Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 19/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI

Sentința nr. 19/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 19-10-2015 în dosarul nr. 12740/2015

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCURESTI

București, .. 2-4, sector 4, Tel:_ / Fax:_

operator de date cu caracter personal nr. 2891,prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001

DOSAR NR._

SENTINȚA CIVILĂ NR._

Ședința publică din data de 19.10.2015

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: PĂTRASCU M.

GREFIER: N. C.

Pe rol soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta B. G. S., în contradictoriu cu pârâtul F. G. și în contradictoriu cu A. T.-PRIMĂRIA SECTOR 4 BUCUREȘTI, având ca obiect exercitarea autorității părintești.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, nu au răspuns părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței depunerea referatului de anchetă socială solicitat a fi întocmit de Primăria Sector 4 București la domiciliul reclamantei, precum și faptul că reclamanta a depus precizare cu numele și adresa martorului ce solicită a fi audiat.

Instanța, față de lipsa părților la această strigare a cauzei, dispune lăsarea dosarului la a doua strigare.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare a cauzei, a răspuns reclamanta personal, lipsă fiind pârâtul și autoritatea tutelară.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței depunerea referatului de anchetă socială solicitat a fi întocmit de Primăria Sector 4 București la domiciliul reclamantei, precum și faptul că reclamanta a depus precizare cu numele și adresa martorului ce solicită a fi audiat.

Reclamanta precizează că martorul indicat prin listă, G. E. C., este prezent la acest termen de judecată pentru a fi audiat.

Instanța, în temeiul art. 318-319 cod procedură civilă, procedează la audierea martorei G. E. C., după legitimare și depunerea jurământului de către aceasta, declarația martorei fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei, după semnare.

Instanța, în baza art. 244 NCPC declară terminată cercetarea procesului și potrivit art. 392 Cod procedură civilă, instanța deschide dezbaterile asupra fondului.

Reclamnata, personal, solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, instanța, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună in favoarea sa exercitarea exclusiva a autorității părintești fata de minorul F. A. V..

În temeiul 394 Cod procedură civilă, constatând că au fost lămurite toate aspectele de fapt și de drept, instanța declara închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București la data de 28.05.2015, reclamanta B. G. S., în contradictoriu cu pârâtul F. G. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună in favoarea sa exercitarea exclusiva a autorității părintești fata de minorul F. A. V., născut la data de 04.04.2003 .

În fapt, reclamanta a precizat ca in urma relației de concubinaj avuta cu pârâtul a rezultat minorul F. A. V., născut la data de 04.04.2003, in Israel si recunoscut ulterior de către parat. La revenirea in tara relația s-a deteriorat iar pârâtul fiind dezamăgit de perspectiva lipsei relației a jurat ca nu va mai avea nici o contribuție la creșterea copilului si nu va mai veni să il vadă, ceea ce s-a și întâmplat, la momentul respectiv copilul fiind in vârstă de un an.

In anul 2005 instanța a stabilit in sarcina tatălui obligația de plata a unei pensii de întreținere raportat la venitul minim pe economie, însă pârâtul nu a plătit suma decât aproximativ un de zile.. pensia a fost majorata prin sentința 839/2007 la suma de 80 lei, sumă pe care pârâtul a achitat-o foarte greu, numai in urma formulării unor plângeri penale. Prin sentința 639/2008 pensia a fost majorata la suma de 105 lei însă nici pe aceasta nu a achitat-o cu regularitate trecând chiar si doi ani fără nici o plata. Ocazional unele plați erau efectuate de mama paratului.

Reclamanta arata ca minorul nu și-a mai văzut tatăl de aproximativ 10 ani, iar in cursul anului 2013 au mers împreuna la locuința acestuia din .. Teleorman, unde a fost găsita bunica paterna. Deși primirea a fost una călduroasa, bunica paterna nu a furnizat nici o informație despre fiul ei, pentru a putea fi contactat. După doua zile, reclamanta arata ca a fost contactata de parat însă discuțiile telefonice nu au avut nici un rezultat, pârâtul refuzând expres să își dea consimțământul pentru ca minorul să poată participa in Turcia la un concurs muzical. Din acest motiv copilul a fost foarte bulversat si a renunțat la practicarea acestei activități.

In drept au fost invocate prev. art. 486 si următoarele din codul civil.

