Pretenţii. Sentința nr. 18/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 18/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 18-11-2015 în dosarul nr. 14240/2015
DOSAR NR._
ROMANIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ NR._
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 18.11.2015
INSTANȚA COMPUSĂ DIN:
PREȘEDINTE: ANDRIESCU ROXANA
GREFIER: D. I. G.
Pe rol, soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de către reclamanta Asociația de proprietari . nr. 4A, cu sediul ales în București, ., ., ., în contradictoriu cu pârâta I. I., domiciliată în București, ., ., sector 4, având ca obiect – pretenții.
Dezbaterile și cuvântul pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 20.10.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea cauzei la data de 28.10.2015, 04.11.2015, 11.11.2015, 18.11.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la data de 16.12.2014, reclamanta Asociația de Proprietari . nr. 4A a chemat în judecată pe pârâta I. I., pentru ca instanța, prin hotărârea pe care o va pronunța, să oblige pârâta la plata sumei totale de 9174,56 lei, reprezentand cote de intretinere restante, penalitati de intarziere si, contributie la fondul de reparatii pentru perioada martie 2011 – septembrie 2014.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că parata este proprietarul apartamentului nr. 66 si nu si-a achitat cheltuielile de intretinere catre Asociatie, in perioada mentionata.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a depus înscrisuri la dosar.
Acțiunea este scutită de taxă judiciară de timbru și de timbru judiciar, potrivit art. 50 alin. 2 din Legea nr. 230/2007.
Pârâta a depus intampinare, prin care a invocat exceptia prescriptiei extinctive pentru cotele de intretinere si penalitatile de intarziere aferente perioadei ianuarie 2008 – noiembrie 2011.
De asemenea, parata a invederat ca beneficiaza de un salariu de bugetar si are probleme de sanatate, solicitand acordarea posibilitatii de a achita sumele restante la Asociatia de proprietari, in transe.
Prin raspunsul la intampinare, reclamanta a solicitat respingerea exceptiei invocate, intrucat prescriptia a fost intrerupta prin plati partiale efectuate de parata si prin existenta dosarului civil nr._ . Reclamanta a solicitat admiterea cererii astfel cum a fost formulata.
La data de 03.06.2015, 24.06.2015 si respectiv 22.09.2015, reclamanta a precizat succesiv cererea, solicitand in fnal, obligarea paratei la plata sumei totale de 7987,45 lei, reprezentand cote de intretinere restante, penalitati de intarziere si, contributie la fondul de reparatii pentru perioada ianuarie 2008 – martie 2015, precum si la plata sumei de 1250,43 lei, reprezentand sold preluat anterior anului 2008.
În cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri pentru ambele parti.
La termenul din data de 20.10.2015 instanta a pus in discutie exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, invocata de parata prin intampinare.
Asupra exceptiei invocate, instanta o apreciaza ca fiind intemeiata, cu privire la cheltuielile de intretinere scadente pana la data de 16.12.2011 si o va admite.
Astfel, in temeiul art. 46 din Legea nr. 230/2007, in calitate de proprietar al apartamentului nr. 66 din blocul administrat de reclamanta, parata datoreaza reclamantei cheltuielie de intretinere pentru apartamentul proprietatea sa.
Reclamanta sustine ca parata nu si-a achitat cheltuielile de intretinere pentru perioada ianuarie 2008 – martie 2015, in cuantum total de 7987,45 lei, solicitand totodata si obligarea paratei la plata sumei de 1250,43 lei, reprezentand sold preluat anterior anului 2008.
Potrivit art. 1 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, aplicabil in cauza in temeiul art. 6 alin. 2 N.C.civ., fata de data nasterii raportului juridic intre parti, dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție dacă nu a fost exercitat în termenul legal. Conform art.3 din același act normativ, termenul general de prescripție este de 3 ani.
Termenul general de prescripție este aplicabil obligației pârâtei din cadrul acestui raport juridic.
