÂNIA
Judecătoria Sectorului 4 București
Sediu: .-4, Sector 4 Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința din Camera de Consiliu din data de 22.09.2015
Instanța constituită din:
Președinte: E. D.
Grefier: T. C. M.
Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta M. M. în contradictoriu cu pârâtul R. D., având ca obiect evacuare.
La apelul nominal răspund reclamanta prin avocat M. I., cu împuternicire avocațială, emisă în baza contractului de asistență juridică nr._/08.04.2015, aflată la fila (60) dosar și pârâtul, prin avocat cu împuternicire avocațială, emisă în baza contractului de asistență juridică nr._/2015, aflată la fila (38) dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul părților asupra probelor.
Reclamanta, prin avocat, propune în susținerea cererii proba cu înscrisurile de la dosar.
Pârâta, prin avocat, propune în apărare proba cu înscrisurile de la dosar.
Instanța în temeiul art. 258 Cod de procedură civilă încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisuri apreciind această probă ca fiind pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reclamanta, prin avocat, solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, în sensul evacuării pârâtului din imobilul proprietate a reclamantei, imobil pe care pârâtul îl ocupă fără drept. Invocă dispozițiile art. 1034 Cod procedură civilă și arată că a făcut dovada calității de proprietar a reclamantei precum și calitatea de ocupant fără titlu a pârâtului – însuși pârâtul recunoaște în cuprinsul întâmpinării, că ocupă apartamentul proprietate a reclamantei și apreciază că a dovedit, totodată, că pârâtul, notificat fiind, refuză să părăsească imobilul proprietate a reclamantei. Apreciază că sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 1034 Cod procedură civilă ceea ce atrage admiterea acțiunii și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Pârâta, prin avocat, solicită respingerea acțiunii, ca neîntemeiată pentru considerentele expuse pe larg în întâmpinare. Solicită ca instanța să aibă în vedere următoarele aspecte: între reclamantă și pârât există relația de rudenie – reclamanta fiind mama pârâtului și aceasta a devenit proprietara apartamentului în anul 2006, ca urmare a necesității pârâtului de a achita cota de ½ aferentă soției sale din proprietatea sa – practic pârâtul a vândut imobilul mamei sale contra unui preț derizoriu care reprezenta exact cota pe care o datora fostei soții, pentru a-și achita această obligație, situație față de care părțile au înțeles să încheie un contract de vânzare cumpărare și față de care reclamanta a înțeles să rămână în pasivitate din 2006 până în 2014. Menționează că în intervalul 2006-2014, reclamanta a avut banii cu care l-a împrumutat pe pârât ca urmare a vânzării unui alt apartament. Apreciază că reclamanta nu poate justifica afirmația că nu are unde locui, așa cum afirmă în cererea de chemare în judecată ci doar aspectul că era obligată să încheiere contractul de vânzare cumpărare până la 1 aprilie 2015, astfel cum rezultă din extrasele de carte funciară de la filele 46 și 65 dosar. De asemenea, solicită obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
Instanța în temeiul art. 394 Cod procedură civilă declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 16.10.2014 sub dosar nr_ , reclamanta M. M.-a chemat în judecată pe pârâtul R. D., solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună evacuarea pârâtului din imobilul situat în București, ., nr 20, ., ., sector 4.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că este proprietara imobilului in baza unui contract de vanzare cumparare, incheiat in urma divortului dintre fiul sau, pârâtul din cauza si nora reclamantei. A precizat reclamanta faptul ca inca de la cumparare nu a locuit in acel imobil absolut deloc, acolo locuind R. D., iar prezent acesta locuieste impreuna cu partenera de viata si alte persoane din anturajul acesteia. In cursul lunii septembrie 2014 a mers la apartament, pentru nevoi personale, insa a gasit usa incuiata pe interior. Dupa insistentele sale de a intra, i-a deschis usa o persoana, ruda de-a concubinei care i-a spus ca ii deranjeaza si a inceput sa-i aduca injurii. Au fost informati si fiul si partenera acestuia, care au venit si au inceput sa o ameninte. A sunat la 112, a venit un echipaj de politie si s-a intocmit un proces verbal.
Mai arata ca este o persoana in varsta de 74 de ani, fara locuinta si are o pensie de 350 de lei si momentan locuieste in localitatea Buciumeni, jud Calarasi. Prin cererea completatoare din 19.01.2015, reclamanta a aratat si temeiul de drep, respectiv art 1033 si urm C. si a anexat Notificarea debitorului din 08.01.2015, prin intermediul B. N. Ghe A., comunicata la 12.01.2015. A aratat ca pârâtul ocupă imobilul fară titlu, motiv pentru care solicita evacuarea imediată a pârâtului din acest apartament, precum si faptul că pârâtul R. D. este proprietarul unei garsoniere situate în București, tot în sectorul 4, deci are unde locui.In probatiune, a solicitat înscrisuri și, eventual, interogatoriu și proba testimonială. Acțiunea a fost timbrată cu suma de 100 lei taxă judiciară de timbru.
La data de 11.03.2014, pârâtul R. D. a depus la dosar, prin serviciul registratură, întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității motivând că la momentul formulării acțiunii, notificarea nu era efectuată. Apreciază că notificarea prevăzută de art. 1038 Cod procedură civilă are natura juridică a unei proceduri prealabile, procedură prevăzută de art. 193 Cod procedură civilă și care condiționează admiterea cererii de chemare în judecată. Consideră că efectuarea unei notificări la câteva luni de la introducerea acțiunii nu echivalează cu acoperirea procedurii prealabile, aspect care, din punctul său de vedere, duce la nulitatea cererii de chemare în judecată.
Asupra acestei exceptii, instanta s-a pronuntat prin incheierea din data de 21.04.2015, respingand exceptia ca neintemeiata, pentru considerentele aratate in acea incheiere.
In subsidiar a solicitat respingerea cererii ca nefondata pentru urmatoarele motive: Cu referire la imobilul intrat in proprietatea reclamantei, arata ca initial acest imobil a fost dobândit în timpul căsătoriei, cu fosta sotie, R. L..
Cu privire la acest imobil, a căzut de acord cu fosta soție, ca acesta sa renunta la cota sa de ½ din imobil in schimbul sumei de 15.000 euro. Intrucât nu dispunea de această sumă, i-a solicitat mamei mele, reclamanta M. M., care cu circa un an înainte, vânduse un aparatament la prețul de 39.000 Euro, să-l împrumute cu suma de 15 000 Euro. Inițial, s-a dorit incheierea unui contract de împrumut pentru suma respectivă.
Având in vedere faptul ca in Cartea Funciara ca proprietari ai apartamentului figura R. D. si R. L., a convenit cu reclamanta M. M., la solicitarea acesteia, ca intre subsemnatul si fosta mea soție (pe de o parte) si reclamanta M. M. (pe de alta parte), să se încheie un contract de vânzare-cumpărare, in acest mod fiul „garantand ” mamei sale restituirea împrumutului printr-un transfer formal al dreptului de proprietate asupra apartamentului din . nr. 20, ., ., sector 4;
Pe intregul interval ulterior acordării împrumutului a mentinut relații absolut firești cu mama sa, M. M., careia i-a comunicat, in mai mute rânduri ca doreste sa-i restituie suma imprumutata, in transe, in raport de veniturile pe care le realizeaza. Răspunsul reclamantei era, in mod invariabil, ca „nu este nicio graba”, ceea a insemnat ca acesta a consimțit la prelungirea termenului de restituire. Având in vedere relația mama-fiu a considerat ca nu este nevoie sa consemeze in scris înțelegerea prinvind prelungirea termenului de rstituire a împrumutului.
In data de 19.02.2015, a fost înștiințat de faptul că reclamanta a pornit împotriva sa o acțiune în evacuare din imobilul în cauză, acțiune înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorul 4 București cu nr._ .
Motivația acestei acțiuni a inteles-o abia in momentul in care a efectuat o verificare la cartea funciara cu privire la apartament, ocazie cu care a constatat ca in Cartea funciară nr._-C1-U20, a fost notată promisiunea bilaterală de vânzare- cumpărare autentificata sub nr. 2891/17.12.2014, încheiata de parata M. M. cu soții Bulbureanu si Bulbureanu M., prin care reclamanta si-a asumat obligația „încheierii contractului de vânzare-cumpărare în forma autentică până cel târziu la data de 01.04.2015”.
Pârâtul sustine ca reclamanta nu are un titlu de proprietate valabil asupra imobilului a cărei evacuare se cere, acesta fiind și motivul pentru care în data de 06.03.2015, pe rolul Judecătoriei Sectorul 4 București a fost înregistrată acțiunea acestuia prin care a solicitat instanței constatarea nulității absolute pentru cauză falsă și preț neserios a contractului de vânzare- cumpărare încheiat între parti avand ca obiect apartamentul situat în București, . nr. 20, ., ., sector 4, repunerea părților în situația anterioară, radierea din Cartea funciară nr._- C1-U20 a Sectorului 4 București a dreptului de proprietate al mamei sale asupra imobilului în cauză, precum și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.
