Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art. 300,319^1,325 CPC. Sentința nr. 2866/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Sentința nr. 2866/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 05-03-2015 în dosarul nr. 2866/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2866
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 05.03.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE – I. O. P.
GREFIER – D. L. E.
Pe rol soluționarea cauzei civile privind pe contestatoarea A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR în contradictoriu cu intimata P. M., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a constatat lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că prin cererea de chemare în judecată, în temeiul art. 223 alin. 3 Cod procedură civilă, contestatoarea a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Instanța, față de dispozițiile art. 131 Cod procedură civilă, procedând la verificarea competenței, la prima zi de înfățișare cu părțile legal citate, constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta pricină, având în vedere că sediul executorului judecătoresc se află în sectorul 4, după care, în temeiul art. 238 Cod de procedură civilă, estimează durata de soluționare a pricinii la 40 de zile.
Instanța, apreciind ca fiind pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei, în temeiul art. 258 Cod procedură civilă, încuviințează pentru contestatoare proba cu înscrisuri, luând act că, deși legal citată, intimata nu a depus întâmpinare și nu s-a prezentat în fața instanței pentru a solicita administrarea de probe.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat instanța apreciază terminată cercetarea procesului și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București la data de 06.06.2014 contestatoarea A. Națională pentru Restituirea Proprietăților a solicitat, în contradictoriu cu intimata P. M., anularea executării silite pornite de B. Asociați D. G., L. G. și M. P. în dosarul de executare nr. 2622/2013 și restabilirea situației anterioare.
În motivare, contestatoarea a arătat că plata despăgubirilor se face eșalonat, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, pentru a nu provoca un dezechilibru în bugetul statului.
A mai susținut că sumele datorate de către stat nu pot fi plătite decât în condiții de solvabilitate, putând fi eșalonate sau limitate, principii care nu sunt înlăturate de jurisprudența CEDO.
A invocat nerespectarea de către executor a prevederilor OG nr. 22/2002, întrucât s-a dispus înființarea popririi fără a i se da posibilitatea de a achita voluntar debitul, în termenul de 6 luni prevăzut de lege.
Contestatoarea a mai arătat că, odată cu . OUG nr. 10/2014, creanța nu mai este exigibilă, plata debitelor fiind suspendată pe o perioadă de 6 luni.
În drept, contestatoarea a invocat art. 711 și urm. Cod procedură civilă, Legea nr. 290/2003, HG nr. 1120/2006.
La data de 23.06.2014 contestatoarea și-a completat cererea prin care a solicitat anularea încheierii privind cuantumul cheltuielilor de executare din data de 13.06.2014 și a raportului de expertiză din data de 15.05.2014.
În motivare, a învederat că modalitatea de actualizare a debitului adoptată de executor încalcă prevederile art. 18 alin. 6 din HG nr. 1120/2006.
A susținut că onorariul apărătorului, în cuantum de 28.520 lei, este nepotrivit de mare față de activitatea efectiv desfășurată.
Intimata nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat în fața instanței pentru a solicita probe.
Instanța a încuviințat pentru contestatoare proba cu înscrisuri.
Au fost atașate actele din dosarul de executare nr. 2622/2013 al B. Asociați D. G., L. G. și M. P..
Analizând materialul probator administrat, instanța următoarele:
La data de 16.12.2013 creditoarea a solicitat B. Asociați D. G., L. G. și M. P. începerea executării silite împotriva contestatoarei, în baza titlului executoriu reprezentat de Hotărârea nr. 2/18.07.2005 emisă de Comisia Județeană Tulcea pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, prin care s-au acordat despăgubiri în cuantum de 169.989 lei.
Referitor la capătul de cerere prin care se solicită anularea întregii executări silite, se constată că nu se formulează nici o critică efectivă, susținerile contestatoarei privind lipsa fondurilor neputându-se constitui într-un temei pentru desființarea executării.
Instanța apreciază că sunt aplicabile prevederile OG nr. 22/2002 întrucât ne aflăm în prezența unei creanțe stabilite prin titlu executoriu în sarcina unei instituții publice.
În conformitate cu art. 2 din acest act normativ, creditorul va comunica debitorului o somație, iar în cazul în care plata nu se face din cauza lipsei fondurilor, debitorul are la dispoziție un termen de 6 luni pentru a-și îndeplini obligația, termen care curge de la data primirii somației.
Se constată că executorul a îndeplinit obligația prevăzută mai sus, fiind emisă somația la data de 22.05.2014, comunicată debitoarei la data de 23.05.2014 (filele 58, 67). Mai mult, în cuprinsul somației executorul a inserat faptul că sunt incidente dispozițiile legale mai sus menționate.
Întrucât debitoarea nu a comunicat executorului situația fondurilor de care dispune, în mod legal executarea a continuat potrivit dreptului comun, prin emiterea adresei de înființare a popririi.
