Termen de graţie/eşalonare plată obligaţie. Sentința nr. 1899/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1899/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 06-03-2015 în dosarul nr. 1899/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA S. 5 BUCUREȘTI – SECTIA a II-a CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1899
Ședința publică din data de 06 martie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – M. C. P.
GREFIER – M. E.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul I. N. de Sanatate Publica și pe pârâții Ministerul Finanțelor Publice, T. S. 5 București, având ca obiect termen de grație/eșalonare plată obligație.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 06.02.2015, fiind consemnate în încheierea ce face parte integrantă din prezenta sentință; la acel termen instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 20.02.2015 și ulterior la data de 27.02.2015, respectiv la data de azi, 06.03.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 29.07.2014, sub nr._, reclamantul I. N. DE SĂNĂTATE PUBLICA (I.N.S.P.), în contradictoriu cu pârâții M. FINANȚELOR PUBLICE și T. S. 5 BUCUREȘTI, a solicitat următoarele:
I. Acordarea unui termen de gratie pentru plata sumei de 2.337.949 lei ramase de plata potrivit Deciziei nr.2/V/2012 a Curții de Conturi a României.
II. Eșalonarea plații sumei de 2.337.949 lei, ramase de plata potrivit Deciziei nr.2/V/2012 a Curții de Conturi a României, pe o perioada de 4 ani în rate semestriale egale de cate 300.000 lei, incepand cu data rămânerii irevocabile a prezentei hotărâri.
III. Suspendarea începerii sau continuării executării obligației ramase de plata potrivit Deciziei nr.2/V/2012 a Curții de Conturi a României, până la soluționarea irevocabila a prezentei acțiuni.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că prin Decizia Curții de Conturi a României nr.2/V/2012 s-a stabilit în sarcina ordonatorului de credite al INSP să dispună măsurile necesare pentru virarea la bugetul de stat a sumei de 3.356.136,51 lei reprezentând disponibil al Activității finanțate din venituri proprii la data de 31.12.2009, precum și măsurile necesare care să asigure calcularea și evidențierea în contabilitate a dobânzilor și penalităților de întârziere aferente acestei sume și virarea la bugetul statului a sumei rezultate din acest calcul. Pentru calcularea acestora, prin stabilirea caracterului de obligație bugetar-fiscală a virării la Bugetul de stat a sumei de 3.356.136,51 lei Curtea de Conturi stabilește implicit și algoritmul de calcul ce trebuie folosit, calcularea acestora fiind doar o operațiune contabilă. INSP a contestat măsurile dispuse prin Decizia nr.2/V/2012, contestația fiind respinsă prin încheierea nr.31/2012. Împotriva acestei încheieri, INSP a formulat cerere de anulare, iar prin sentința civilă nr.5777/15.10.2012 a Curții de Apel – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, devenită definitivă și irevocabilă prin decizia nr.6971/29.10.2013 a ÎCCJ, a fost respinsă acțiunea în contencios a INSP de anulare a măsurii dispuse prin Decizia Curții de Conturi nr.2/V/2012. În considerentele sentinței civile menționate anterior s-a reținut caracterul de obligație bugetar-fiscală a măsurii de virare a disponibilului existent în cont la data reorganizării și a accesoriului acestei obligații, respectiv dobânzile și penalitățile de întârziere. În considerarea art.4 din OG nr.22/2002, INSP a solicitat și obținut prevederea din partea Ministerului Sănătății – ordonatorul principal de credite în subordinea căruia se află și a virat la bugetul de stat în data de 12.11.2013, cu OP nr.2526, suma de 3.356.136,51 lei, reprezentând disponibilul Activității finanțate din venituri proprii, astfel cum menționează măsura stabilită prin Decizia 2/V/2012 a Curții de Conturi. Totodată, prin Decizie a Directorului General al INSP s-a dispus calcularea dobânzilor și penalităților aferente acestei sume datorate bugetului de stat, rezultând o sumă de 2.837.949 lei.
Precizează reclamantul că, în privința plății sumei reprezentând penalități și dobânzi în cuantum de 2.837.949 lei, a luat toate măsurile pentru asigurarea în bugetul propriu a sumelor stabilite prin titlul executoriu, solicitând acest fapt instituției în subordinea căreia se află (M. Sănătății).
Menționează reclamantul că, întrucât nu deține în contul de venituri proprii (din care a efectuat deja virarea sumei de 3.356.136,51 lei) disponibil suficient care să acopere întreaga sumă calculată reprezentând dobânzi și penalități și nici nu a primit din partea ordonatorului principal de credite (M. Sănătății) suma necesară pentru acoperirea valorii dobânzilor și penalităților, a efectuat din contul de venituri proprii până la momentul actual plăți parțiale reprezentând dobânzi și penalități în cuantum total de 500.000 lei, rămânând de achitat o sumă de 2.337.949 lei. Mai arată reclamantul că, pentru nu fi afectată activitatea instituției, după ce a fost achitată suma de 500.000 lei, a solicitat atât Curții de Conturi, cât și organelor fiscale competente ca plata sumei rămase de plată să fie amânată sau eșalonată pe o perioadă de 4-5 ani.