Potrivit art. 7 din Decretul nr.167/1958, „Prescripția începe să curgă de la data cînd se naște dreptul la acțiune sau dreptul de a cere executarea silită. În obligațiile care urmează să se execute la cererea creditorului precum și în acelea al căror termen de executare nu este stabilit, prescripția începe să curgă de la data nașterii raportului de drept”.
Ca urmare, termenul de prescripție de 3 ani a început să curgă între părțile din prezentul proces, pentru fiecare luna in parte, de la data scadentei mentionata in listele de plata si s-a implinit, pentru fiecare luna in parte, dupa un termen de 3 ani de la data scadentei obligatiei de plata, astfel incat dreptul reclamantei de a solicita paratei plata cotelor de intretinere scadente pana la data de 16.12.2011 era prescris la data formularii prezentei cereri de chemare in judecata (16.12.2014).
Cu privire la sustinerile reclamantei in sensul ca termenul de prescriptie a fost intrerupt prin recunoasterea dreptului de catre parata, instanta le apreciaza ca fiind neintemeiate.
Astfel, pentru a produce efectul întreruptiv, recunoașterea dreptului a cărui acțiune se prescrie trebuie să fie făcută de „cel în folosul căruia curge prescripția”, adică de debitor și să fie neîndoielnică. Recunoașterea (mărturisirea) dreptului este o manifestare unilaterală de voință a debitorului prin care atestă dreptul creditorului și renunță la beneficiul termenului de prescripție curs până în momentul recunoașterii. Se probează astfel că titularul dreptului la acțiune (creditorul) nu a fost neglijent și a avut motive să nu acționeze, iar datoria nu este stinsă.
Pentru că legea nu distinge, are efect întreruptiv recunoașterea expresă, dar și cea tacită. Recunoașterea expresă poate să rezulte din orice înscris care constată mărturisirea existenței dreptului, precum o scrisoare adresată creditorului în acest scop. Recunoașterea tacită poate să rezulte din orice act sau fapt care presupune mărturisirea dreptului, precum plata unei părți din datorie ori cererea unui termen pentru plata creanței.
Insa, din chitantele depuse la dosar, care atesta platile efectuate de parata catre reclamanta, nu este mentionata perioada pentru care sunt efectuate platile, chitantele cuprinzand la detaliile platii mentiunea „restanta”, fara a fi individualizata exact perioada pentru care este repartizata plata.
Ca urmare, instanta apreciaza ca platile efectuate de parata nu reprezinta o recunoastere neechivoca, astfel incat nu poate avea ca efect intreruperea termenului de prescriptie.
In ceea ce priveste cererea de chemare in judecata ce a facut obiectul dosarului nr._ al Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti, instanta constata ca, fata de dispozitiile art. 16 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958, nici aceasta nu este succeptibila de intrerupere a prescriptiei, avand in vedere ca prin sentinta civila nr. 2409/18.03.2014, s-a constatat perimata actiunea reclamantei.
De asemenea, actiunea paratei ce a facut obiectul dosarului nr._/4/2014 al Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti a fost respinsa prin sentinta civila nr. 2425/24.02.2015, ca urmare a prescrierii dreptului material la actiune, neputand intrerupe cursul prescriptiei.
Ca urmare, instanta apreciaza ca reclamanta nu a facut dovada ca termenul de prescriptie ar fi fost suspendat sau intrerupt, conform legii aplicabile raportului juridic.
Din aceste motive, instanța urmează să admita exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, cu privire la cheltuielile de intretinere scadente pana la data de 16.12.2011 si sa respinga cererea, cu privire cheltuielile de intretinere scadente pana la data de 16.12.2011, ca urmare a prescrierii dreptului material la actiune.
Pe fondul cauzei, analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Pârâta este proprietarul apartamentului nr. 66, situat în imobilul administrat de reclamanta.