In susținerea acțiunii au fost depuse la dosar: certificat de naștere NZ_,, sentințe nr 1116/2005, 839/2007, 639/2008, rezoluții emise de organele de cercetare penală.

Acțiunea a fost timbrata legal cu 20 lei taxa judiciara de timbru.

La solicitarea instanței a fost efectuat si depus la dosar referatul de ancheta psihosocială.

Instanța a încuviințat reclamantei proba cu înscrisurile depuse si proba testimonială cu un martor.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:

In fapt, reclamanta si pârâtul au avut o relație de concubinaj in urma căreia a rezultat un copil, respectiv minorul F. A. V., născut la data de 04.04.2003, după cum rezulta din certificatul de naștere al acestuia aflat la dosar, filiația copilului fiind stabilită fata de ambii părinți. După cum rezulta susținerile reclamantei si din cuprinsul referatului de ancheta psihosocială mama si minorul locuiesc împreuna . 3 camere, tot acolo locuind si fratele vitreg al minorului.

Tatăl minorului locuiește împreuna cu bunica paterna in ., si de aproximativ 10 ani nu s-a mai interesat de situația fiului său si nu l-a vizitat niciodată, deși reclamanta si minorul au făcut demersuri in scopul restabilirii relației dintre tata si fiu si chiar au mers in vizita la domiciliul acestuia. Tatăl a plătit ocazional pensie de întreținere, raportata la venitul minim pe economie, însă numai după ce a fost obligat de instanța prin hotărâri judecătorești si după ce împotriva sa au fost formulate plângeri penale.

Din depoziția martorei audiate, instanța reține si faptul ca pârâtul a refuzat să își exprime acordul pentru ca fiul său să poată călători in afara țării pentru a participa la un concurs muzical, împrejurare care l-a afectat profund pe copil in așa măsură încât a renunțat la continuarea activității muzicale si a devenit retras si inchis in sine.

In drept, conform art. 505 cod civil în cazul copilului din afara căsătoriei a cărui filiație a fost stabilită concomitent sau, după caz, succesiv față de ambii părinți, autoritatea părintească se exercită în comun și în mod egal de către părinți, dacă aceștia conviețuiesc.

(2) Dacă părinții copilului din afara căsătoriei nu conviețuiesc, modul de exercitare a autorității părintești se stabilește de către instanța de tutelă, fiind aplicabile prin asemănare dispozițiile privitoare la divorț.

In acest sens art. 397 cod civil stabilește ca după divorț, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți, afară de cazul în care instanța decide altfel, iar art. 398 instituie o excepție de la regula exercitării in comun a autorității părintești, stabilind ca in situația in care există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanța hotărăște ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinți.

Referitor la autoritatea părintească legea o definește la art. 483 arătând ca reprezintă ansamblul de drepturi și îndatoriri care privesc atât persoana, cât și bunurile copilului și aparțin în mod egal ambilor părinți conținutul acesteia fiind detaliat de art. 487 cod civil: părinții au dreptul și îndatorirea de a crește copilul, îngrijind de sănătatea și dezvoltarea lui fizică, psihică și intelectuală, de educația, învățătura și pregătirea profesională a acestuia, potrivit propriilor lor convingeri, însușirilor și nevoilor copilului; ei sunt datori să dea copilului orientarea și sfaturile necesare exercitării corespunzătoare a drepturilor pe care legea le recunoaște acestuia.

In aceeași privința sunt si reglementările din art. 31 alin 2 ale legii 271/2004: exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești trebuie să aibă în vedere interesul superior al copilului și să asigure bunăstarea materială și spirituală a copilului, în special prin îngrijirea acestuia, prin menținerea relațiilor personale cu el, prin asigurarea creșterii, educării și întreținerii sale, precum și prin reprezentarea sa legală și administrarea patrimoniului său.

(3) În cazul existenței unor neînțelegeri între părinți cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești, instanța judecătorească, după ascultarea ambilor părinți, hotărăște potrivit interesului superior al copilului.

De asemenea conf. art. 31 alin 2 ind. 5 din lege se consideră motive întemeiate pentru ca instanța să decidă ca autoritatea părintească să se exercite de către un singur părinte alcoolismul, boala psihică, dependența de droguri a celuilalt părinte, violența față de copil sau față de celălalt părinte, condamnările pentru infracțiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracțiuni cu privire la viața sexuală, infracțiuni de violență, precum și orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorității părintești.