În drept, au fost invocate disp. art.6 din OG nr.22/2002.
La data de 10.11.2014 pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a depus la dosar, prin intermediul Serviciului Registratură, întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca inadmisibilă, arătând, în esență, că Decizia Curții de Conturi a României nu reprezintă titlu executoriu, iar împotriva reclamantului INSP nu a fost demarată nicio procedură de executare silită.
În ceea ce-o privește pe pârâta T. S. 5 București, aceasta, deși legal citată, nu s-a prezentat la judecată și nici nu a formulat întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin Decizia Curții de Conturi României nr. 2/V/2012 s-a stabilit în sarcina ordonatorului de credite al INSP să dispună măsurile necesare pentru virarea la bugetul de stat a sumei de 3.356.136,51 lei, reprezentând disponibil al Activității finanțate din venituri proprii la data de 31.12.2009, precum și măsurile necesare care să asigure calcularea și evidențierea în contabilitate a dobânzilor și penalităților de întârziere aferente acestei sume și virarea la bugetul statului a sume rezultate din acest calcul.
INSP a contestat măsurile dispuse prin Decizia nr. 2/V/2012, contestația fiind respinsă prin Încheierea nr. 31/2012. Împotriva acestei încheieri, INSP a formulat cerere de anulare, iar prin Sentința civilă nr. 5777/15.10.2012 a C., devenită irevocabilă, a fost respinsă acțiunea în contencios a INSP de anulare a măsurii dispuse prin Decizia CC nr. 2/V/2012.
Analizând dispozițiile legale invocate de către reclamantă, respectiv dispozițiile OG nr. 22/2002, instanța constată că acestea au în vedere în mod exclusiv (dispoziție expresă, de strictă interpretare) creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor și autorităților publice.
Astfel, art. 6 din actul normativ anterior menționat prevede: „(1) În cazurile în care, din motive temeinice privind realizarea atribuțiilor prevăzute de lege, instituția debitoare nu își poate îndeplini obligația de plată în condițiile prevăzute la art. 1 alin. (1), art. 2 sau 4, aceasta va putea solicita instanței judecătorești care soluționează cauza acordarea, în condițiile legii, a unui termen de grație sau/și stabilirea unor termene de plată eșalonată a obligației respective.
(3) Dacă obligația de plată este stabilită printr-un titlu executoriu, altul decât o hotărâre judecătorească, cererea formulată potrivit alin. (1) se soluționează de către instanța de executare competentă.
(4) Instanța sesizată potrivit alin. (1)-(3), la cererea instituției debitoare, prin încheiere executorie, când este cazul, va putea suspenda începerea ori continuarea executării silite până la soluționarea prin hotărâre definitivă și irevocabilă a cererii privind acordarea termenului/termenelor de plată a sumei datorate. Suspendarea se dispune fără plata unei cauțiuni. Încheierea poate fi atacată cu recurs, în mod separat”.
Or, în cauza de față, instanța apreciază că dispozițiile legale menționate nu sunt aplicabile, întrucât decizia invocată nu constituie titlu executoriu.
Astfel, se constata ca prin decizia intimatei s-a dispus, intre altele, suspendarea aplicarii masurilor care contravin reglementarilor legale din domeniul financiar, contabil si fiscal,precum si inlaturarea neregulilor in activitatea financiar-contabila sau fiscala controlata, prin aceea ca ordonatorul de credite al Institutului N. de Sanatate PUblica va dispune masurile necesare care sa asigure virarea la bugetul de stat a sumei de 3.356.136,51 lei, reprezentand disponibil din venituri proprii, realizate din activitati de prestari servicii medicale cu plata de catre institutiile publice care au fost desfiintate, inexistent in cont la data reorganizarii Institutului N. de Sanatate Publica in baza prevederilor Legii nr. 329/2009. Pentru nevirarea la termenul prevazut de Normele metodologice privind situatiile financiare ce se intocmesc de autoritatile si institutiile publice care se reorganizeaza potrivit prevederilor Legii nr. 329/2009, a disponibilului din venituri proprii existent in cont la data reorganizarii Institutului N. de Sanatate Publica,ordonatorul de credite al Institutului N. de Sanatate Publica va dispune masurile necesare care sa asigure calcularea, evidentierea in contabilitate si virarea la bugetul statului a dobanzilor si penalitatilor de intarziere aferente.
Termenul de realizare a masurilor stablite a fost acela de 31.03.2012, iar raspunderea pentru realizarea masurilor a fost stabilita in sarcina ordonatorului de credite al Institutului N. de Sanatate Publica.
Ulterior, prin decizia nr. 1 din 07.01.2013 a Curtii de Conturi a Romaniei, Departamentul V, s-a constatat neindeplinirea masurii nr. I.2 din Decizia nr. 2/23.01.2012, referitoare la "dispunerea masurilor necesare care sa asigure virarea la bugetul destat a sumei de 3.356.136,51lei, reprezentand disponibil din venituri proprii, realizate din activitati de prestari servicii medicale cu plata de catre institutiile publice care au fost desfiintate, exitent in cont la data reorganizarii Institutului de Sanatate Publica in baza prevederilor Legii nr. 329/2009.
S-a constatat astfel incalcarea prevederilor art. 44 din legea nr. 94/1992 si ale pct. 32 lit. d din Regulamentul privind organizarea si desfasurarea activitatilor specifice Curtii de Conturi, precum si valorificarea actelor rezultate din aceste activitati.
In consecinta, s-a dispus ca ordonatorul de credite al Institutului N. de Sanatate Publica sa dispuna masurile legale pentru virarea la bugetul de stat a sumei de 3.356.136,51lei, reprezentand disponibil din venituri proprii, realizate din activitati de prestari servicii medicale cu plata de catre institutiile publice care au fost desfiintate, existent in cont la data reorganizarii INSP in baza prevederilor Legii nr. 329/2009, precum si a dobanzilor si penalitatilor de intarziere aferente, fiind stabilita, ca termen de realizare, data de 31.12.2013.
In drept, conform disp. art. 632 C.p.c. actual, "executarea silita se poate efectua numai in temeiul unui titlu executoriu. Constituie titluri executorii hotararile executorii prevazute la art. 633, hotararile cu executare provizorie, hotararile definitive, precum si alte hotarari sau inscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse in executare".
Potrivit disp. art. 635 C.p.c., "pot fi puse in executare hotararile arbitrale investite cu formula executorie, chiar daca sunt atacate cu actiunea in anulare, precum si alte hotarari ale organelor cu atributii jurisdictionale ramase definitive, ca urmare a neatacarii lor in fata instantei judecatoresti competente, daca sunt investite cu formula executorie".
In fine, conform art. 638 C.p.c., "sunt, de asemenea, titluri executorii si pot fi puse in executare silita: 1. incheierile si procesele-verbale intocmite de executorii judecatoresti care, potrivit legii, constituie titluri executorii; 2. inscriurile autentice, in cazurile prevazute de lege; 2 ind. 1. titlurile executorii notariale emise in conditiile prevazute de lege; 3. titlurile de credit sau alte inscrisuri carora legea le recunoaste puterea executorie".
In ceea ce priveste Codul de procedura anterior, acesta prevedea ca "executarea silita se va efectua numai in temeiul unei hotarari judecatoresti ori a unui alt inscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu" (art. 372 din Codul de procedura civila anterior).
Se observa, din analiza ambelor reglementari procedurale succesive, ca principiul care sta la baza caracterului executoriu al unui act este acela al legalitatii.
Altfel, spus, caracterul de titlu executoriu trebuie sa fie prevazut expres in lege, neputand fi dedus de parti sau stabilit pe cale jurisprudentiala.
Or, in prezenta cauza, reclamantul nu a indicat niciun temei de drept in baza caruia decizia nr. 2/2012 a Curtii de Conturi a Romaniei ar constitui titlu executoriu.
Mai mult decat atat, se constata ca suma pentru care se solicita esalonarea, in cuantum de 2.337.949 lei nici nu este mentionata in mod expres in cuprinsul deciziei, fiind calculata de institutia reclamanta in baza obligatiei de calcul al dobanzilor si penalitatilor aferente sumei de 3.356.136,51 lei.
In aceste conditii, nu rezulta din probele administrate cum ar putea fi realizata o eventuala executare silita a sumei anterior mentionate.
Or, pentru a putea deveni aplicabile dispozitiile art. 6 alin. 1 din OG nr. 22/2002, este necesar sa se constate caracterul iminent al unei executari silite, chiar si neincepute, ca urmare a existentei unui titlu executoriu, respectiv a unui act care indeplineste toate conditiile legale pentru a fi pus in executare de indata, in vederea recuperarii unei creante constand in plata unei sume de bani.
Cum in prezenta cauza conditia anterior mentionata nu s-a dovedit a fi indeplinita, instanta apreciaza ca exceptia inadmisibilitatii cererii de acordare a unui termen de gratie sau esalonare este intemeiata, urmand a fi admisa.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția inadmisibilității acțiunii și, în consecință, respinge acțiunea formulată de reclamantul I. N. de Sanatate Publica, cu sediul în București, ..1-3, sector 5, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în București, ., sector 5 și T. S. 5 București, cu sediul în București, ..6-8, sector 5, ca inadmisibilă.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 06.03.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
| ← Ordin de protecţie. Sentința nr. 7170/2015. Judecătoria... | Actiune in raspundere delictuala. Sentința nr. 7829/2015.... → |
|---|