Reclamanta a introdus actiunea in evacuare cu rea-credinta. Un prim aspect ce relevă reaua-credință a reclamantei este acela al formulării notificării necesare în procedura evacuării după introducerea cererii de chemare în judecată, fapt ce duce la inadmisibilitatea acesteia, datorită lipsei acestei proceduri prealabile.
Un al doilea aspect din care reiese faptul că reclamanta a acționat cu rea- credință atunci când a cerut evacuarea din imobil a pârâtului, este acela că reclamanta cunoștea cauza falsă a contractului de vânzare-cumpărare, care reprezintă titlul în baza căruia a formulat acțiunea.
O dovadă a acestui lucru este și faptul că evacuarea a fost cerută la sfârșitul anului 2014, iar contractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat în anul 2006. Din acest fapt reiese că reclamanta a recunoscut cauza pentru care contractul de vânzare- cumpărare a fost încheiat, fiind pasivă timp de mai bine de 8 ani.
In tot acest timp a crezut în buna-credință a mamei sale, având certitudinea că înțelegerea va fi respectată și nu se va ajunge la un litigiu, cu atât mai mult cu cât aceste raporturi contractuale au luat naștere între doi membrii de familie, respectiv mamă și fiu.
In drept, art 205 si urm C.. In probatiune, incrisuri, martori si orice alte probe ar rezulta din dezbateri.
Instanța a încuviințat si administrat pentru reclamanta și pentru pârât proba cu înscrisuri.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În baza contractului de de vanzare cumparare autentificat sub nr. 63 din 30 ian. 2006 la BNP B. V., reclamata M. M., in calitate de cumparatoare, a dobandit de la R. D. si R. L., in calitate de vanzatori, dreptul de proprietate asupra imobilului situat în București, ., nr 20, ., sector 4, in schimbul sumei de 15.000 euro.
Potrivit sustinerilor reclamantei, acesta nu a locuit in acel imobil absolut deloc si, gratie intervalului mare de timp, rezulta evident acordul acesteia ca, incepand cu 30 ianuarie 2006 si pana la data promovarii prezentei actiuni, imobilul sa fie folosit de fiul pârât, R. D..
In prezent, relatiile de familie au devenit tensionate, reclamanta nu este de acord cu noua partenera de viata a fiul pârât, persoana care locuieste impreuna cu pârâtul in acel imobil, reclamanta fiind profund nemultumita de modul cum este tratata, atat de fiul sau cat si de partenera acestuia, atunci cand doreste sa foloseasca apartamentul care, in fond, ii apartine de drept in calitate de proprietar . Cu actul depus la fila 50 dos, Referatul cu propunere de clasare, rezulta ca reclamanta a avut o altercatie cu numita I. C. M., motiv pentru care in data de 16.09.2014 a sesizat telefonic Sectia 26 Politie si ,chiar daca acesta cauza a fost clasata, reclamanta aratand ca nu mai doreste continuarea cercetarilor fata de numita I. C., pentru instanta civila reprezinta un element suficient in a retine situatia tensionata care a intervenit intre mama reclamanta si fiul pârât.
Pe parcursul procesului partile nu au reusit sa ajunga la o intelegere, la un moment dat invocandu-se lipsa de comunicare intre parti, insa pozitia reclamantei a ramas fermă de la data introducerii cererii și până în prezent, asa cum a aratat avocatul reclamantei la termenul din 30.06.2015. Mai mult, odata cu examinarea cererii de inscriere in fals formulata de pârât, instanta a dispus citarea reclamantei cu mentiunea de a se prezenta personal, acesta a fost prezenta la termenul din 08.09.2015, aratand ca staruie in demersul sau de evacuare si intelege sa se foloseasca in continuare de Notificarea din data de 08.01.2015.
In plus, desi au fost acordate mai multe termene de judecata pentru rezolvarea unor incidente, care au dus in concret la prelungirea duratei de solutionare a cauzei, in tot acest interval, reclamanta nu a revenit asupra deciziei sale, concretizata prin demersul de a solicita evacuarea fiului pârât.
