Ordin de protecţie. Sentința nr. 941/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 941/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 04-02-2015 în dosarul nr. 941/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI
SECȚIA A II A CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.941
Ședința din camera de consiliu de la 04 februarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: R. S. L.
GREFIER: I. I.
Din partea Ministerului Public – P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 București – a participat procuror A. D..
Pe rol se află soluționarea cauzei de minori și familie privind pe reclamanta R. M. și pe pârâtul I. F., având ca obiect ordin de protecție.
Dezbaterile au avut loc in ședința din camera de consiliu din data de 03.02.2015, fiind consemnate in incheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 04.02.2015, hotărând următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 la data de 26.01.2015, reclamanta R. M., in contradictoriu cu pârâtul I. F., a solicitat emiterea unui ordin de protecție prin care să se instituie următoarele măsuri: obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, copiii victimei și alte rude, față de reședința, locul de muncă al reclamantei, interzicerea de a se deplasa in anumite localități, interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau in orice alt mod, obligarea agresorului la predarea armelor deținute.
In motivarea cererii, reclamanta a arătat că pârâtul este fost concubin și exercită asupra reclamantei și copiilor acesteia, violență fizică și verbală.
În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 217/2003.
A fost depusă la dosar ordonanța dată in dosarul nr. 6446/P/2013.
La termenul din 03.02.2015, reclamanta a precizat că pârâtul este fostul său concubin, in prezent fiind separați.
Apărătorul din oficiu al pârâtului a invocat excepția inadmisibilității cererii, pe care instanța o analizează cu prioritate, reținând următoarele:
Potrivit reclamantei, aceasta a avut o relație de concubinaj cu pârâtul, relație care s-a încheiat în octombrie 2014.
Potrivit dispozițiilor art. 23 alin. 1 din Legea nr. 217/2003, republicată, persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instanței, ca în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție, prin care să dispună, una sau mai multe măsuri cu caracter provizoriu, respectiv obligații sau interdicții, astfel cum acestea sunt enumerate la lit. a) – h) din alin. 1 al art. 23.
Art. 3 alin. 1 din Legea nr. 217/2003 prevede că există violență în familie atunci când un membru de familie exercită împotriva altui membru al aceleiași familii, orice acțiune sau inacțiune intenționată, manifestată fizic sau verbal, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, sexuale, emoționale ori psihologice, inclusiv dacă amenință cu asemenea acte, constrânge, sau privează în mod arbitrar de libertate.
Potrivit art. 5 din Legea nr. 217/2003, în sensul prezentei legi, prin membru de familie se înțelege:
a) ascendenții și descendenții, frații și surorile, copiii acestora, precum și persoanele devenite prin adopție, potrivit legii, astfel de rude;
b) soțul/soția și/sau fostul soț/fosta soție;
c) persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți sau dintre părinți și copii, în cazul în care conviețuiesc;
d) tutorele sau altă persoană care exercită în fapt ori în drept drepturile față de persoana copilului;
e) reprezentantul legal sau altă persoană care îngrijește persoana cu boală psihică, dizabilitate intelectuală ori handicap fizic, cu excepția celor care îndeplinesc aceste atribuții în exercitarea sarcinilor profesionale.
În speță, însă, reclamanta R. M., căreia îi revenea sarcina probei conform art. 249 C.civ., nu a făcut dovada faptului că părțile conviețuiesc, pentru a fi incidente dispozițiile art. 5 lit.c din Legea nr. 217/2003, astfel că instanța nu poate dispune în cauză vreuna dintre măsurile solicitate de către reclamantă.
Reclamanta a declarat că nu mai conviețuiește cu pârâtul din octombrie 2014, când reclamanta a plecat în Spania iar în ceea ce-l privește pe pârât, reclamanta nu cunoaște unde locuiește.
În consecință, întrucât reclamanta și pârâtul nu mai conviețuiesc înca din octombrie 2014, instanța va admite excepția de inadmisibilitate a cererii, nefiind incidente în cauză dispozițiile art. 5 lit. c din Legea nr. 217/2003, privind calitatea de membru de familie a persoanelor care au relații asemănătoare acelora dintre soți și care conviețuiesc, motiv pentru care cererea reclamantei privind emiterea ordinului de protecție potrivit art. 23 din Legea nr. 217/2003 va fi respinsă.
Imprejurarea că cererea de emitere a ordinului de protecție formulată de reclamantă nu poate fi primită nu o împiedică pe aceasta să uzeze de alte căi legale pentru a înlătura actele de violență ale pârâtului, în măsura în care sunt dovedite.
În baza art. 82 din Legea nr. 51/1995, art. 2 alin. 1 pct. 1 lit. m) din Protocolul privind stabilirea onorariilor avocaților încheiat între Ministerul Justiției și U.N.B.R., instanța va stabili valoarea de 100 lei cu titlu de onorariu cuvenit avocaților care au acordat asistență juridică reclamantei și pârâtului conform art. 27 alin. 3 și 4 din Legea nr. 217/2003, onorarii ce se vor achita din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite exceptia inadmisibilitatii cererii.
Respinge cererea formulată de reclamanta R. M., domiciliată in București, sectorul 5, ., in contradictoriu cu pârâtul I. F., cu domiciliul în București, ., sector 4, ca inadmisibila.
Stabilește onorariul dnei avocat Pasala D. care a acordat asistenta juridica reclamantei la suma de 100 lei și onorariul dnei avocat P. G. care l-a reprezentat pe parat la suma de 100 lei, onorarii ce vor fi achitate din fondurile Ministerului Justitiei.
Cheltuielile judiciare avansate de Stat cu titlu de onorarii cuvenite avocatilor care au acordat asistenta juridica părților, rămân în sarcina acestuia.
Cu apel în 3 zile de la pronunțare care se depune la Judecătoria Sector 5.
Pronunțată în ședința publică din 04.02.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
R. S. L. I. I.
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 4149/2015. Judecătoria... | Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 2257/2015.... → |
|---|