F. de aceste prevederi legale instanța apreciază ca existenta unor motive întemeiate, dintre cele enumerate exemplificativ de textul legal sus menționat justifica exercitarea exclusiva a autorității părintești numai de către unul dintre părinți. De asemenea instanța retine ca motivele întemeiate pot fi deduse si din îndatoririle si obligațiile pe care legea le impune părinților in relația cu copiii lor. Astfel principala obligație este aceea de a creste copilul, îngrijindu-se de sănătatea si dezvoltarea armonioasa a acestuia, obligație care presupune implicarea activa in activitățile zilnice din viața minorului, dezvoltarea unei relații personale cu acesta, contribuirea efectiva la soluționarea tuturor situațiilor care au legătura cu copilul si la luarea deciziilor legate de evoluția sa. In condițiile in care pârâtul pana in prezent nu a manifestat un minim interes fata de situația minorului, pe care nu l-a mai vazut de 10 ani, iar in acesta perioada, nu s-a interesat de situația acestuia si nu a contribuit din proprie inițiativa, financiar sau in alta modalitate la creșterea si educarea acestuia se poate aprecia fără nici un dubiu ca aceasta este total dezinteresat de exercitarea drepturilor părintești pe care legea i le conferă, dar si faptul ca paratul denota o lipsa totala de responsabilitate părinteasca. De asemenea instanța mai retine din cuprinsul acțiunii care se coroborează cu depoziția martorei si cu înscrisurile de la dosar ca paratul a acționat chiar împotriva interesului minorului atunci când a refuzat să își exprime acordul pentru ca fiul său să poată participa la un concurs muzical, in afara țării. Lipsa de interes a paratului rezulta si din conduita acestuia pe durata acestui proces, paratul nu a depus întâmpinare, lipsind la toate termenele.

Pe de alta parte in toata acesta perioada, reclamanta in calitatea sa de mama, a făcut tot ceea ce a fost posibil pentru a asigura minorului condiții adecvate de crestare si educare, iar in prezent acesta este bine crescut si educat. Referatul de ancheta psihosociala a relevat ca minorul are o dezvoltare armonioasa si manifesta atașament fata de mama,. Instanța apreciază ca reclamanta manifesta o atitudine responsabila privind creșterea copilului, chiar introducerea prezentei acțiuni fiind un argument in acesta privința..

Apreciem ca aceste împrejurări de fapt împreuna cu argumentele expuse îndeplinesc cerința de temeinicie impusa de prev. art. 398 cod civil si art. 31 din legea 272/2004. Pentru aceste considerente instanța va aprecia ca este in interesul minorului ca in continuare autoritatea părinteasca sa fie exercitata exclusiv de către reclamanta si va decide in acest sens.

Având in vedere prev. art.400 cod civil care prevede ca în lipsa înțelegerii dintre părinți sau dacă aceasta este contrară interesului superior al copilului, instanța de tutelă stabilește, odată cu pronunțarea divorțului, locuința copilului minor la părintele cu care locuiește în mod statornic, instanța va stabili ca locuința minorului sa fie la locuința mamei, unde acesta locuiește si in prezent, fiind familiarizat cu mediul respectiv care ii asigura confort si stabilitate emoționala.

In raport de aceste considerente de fapt si de drept instanța va admite acțiunea reclamantei si va stabili ca autoritatea părinteasca asupra minorei sa revină exclusiv mamei, cu stabilirea locuinței minorei la mama..

In privința cheltuielilor de judecata instanța constata ca nu au fost solicitate .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite acțiunea formulată de reclamanta B. G. S., domiciliata în București, .. 4, ., ., in contradictoriu cu pârâtul F. G., domiciliat în . și cu A. T.-PRIMĂRIA SECTOR 4 BUCUREȘTI, cu sediul în București, .. 6-16, sector 4 si in consecința:

Stabilește ca autoritatea părinteasca asupra minorului F. A. V., născut la data de 04.04.2003 sa fie exercitată exclusiv de către mamă.

Stabilește locuința minorului la locuința mamei.

F. cheltuieli de judecata.

Cu drept de apel in termen de 30 zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 4.

Pronunțată în ședința publica din data de 19.10.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

M. PĂTRASCU C. N.

Red./dact. Jud.PM/5ex./2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 19/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI