Acţiune în constatare. Sentința nr. 09/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 09/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 09-12-2015 în dosarul nr. 10339/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI VI BUCURESTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 09.12.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE C. C. Ș.
GREFIER E. S.
Pe rol soluționarea cererii având ca obiect acțiune în constatare, formulată de reclamanta M. V., în contradictoriu cu pârâții ., M. A., PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE, O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ BUCUREȘTI SECTOR 6, C. LOCALĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE . JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR JUDEȚENE ILFOV.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la ordine, se prezintă pârâții Institutul Pasteur S.A. prin avocat cu împuternicire avocațială la dosar, fila 60 și C. Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Chiajna, prin avocat cu împuternicire avocațială la dosar.
se prezintă contestatoarea, personal, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că termenul a fost acordat în vederea discutării cererii de repunere a cauzei pe rol formulată de pârâtul Institutul Pasteur S.A., cauza fiind suspendată la data de 20.09.2012 în temeiul art. 244 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă.
Instanța pune în discuție cererea de repunere a cauzei pe rol formulată de pârâtul Institutul Pasteur S.A.
Pârâtul Institutul Pasteur S.A. prin avocat solicită admiterea cererii de repunere pe rol întrucât cauza în raport de care a fost suspendat acest dosar a fost soluționată irevocabil.
Pârâta C. Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Chiajna, prin avocat arată că are aceleași concluzii.
Instanța, având în vedere că măsurile care au stat la baza pronunțării încheierii de suspendare a judecății cauzei în baza art. 244 Cod procedură civilă de la 1865, nu mai subzistă întrucât hotărârea pronunțată în cererea având ca obiect anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate ce a făcut obiectul capătului doi de cerere din cererea introductivă a fost soluționată irevocabilă, față de dispozițiile art. 245 Cod procedură civilă, raportat la art. 244 alin. 2 Cod procedură civilă de la 1865, dispune repunerea cauzei pe rol.
Pârâtul Institutul Pasteur S.A. prin avocat depune la dosar adresă din partea administratorului judiciar al SN Institutul Pasteur S.A., care se află în reorganizare judiciară, adresă prin care se confirmă mandatul acordat S.C.A. M. & P. și prin care își însușește toate cererile făcute de către această parte până în prezent.
Instanța dispune completarea citativului din această perspectivă în sensul de a se menționa pârâtul Institutul Pasteur S.A. prin administrator judiciar Consorțiul V.F. Insolventa S.P.R.L. – C.I.I. C. D. L. și ia act că administratorul judiciar a confirmat mandatul acordat S.C.A. M. & P. cu privire la reprezentarea și asistența juridică a societății Institutul Pasteur S.A.
Instanța pune în discuție excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 6 București, invocată prin întâmpinare de către pârâtul Institutul Pasteur S.A.
Pârâtul prin avocat arată că a invocat și excepția netimbrării cererii de chemare în judecată și nu a fost soluționată nici această excepție.
La interpelarea instanței, pârâtul Institutul Pasteur S.A. prin avocat arată că în opinia sa primează excepția netimbrării cererii de chemare în judecată și nu excepția necompetenței materiale, însă lasă la aprecierea instanței.
Pârâta C. Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Chiajna prin avocat arată că nu a fost chemată în judecată prin intermediul cererii principale de către reclamantă și în opinia sa nu ar trebui să formuleze concluzii pe aspectele care privesc cererea principală, însă după părerea sa primează excepția necompetenței atâta vreme legea în vigoare la momentul sesizării instanței, respectiv Legea nr. 146/1997 prevedea că taxa judiciară de timbru se stabilește de către instanța competentă.