Potrivit art. 1033 din Noul Cod de procedură civilă, Cartea a VI-a „Proceduri speciale”, Titlul IX „Evacuarea din imobilele folosite sau ocupate fără drept”,
„(1) Dispozițiile prezentului titlu se aplică în litigiile privind evacuarea din imobilele folosite sau, după caz, ocupate fără drept de către foștii locatari sau alte persoane.
(2) În sensul prezentului titlu, termenii de mai jos au următorul înțeles:
a) locațiune - orice locațiune scrisă sau verbală, incluzând și sublocațiunea;
b) locatar - locatarul principal, chiriaș sau arendaș, sublocatarul sau un cesionar al locatarului, indiferent dacă persoana care solicită evacuarea este locatorul sau sublocatorul ori dobânditorul imobilului;
c) locator - locatorul principal, sublocatorul, cesionarul și dobânditorul imobilului;
d) imobil - construcția, terenul cu sau fără construcții, împreună cu accesoriile acestora;
e) ocupantul - oricare persoană, alta decât proprietarul sau locatarul, care ocupă în fapt imobilul cu sau fără permisiunea ori îngăduința proprietarului;
f) proprietar - titularul dreptului de proprietate asupra imobilului, inclusiv locatarul.”
Conform art. 1034 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, „Reclamantul are alegerea între procedura reglementată de prezentul titlu și procedura de drept comun.”
Conform art. 1038 din Noul Cod de procedură civilă, „Atunci când proprietarul unui imobil dorește să îl evacueze pe ocupantul acestuia, după ce dreptul de a ocupa imobilul a încetat, proprietarul va notifica în scris ocupantul, punându-i în vedere să elibereze imobilul pe care îl ocupă fără niciun drept, în termen de 5 zile de la comunicarea notificării.”
Potrivit art. 1039 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, „Dacă locatarul sau ocupantul care a fost notificat în condițiile prezentului titlu a părăsit imobilul, locatorul sau proprietarul poate intra în posesia acestuia, de drept, fără nicio procedură judiciară de evacuare. În caz contrar, sunt incidente dispozițiile prezentului capitol.”
Conform art. 1041 din Noul Cod de procedură civilă, „Cererea de evacuare se judecă de urgență, în camera de consiliu, cu dezbateri sumare, dacă s-a dat cu citarea părților.” Hotărârea de evacuare este executorie și poate fi atacată numai cu apel în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților, sau de la comunicare, când s-a dat fără citarea lor
Referitor la apararile pârâtului, textul de lege arata in art 1.042 C. ca „pârâtul chemat în judecată, potrivit procedurii prevăzute în prezentul titlu, nu poate formula cerere reconvențională, de chemare în judecată a altei persoane sau în garanție, pretențiile sale urmând a fi valorificate numai pe cale separată. Pârâtul poate invoca apărări de fond privind temeinicia motivelor de fapt și de drept ale cererii, inclusiv lipsa titlului reclamantului.”
Asa cum se poate observa, legiuitorul a inteles sa instituie o procedura eficienta si rapida in favoarea proprietarului si locatorului, pentru a da posibilitatea acestora de a intra in posesia imobilului, atunci cand dreptul paratului de a ocupa imobilul a încetat, aspect care trebuie sa rezulte indubitabil din acte, fara un probatoriu complex. Contrar, o astfel de cerere promovata de reclamant se poate judeca în cadrul unei acțiuni de evacuare formulate în condițiile dreptului comun. Corelativ, nici pârâtul chemat . actiune declansata in baza art 1033 si urm C. nu poate formula cerere reconvențională, de chemare în judecată a altei persoane sau în garanție, iar apararile acestuia trebuie sa se rezume numai la temeinicia motivelor de fapt și de drept ale cererii, inclusiv lipsa titlului reclamantului.
In cauza nu se poate vorbi de „ lipsa titlului reclamantei” acesta prezentand contractului de de vanzare cumparare autentificat sub nr. 63 din 30 ian. 2006 la BNP B. V., iar dreptul sau de proprietate a fost intabulat, asa cum rezulta din extraul de carte funciară și încheierea nr.1512 din 01.02.2006 emise de Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară, imobil fiind înscris în cartea funciară nr._-Cl-U20, nr. cadastral_-C1-U20
Paratul a invocat faptul ca reclamanta nu ar avea un titlu de proprietate valabil asupra imobilului in discutie, ipoteza diferita de aceea a inexistentei titlului, motiv pentru care a si promovat actiune, in dos nr_, prin care a solicitat instanței constatarea nulității absolute pentru cauză falsă și preț neserios a contractului de vânzare- cumpărare încheiat între parti avand ca obiect apartamentul situat în București, . nr. 20, ., ., sector 4, repunerea părților în situația anterioară, radierea din Cartea funciară nr._- C1-U20 a Sectorului 4 București a dreptului de proprietate al reclamantei asupra imobilului în cauză.