Dispozițiile OG nr. 22/2002 nu instituie un termen de grație în favoarea debitorilor, ci permit amânarea plății în situația în care nu există fondurile necesare, împrejurare care trebuie însă adusă la cunoștința executorului.
În consecință, instanța consideră că executorul judecătoresc a respectat întocmai dispozițiile legale invocate chiar de către contestatoare.
Referitor la modalitatea de actualizare a debitului, instanța reține că prin raportul de expertiză contabilă întocmit de expertul B. F., desemnat de executor, a fost actualizată cu rata inflației suma de 101.993,40 lei, reprezentând cea de a doua tranșă din despăgubirile acordate.
Prin decizia nr. XXI/2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție într-un recurs în interesul legii, s-a decis că, în ipoteza în care validarea comisiei județene se realizează cu depășirea termenului de 60 de zile prevăzut în art. 7 și 8 din Legea nr. 9/1998, va trebui ca întreaga sumă să fie reactualizată în raport cu indicele de creștere a prețurilor, iar nu doar pentru cea de-a doua tranșă, de 60%, astfel ca persoanele îndreptățite la măsurile compensatorii să nu fie prejudiciate. S-a statuat că actualizarea trebuie făcută de la data emiterii hotărârii comisiei județene, și nu de la data validării, întrucât în practică nu se respectă termenul de 6 luni prevăzut de lege pentru emiterea deciziei de validare.
Expertul contabil s-a conformat celor decise de Înalta Curte de Casație și Justiție în decizia menționată, decizie pe care, de altfel, a invocat-o în cuprinsul raportului de expertiză.
Este adevărat, instanța supremă a avut în vedere despăgubirile acordate prin Legea nr. 9/1998, însă principiul de drept este valabil și pentru despăgubirile acordate în temeiul Legii nr. 290/2003, cu atât mai mult cu cât hotărârile ce constituie titlurile executorii sunt emise de același organ administrativ.
Din moment ce actualizarea întregii sume trebuie făcută în ipoteza în care validarea hotărârii comisiei nu are loc în termenul legal de 60 de zile, cu atât mai mult e necesară atunci când plata nu este făcută conform tranșelor stabilite prin lege. Așa cum s-a subliniat în decizia menționată, interpretarea de ansamblu a dispozițiilor legale emise în materie impune ca despăgubirile să corespundă, prin cuantumul lor, valorii reale a bunurilor din momentul efectuării plății.
În ceea ce privește încheierea pronunțată de executor la data de 13.06.2014, prin care au fost stabilite cheltuielile de executare, instanța reține că onorariul apărătorului poate fi cenzurat, așa cum rezultă din art. 669 alin. 4 coroborat cu art. 451 alin. 2 Cod procedură civilă.
În cauza de față, onorariul de 28.520 lei nu este rezonabil, având în vedere activitatea efectiv desfășurată de apărător, astfel încât va dispune reducerea acestuia la suma de 2.852 lei.
Referitor la aplicabilitatea prevederilor OUG nr. 10/2014, instanța constată că, potrivit art. 2 din acest act normativ, plata despăgubirilor stabilite prin hotărârile comisiilor de aplicare a Legii nr. 290/2003 a fost suspendată până la data de 31.12.2014.
Se observă că legiuitorul a instituit un impediment temporar la executare, consecința fiind că, în perioada 19.07.2014 – 31.12.2014, executorii judecătorești nu mai pot emite acte de executare.
Însă, acest impediment nu afectează în nici un fel valabilitatea actelor de executare emise anterior datei de 19.07.2014, dată la care a intrat în vigoare Legea nr. 112/2014, prin care a fost aprobată cu modificări OUG nr. 10/2014.
Cum actele de executare contestate au fost emise până la data intrării în vigoare a actului normativ respectiv, acesta nu are incidență în cauza de față.
Pentru cele arătate, instanța va admite în parte contestația și va dispune îndreptarea actelor de executare în sensul reducerii onorariului de avocat de la 28.520 lei la 2.852 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte contestația la executare formulată de contestatoarea A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, cu sediul în București, Calea Floreasca nr. 202, sector 1, în contradictoriu cu intimata P. M., cu domiciliul în Tulcea, .. 2, ., ..
Anulează în parte actele de executare emise în dosarul de executare nr. 2622/2013 al B. Asociați D. G., L. G. și M. P., în sensul reducerii onorariului de avocat de la 28.520 lei la 2.852 lei.
Respinge în rest contestația la executare ca neîntemeiată.
Cu apel în 10 zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Judecătoria Sectorului 4 București.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 05.03.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
Red.jud.I.P./Dact.D.E./4ex.
← Contestaţie la executare. Sentința nr. 2877/2015. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 785/2015. Judecătoria... → |
---|