Instanța, având în vedere că prezenta cauza se soluționează pe dispozițiile Codului de procedură civilă de la 1865 care nu avea corespondent în dispozițiile etapei scrise a procedurii astfel cum a fost reglementată de Noul cod de procedură civilă, apreciază că primează excepția necompetenței materiale invocată de Institutul Pasteur prin întâmpinare, urmând ca timbrajul să fie stabilit de către instanța competentă. În consecință, instanța acordă cuvântul pe excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 6 București în raport de valoarea obiectului cererii de chemare în judecată, pe care instanța a calculat-o ca fiind de 943.950 lei la un curs valutar 4,3098 lei/euro din 18.11.2011, data introducerii cererii de chemare în judecată, la echivalentul sumei de 217.000 euro menționat în antecontractul de vânzare – cumpărare.
Pârâtul Institutul Pasteur S.A. prin avocat solicită admiterea excepției necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 6 București întrucât suma de 943.950 lei este superioară valorii prevăzută de art. 2 alin. 1 lit. b din vechiul cod de procedură civilă, sens în care competența materială aparține Tribunalului București în favoarea căruia solicită să fie declinată competența. Totodată, în ce privește celelalte capete de cerere, arată că întrucât sunt capete de cerere accesorii și incidentale, se aplică dispozițiile art. 17 Cod procedură civilă.
Pârâta C. Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Chiajna prin avocat arată că este parte doar în cererea reconvențională și înțelege să lase la aprecierea instanței soluția cu privire la excepția necompetenței materiale.
Instanța rămâne în pronunțare asupra excepției necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 6 București.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 18.11.2011, sub nr._/303/2011, reclamanta M. V. a chemat în judecată pe pârâții ., M. A., Pădurilor și Dezvoltării Rurale, O. de C. și Publicitate Imobiliară București Sector 6, C. Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate . Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Județene Ilfov, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să constate că este proprietar al imobilului – teren în suprafață de 3000 mp situat în București, .. 252, sector 6, nr. cadastral 6549, să constate nulitatea absolută parțială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate ., nr. 3035/15.10.2004 emis de M. A., Pădurilor și Dezvoltării Rurale în favoarea pârâtei . pentru imobilul susmenționat, să se dispună totodată, anularea nr. cadastral 6956/8 la PI/9 a C.F. Individuale nr._ din localitatea București emis pentru imobilul susmenționat și să se dispună rectificarea C.F. nr._ bis nedefinitivă a Municipiului București Sector 6 prin radierea din partea a II-a a acesteia a mențiunii legate de referatul de suprapunere nr._/10.10.2011 emis de OCPI, precum și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a obținut imobilul-teren în suprafață de 3000 mp situat în București, .. 252, sector 6, București, prin reconstituirea dreptului de proprietate cu titlu de proprietate nr._/09.08.2004 emis de C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra terenurilor județului Ilfov.
Reclamanta a mai arătat că prin încheierea de autentificare nr. 23.06.2011 a BNP D. G., a autentificat un antecontract de vânzare-cumpărare prin care își arată disponibilitatea de a înstrăina acest imobil.
Reclamanta a precizat că în vederea perfectării actelor de vânzare-cumpărare în forma autentică a început demersurile pentru obținerea documentelor necesare înstrăinării moment în care, prin extrasul informativ de carte funciară din data de 21.10.2011, a fost informată de faptul că pe terenul său există o suprapunere totală cu terenul aparținând pârâtei ., aceasta obținând acest teren prin certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, ., nr. 3035/15.10.2004 emis de MAPDR, intabulat la data de 11.06.2007.
Reclamanta a menționat că titlului său de proprietate nr._/09.08.2004 a fost emis de C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra terenurilor județului Ilfov intabulat la data de 16.02.2005.Totodată, a precizat că este proprietara terenului din momentul obținerii procesului verbal de punere în posesie nr. 3/02.07.2004.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 111 Cod procedură civilă, art. 63 din Legea nr. 18/1991, art. 33, 36 din Legea nr. 7/1996.
În dovedirea cererii a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și cu interogatoriul pârâtelor.
În susținerea cererii a depus la dosar, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1318/23.06.2011, titlul de proprietate din data de_/09.08.2004, încheierea nr. 2850/16.02.2005 emisă de OCPI, memoriu tehnic, certificat de urbanism nr. 598/57 G/23.05.2011, nota de înștiințare nr._/19.08.2011, extras de carte funciară pentru informare nr._/21.10.2011, Certificat de atestare a dreptului de proprietare asupra terenurilor . 07, nr. 3035, act de dezmembrare nr._/21.10.2004, încheierea nr._/11.06.2007, certificate de urbanism nr. 1377/1356/23.05.2007.
La data de 05.03.2012 pârâta M. A. și Dezvoltării Rurale a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale a instanței, excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa plângerii prealabile, excepția tardivității acțiunii raportat la prevederile Legii nr. 554/2004, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Cu privire la excepția necompetenței materiale a instanței, pârâta a învederat faptul că, potrivit art. 10 al. 1 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 3 al. 1 din Codul de procedură civilă, competența materială în soluționarea cauzei îi revine curții de apel, ca primă instanță.
Cu privire la excepția inadmisibilității cererii față de lipsa plângerii prealabile, pârâta a învederat faptul că, având în vedere obiectul acțiunii, se constată incidența în cauză a unui act administrativ cu caracter individual supus cenzurii instanței de contencios administrativ, astfel că sunt aplicabile disp. art. 7 și art. 11 al. 1 din Legea nr. 554/2204, care arată că termenul de formulare a plângerii prealabile este de nu mai târziu de 6 luni de la data luării la cunoștință, iar termenul de introducere a acțiunii de 6 luni de la data luării la cunoștință.
Pârâta a menționat că numai după parcurgerea acestei proceduri, persoana dacă se consideră în continuare nemulțumită de răspunsul primit ori dacă autoritatea căreia i s-a adresat refuză să-i răspundă, poate formula și înregistra acțiuni în contencios administrativ pe rolul instanței de judecată.
Totodată, pârâta a arătat că reclamanta nu a anexat, în speță, dovezile din care să rezulte că a fost îndeplinită procedura prealabilă a reclamației administrative, respective copii de pe cererea adresată autorității publice.
Cu privire la excepția tardivității acțiunii pârâta a arătat că, în speță, s-a împlinit termenul de 1 an de decădere din dreptul de a introduce acțiunea prevăzut de art. 11 al. 2 din Legea nr. 554/2004.
Pe fond, pârâta a solicitat să se constate că actul administrativ atacat este legal, actele emise de MADR respectând procedurile legale, respectiv H.G. nr. 834/1991 și Criteriile de aplicare.
În drept, a invocat dispozițiile art. 115-118 Cod procedură civilă, Legea nr.554/2004, H.G. 834/1991, Criteriile comune nr. 2665/1C/311/28.02.1992, art. 20 al. 2 din Legea nr. 15/1990.
La data de 14.03.2012 pârâta . a formulat întâmpinare și cerere reconvențională prin care a solicitat să se constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/2004 emis de C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor județului Ilfov, în privința suprafeței de 3000 mp situată în sola 57/5, . are nr. poștal provizoriu 252 pe .>
Reclamanta-pârâtă a formulat întâmpinare la cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă . prin care a învederat faptul că aceasta nu a avut niciodată în posesie acest teren, cererea sa de dobândire a dreptului de proprietate fiind întemeiată pe alte dispoziții legale care nu pot să învingă dreptul său de proprietate.
Reclamanta-pârâtă a arătat faptul că certificatul de atestare a dreptului de proprietate al pârâtei-reclamante a fost emis pe baza unei documentații incomplete, întrucât aceasta trebuia să cuprindă planurile de încadrare zonală, planurile topografice, actele de delimitare întocmite pentru fiecare incintă cuprinzând descrierea scriptică și reprezentarea grafică a limitelor de despărțire a proprietăților.
Totodată, reclamanta-pârâtă a precizat faptul că dacă aceste documente ar fi existat pârâta-reclamantă nu ar fi putut obține titlul de proprietate.
De asemenea, a mai arătat că la o comparație simplă a celor două titluri de proprietate se poate observa că titlul său de proprietate este mai caracterizat raportat la titlul de proprietate al pârâtei-reclamante.
La data de 18.06.2012 pârâta C. Locală pentru aplicarea legilor fondului funciar a comunei Chiajna a formulat întâmpinare prin intermediul căreia a solicitat respingerea cererii reconvenționale formulate de pârâta-reclamantă ..
Pârâta C. Locală pentru aplicarea legilor fondului funciar a comunei Chiajna a precizat faptul că, pârâta-reclamantă, în susținerea cererii reconvenționale, a arătat ca motive de nulitate absolută emiterea titlului de proprietate, cu toate că terenul se găsea în raza administrativ-teritorială a Sectorului 6 București, pentru un teren ce nu se afla la dispoziția acesteia și în emiterea titlului de proprietate pentru un teren intravilan mai valoros decât cel extravilan deținut anterior.
Pârâta a arătat că argumentele invocate de pârâta-reclamantă în susținerea cererii de constatare a nulității absolute a Titlului de proprietate nr._/09.08.2004 emis de către C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor județului Ilfov nu pot fi încadrate în niciunul din motivele de nulitate prevăzute de art. III din Legea nr. 169/1997.
La data de 06.09.2012 pârâta C. Județeană Ilfov pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor a formulat întâmpinare la cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă SN Institutul Pasteur SA prin care a solicitat respingerea acesteia ca nefondată și nelegală, arătând că argumentele invocate de pârâta-reclamantă în susținerea cererii de constatare a nulității absolute a Titlului de proprietate nr._/09.08.2004 emis de către C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor județului Ilfov nu pot fi încadrate în niciunul din motivele de nulitate prevăzute de art. III din Legea nr. 169/1997.
Totodată, aceasta a învederat faptul că Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor . nr. 3035/15.10.2004, legal emis pe numele pârâtei-reclamante M. V., a fost emis anterior emiterii Titlului de Proprietate nr._/09.08.2001.
Pârâta reclamantă SN Institutul Pasteur SA a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat următoarele excepții: insuficienta timbrare a acțiunii, necompetența materială a Judecătoriei sector 6 în privința unei părți a capătului 1 de cerere, necompetența materială a Judecătoriei sector 6 în privința altei părți a capătului 1 de cerere, necompetența materială a Judecătoriei sector 6 în privința capătului 2, 3 și 4 de cerere, inadmisibilitatea capătului 2 și 3 de cerere, prescripția și decăderea din dreptul la acțiune în privința capătului 2 și 3 de cerere.
I.Insuficienta timbrare a acțiunii.
Prin capătul 1 de cerere s-a solicitat de către reclamanta M. V. să se constatate că este proprietarul terenului. Acțiunea urmărește recunoașterea dreptului de proprietate asupra acestui teren a cărui valoare este de 217.500 euro, potrivit antecontractului încheiat de reclamantă la data de 23.06.2011 și depus la dosar.
În acest context, indiferent dacă acțiunea este în constatarea existenței dreptului, sau în realizarea dreptului, există obligația de plată a taxei de timbru la valoare, în temeiul art. 2 alin.11 din Legea nr.146/1997.
În speță, nu este plătită o astfel de taxă de timbru, iar cererea este insuficient timbrată și urmează a fi anulată în temeiul art. 20 alin. 3 din Legea nr.146/1997.
II. Necompetența materială a Judecătoriei sector 6 în privința unei părți a capătului 1 de cerere.
Prin căpătui 1 de cerere s-a solicitat de către reclamanta M. V. să se constate că este proprietarul terenului.
Având in vedere că valoarea obiectului cererii este de 217.500 euro, potrivit antecontractului încheiat de reclamantă la data de 23.06.2011 și depus la dosar, rezultă că valoarea obiectului cererii este mai mare de 500.000 lei, caz în care competența materială aparține tribunalului în temeiul art. 2 alin. 1 lit. b din Codul de procedură civilă./
III. Necompetența materială a Judecătoriei sector 6 în privința altei părți a capătului 1 de cerere.
Prin capătul 1 de cerere s-a solicitat de reclamanta M. V.: să se constate vecinătățile terenului, respectiv la nord De, la est De 234.
Pârâta reclamantă a menționat că De și De 234, reprezintă simboluri pentru drumurile publice, ceea ce arată că se solicită a se constatata și că vecinătățile terenului pretins, le reprezintă 2 drumuri publice. Mai mult, această intenție a reclamantei de a se constata că vecinătățile terenului pretins sunt drumuri publice, rezultă și din conținutul antecontractului încheiat de reclamantă la data de 23.06.2011 și depus la dosar, în care toate loturile promise spre vânzare, nu au cale de acces la calea publică reprezentată de șoseaua Prelungirea G., ci către aceste vecinătăți de la nord și est.
În privința litigiilor privind delimitarea domeniului public, competența este absolută și aparține instanței de contencios administrativ în temeiul art. 23 din Legea nr.213/1998 care prevede: Litigiile cu privire la delimitarea domeniului public al statului, județelor, comunelor, orașelor sau al municipiilor sunt de competența instanțelor de contencios administrativ.
Pretențiile reclamantei sub acest aspect sunt și vădit netemeinice deoarece cele 2 drumuri pretins ca fiind publice, reprezintă căi de acces proprii, de incintă, ce aparțin în exclusivitate pârâtei și se află în întregime pe terenul acesteia.
IV. Necompetența materială a Judecătoriei sector 6 în privința capătului 2, 3 și 4 de cerere.
Prin capetele 2, 3, 4 de cerere reclamanta M. V. a solicitat să se constate nulitatea absolută parțială a certificatului atestare a dreptului de proprietate emis în favoarea pârâtei reclamante o anulare a numărului cadastral 6956/8, să se dispună rectificarea CF_ bis, prin radierea mențiunii privind referatul de suprapunere.
Având în vedere că sunt acte administrative de autoritate (certificatul de atestare, atribuirea numărului cadastral și referatul de suprapunerere), competența de soluționare a litigiilor privind aceste acte aparține instanței de contencios administrativ din cadrul tribunalului, în temeiul art. 2 alin. 1 lit. d Cod procedură civilă.
VI. Prescripția și decăderea din dreptul la acțiune în privința capătului 2 și 3 de cerere.
Actele administrative de autoritate, cu caracter individual, pot fi atacate de terțul vătămat în termen de 6 luni, dar numai târziu de 1 an, ce curge din momentul în care a luat cunoștință, pe orice cale, de existența acestuia, conform art. 7 din Legea nr.554/2004. Termenul de 6 luni este de prescripție, și cel de 1 an este de decădere
În speță, reclamanta M. V. a luat la cunoștință de existența atât de certificatul de atestare a dreptului de proprietate emis în favoarea pârâtei cât și de atribuirea numărului cadastral 6956/8 la data înregistrării lor în cartea funciară făcute în anii 2005 și 2007, așa cum a recunoscut reclamanta și în acțiunea sa, astfel că a operat atât prescripția cât și decăderea din dreptul la acțiune.
Prin încheierea de ședință din data de 13.09.2012 instanța a dispus disjungerea capătului 1 și 3 din cererea de chemare în judecată și a cererii reconvenționale, formându-se prezentul dosar nr._ .
Prin încheierea de ședință din data de 20.09.2012 pronunțată de Judecătoria sector 6 București, instanța a dispus suspendarea prezentei cauze până la soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarului nr._/303/2011.