Instanta retine ca acest demers nu este de natura a paraliza actiunea reclamantei, iar in eventualitatea in care va fi desfiintat actul, acesta are posibilitatea sa reintre in posesia imobilului intrucat a solicitat inclusiv repunerea părților în situația anterioară si eventuale daune interese. P. la acest moment, instanta nu poate retine reaua-credinta a reclamantei, in sensul ca acesta cere in continuare evacuarea din imobil a pârâtului, desi cunoște foarte bine cauza falsă a contractului de vânzare-cumpărare, iar intentia acesteia este, in realitate, de a instraina cat mai repede imobilul, fiind notata o promisiune de vanzare cumparare in favoarea sotilor Bubureanu. Si pârâtul are posibilitatea sa noteze litigiul in anulare titlu in cartea funciara, pentru a atrage atentia potentialilor cumparatori asupra contestarii dreptului reclamantei.
Argumentele se mentin si in cazul celuilalt litigiu promovat de fiul pârât R. D., prin care solicita obligarea mamei sale ,M. M. sa-i restituie suma de 24.988 lei, contravaloarea imbunatatirilor efectuate la imobil, in toata perioada cat l-a folosit si constatarea dreptului de retentie.
Practic, ambele cereri formulate de pârât se circumscriu unor aparari si motive care puteau fi formulate pe cale reconventionala, in cazul in care procedura de evacuare era declansata pe calea dreptului comun, insa reclamanta a ales procedura speciala, de urgenta prev de art 1041 C., caz in care apararile paratului sunt limitate conform art 1042 C..
Prin urmare, raportat la cele arătate anterior, pârâtul R. D. nu justifică folosința imobilului din București, ., nr 20, ., ., sector 4, nu are un drept propriu locativ si nici nu mai beneficiaza de acceptul mamei sale, reclamanta, pentru a ocupa in continuare imobilul.
Ținând cont de caracterul sumar al procedurii speciale de evacuare reglementată de art. 1033 și urm.C., care are ca premisă inexistența titlului locativ al pârâtului, coroborat cu ocuparea în fapt a imobilului de către pârât, pentru considerentele aratate, in temeiul art 1033 si urm. C., instanța va admite acțiunea, având ca obiect evacuare si va dispune evacuarea pârâtului din imobilul situat în București, ., nr 20, ., ., sector 4.
Referitor la cererea reclamantei de obligare a paratului la plata cheltuielilor de judecata in suma de 1200 lei, onorariu avocat si 100 lei taxa de timbru, instanta urmeaza sa o admita, avand in vedere ca acest onorariu a fost achitat, astfel cum rezultă din chitanțele nr 15/16.01.2015 in valoare de 500 lei, ne 17/27.01.2015 in valoare de 200 lei si nr 28/08.04.2015 in valoare de 500 lei.
Asadar, in considerarea culpei procesuale a pârâtului în declanșarea litigiului de față, în conformitate cu dispozițiile art. 451, art 452. C. proc. civ., instanța, admițând acțiunea, va obliga pârâtul la plata către reclamanta a cheltuielilor de judecată efectuate în acest proces și probate, în cuantum de 1300 lei, reprezentând onorariu avocat in suma de 1200 lei si taxa de timbru in suma de 100 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanta M. M. - Buciumeni, județ Călărași în contradictoriu cu pârâtul R. D. cu domiciliul procesual ales la sediul profesional al S.C.A. "C., Rilla și Asociații" din București, sector 1, .. 104-106, corp B, . cu primirea corespondenței S. M..
Dispune evacuarea pârâtului din imobilul situat în București, ., nr 20, ., ., sector 4.
Obliga pârâtul la plata sumei de 1300 lei cu titlu de cheltuieli de judecata care reclamanta.
Executorie.
Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunțare.
Dată în Camera de Consiliu și pronunțată în ședință publică azi, 22.09.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER
E. D. T. C. M.
Red./ Jud. E.D./4 ex./ 2015
| ← Validare poprire. Sentința nr. 12/2015. Judecătoria SECTORUL 4... | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