Pârâta nu și-a executat obligațiile de plată a cotelor ce ii reveneau din cheltuielile de întreținere, acumulând astfel, pentru perioada octombrie 2011 (obligatie scadenta la data de 19.12.2011 si care nu s-a prescris) – martie 2015, un debit către reclamantă în cuantum de 3890,14 lei, după cum rezultă din listele de plată aflate la dosar si din extrasul de cont privind apartamentul paratului.
Instanta constata ca totalul obligatiilor pentru perioada mentionata era de 4170,14 lei, din cae parata a achitat suma de 280 lei, conform chitantelor depuse la dosar, astfel ca suma ramasa de plata pentru aceasta perioada este de 3890,14 lei.
Potrivit art. 46 din Legea nr. 230/2007, toți proprietarii de apartamente trebuie să plătească conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari, asociația de proprietari având dreptul, conform art. 50 din același act normativ, să acționeze în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cheltuielilor comune, timp de mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.
Mai reține instanța că pârâta datorează și sume de bani cu titlu de penalități de întârziere calculate de Asociatie, în cuantum de 713,54 lei, aferente aceleiasi perioade, având în vedere că prin hotararea A. din data de 14.10.2007 s-a hotărât ca la cotele de întreținere restante să se aplice penalități de 0,2 % pe zi de întârziere, precum si faptul ca parata a achitat suma de 20 lei din totalul de 733,54 lei datorat cu titlu de penalitati pentru aceasta perioada.
De asemenea, prin hotararea A. s-a stabilit constituirea fondului de reparatii, astfel încât pârâta datorează și suma de 60 lei, reprezentand contributie la fondul de reparatii.
În consecință, instanța va admite in parte acțiunea precizata, în temeiul art. 46, 49 și art. 50 din Legea nr. 230/2007 și va obliga parata la plata catre reclamanta a sumei de 3890,14 lei, reprezentand cote de intretinere restante pentru perioada octombrie 2011 – martie 2015, a sumei de 713,54 lei, reprezentand penalitati de intarziere asupra restantelor inregistrate la cotele de intretinere, aferente aceleiasi perioade si a sumei de 60 lei, reprezentand contributie la fondul de reparatii.
Avand in vedere ca parata nu a facut dovezi privind veniturile sale si cu privire la cheltuielile lunare, instanta va respinge cererea paratei de obligare la plata esalonata a cheltuielilor de intretinere pentru perioada mentionata.
In baza art. 453 C.proc.civ., instanta va obliga parata la plata catre reclamanta a sumei de 225 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu de avocat redus, in raport de solutia pronuntata in cauza, conform dovezilor depuse la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, cu privire la cheltuielile de intretinere scadente pana la data de 16.12.2011.
Respinge cererea, cu privire cheltuielile de intretinere scadente pana la data de 16.12.2011, ca urmare a prescrierii dreptului material la actiune.
Admite, in parte, acțiunea precizata de reclamanta Asociația de Proprietari . nr. 4A, cu sediul ales în București, ., ., ., în contradictoriu cu pârâta I. I., domiciliată în București, ., ., sector 4.
Obliga parata la plata catre reclamanta a sumei de 3890,14 lei, reprezentand cote de intretinere restante pentru perioada octombrie 2011 – martie 2015.
Obliga parata la plata catre reclamanta a sumei de 713,54 lei, reprezentand penalitati de intarziere asupra restantelor inregistrate la cotele de intretinere, aferente aceleiasi perioade.
Obliga parata la plata catre reclamanta a sumei de 60 lei, reprezentand contributie la fondul de reparatii.
Obliga parata la plata catre reclamanta a sumei de 225 lei, reprezentand cheltuieli de judecata.
Cu apel in termen de 30 de zile de la comunicare, apel care va fi depus la Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.11.2015.
PREȘEDINTEGREFIER
A. RomanDode I. G.
Red.th.red. Jud. A.R./4 ex.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 4/2015. Judecătoria... | Încuviinţare executare silită. Hotărâre din 23-09-2015,... → |
|---|