Prin compartimentul registratură, la data de 05.11.2015, pârâtul SN Institutul Pasteur SA a depus la dosar cerere de repunere pe rol a dosarului nr._, însoțită de copii de pe sentința civilă nr.1220/03.04.2013 pronunțată de Curtea de Apel București Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal și extras de pe portalul Înaltei Curți de Casație și Justiție a României.
La data de 08.12.2015, prin același compartiment, pârâtul O. de C. și Publicitate Imobiliară al Municipiului București a depus la dosar note de ședință.
La termenul de judecată din data de 09.12.2015 instanța a dispus repunerea cauzei pe rol și a pus în discuție excepția necompetenței materiale a judecătoriei invocată de pârâta reclamantă în raport de valoarea primului capăt de cerere, cu care instanța a rămas investită în acest dosar, arătând că în privința capătului 3 de cerere și a cererii reconvenționale operează prorogarea de competență potrivit art. 17 din codul de procedură civilă din 1865.
Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva excepției necompetentei materiale a judecatoriei, în temeiul dispozitiilor art. 159 pct. 2 cod procedura civila din 1865, instanța reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă judecătoriile judecă, în primă instanță, toate procesele și cererile, în afară de cele date prin lege în competența altor instanțe. Totodată, in conformitate cu prevederile art. 2 pct. 1 lit. b din Codul de procedură civilă, tribunalul judecă, în primă instanță, procesele și cererile în materie civilă al căror obiect are o valoare de peste 500.000 lei.
In prezenta cauza, instanța constată că primul capăt de cerere având ca obiect acțiune în constatare este evaluabil în bani în conformitate cu prevederile art. 2 alin. 1 ind. 1 din Legea nr. 146/1997, în vigoare la data formulării cererii, valoarea obiectului primului capăt al cererii de chemare în judecată, prin care reclamanta pârâtă a solicitat să se constatate că este proprietarul imobilului teren în suprafață de 3000 mp situat în București, .. 252, sectorul 6, fiind de 943.950 lei la un curs valutar 4,3098 lei/euro valabil la data de 18.11.2011, data introducerii cererii de chemare în judecată, la echivalentul sumei de 217.000 euro menționat în antecontractul de vânzare – cumpărare depus de reclamanta pârâtă la dosar.
Ca atare, întrucât valoarea de 943.950 lei a primului capăt de cerere atrage competența materială a tribunalului, iar în privința capătului 3 de cerere având ca obiect anularea număr cadastral și rectificare carte funciară, precum și a cererii reconvenționale operează dispozițiile art. 17 din codul de procedură civilă din 1865 care reglementează prorogarea legală de competență a cererilor accesorii și incidentale în favoarea instanței competente să judece cererea principală, judecătoria va admite excepția de necompetență materială și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București-secția civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei sectorului 6 București.
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta pârâtă M. V., domiciliată în comuna Chiajna, .. 68, județul Ilfov, în contradictoriu cu pârâtul reclamant INSTITUTUL PASTEUR SA, prin administrator judiciar Consorțiul V.F. Insolventa S.P.R.L. – C.I.I. C. D. L., cu sediul în București, .. 26-28, etaj 5, sectorul 1, cu sediul ales la SCA M. & P. în București, .. M. nr. 16, sector 1, pârâții M. A., PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE, cu sediul în București, Bulevardul C. I nr. 2-4, sector 3, O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ BUCUREȘTI SECTOR 6, cu sediul în București, Bulevardul Expoziției, nr. 1A, sector 6, C. LOCALĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE CHIAJNA, cu sediul în comuna Chiajna, ., județul Ilfov și C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ILFOV, cu sediul în București, ., sector 3, în favoarea Tribunalului București-secția civilă.
Nesupusă niciunei căi de atac.
Pronunțată în ședință publică, azi, 9.12.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.CȘ/Thred.MV
2 ex./25.01.2016
| ← Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... | Investire cu formulă executorie. Sentința nr. 10/2015.... → |
|---|
