Contestaţie la executare. Sentința nr. 5659/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5659/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 16-07-2015 în dosarul nr. 5659/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI VI BUCUREȘTI-SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5659
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 16.07.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE A. C.
GREFIER M. C.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect contestație la executare privind pe contestatoarea M. E. în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă contestatoarea, reprezentată de avocat, cu împuternicire avocațială la dosar, lipsind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că, la data de 6.07.2015, prin serviciul registratură, intimata a înaintat la dosar întâmpinare însoțită de procesul-verbal de constatare a contravenției . 12 nr._/22.02.2012 și procesul-verbal de îndeplinire a procedurilor de comunicare procesului-verbal de constatare a contravenției, iar la data de 25.06.2015, contestatoarea a înaintat la dosar precizări la cerere însoțită de înscrisuri și dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei, precum și faptul că, la data de 2.07.2015 au fost înaintate la dosar de către B. T. B. O. copia dosarului de executare, după care,
Contestatoarea, prin avocat, depune la dosar răspuns la întâmpinare.
Instanța, în conformitate cu prevederile art.131 Cod procedură civilă, pune în discuția creditoarei competența generală, materială și teritorială de soluționare a cauzei.
Creditoarea, prin avocat, arată că Judecătoria sectorului 6 București este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
Verificând competența, instanța apreciază că este competentă general, material si teritorial să soluționeze cauza în conformitate cu prevederile art. 714, art. 650 și art.94 pct.4 Cod procedură civilă.
În ceea ce privește timbrajul, instanța constată că taxa judiciară de timbru stabilită în sarcina contestatoarei a fost achitată.
La solicitarea instanței de a preciza durata rezonabilă de soluționare a cauzei, contestatoarea, prin avocat, arată că estimează un termen de soluționare a cauzei de 1 lună.
În conformitate cu dispozițiile art. 238 Cod procedură civilă, instanța estimează durata de timp necesară soluționării prezentei cauze la 1 lună.
Instanța acordă contestatoarei cuvântul pentru propunere de probe.
Contestatoarea, prin avocat, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv cele depuse la dosar, precum și înscrisurile depuse la dosar, pentru dovedirea motivelor expuse prin plângere.
În ceea ce privește proba cu înscrisuri solicitată de intimată, arată că nu se opune încuviințării acesteia.
În conformitate cu prevederile art. 258 Cod procedură civilă raportat la art.255 Cod procedură civilă, instanța încuviințează pentru contestatoare proba cu înscrisurile depuse la dosar, precum și înscrisurile din dosarul de executare pentru dovedirea motivelor de nulitate a actelor de executare, iar pentru intimată încuviințează, de asemenea proba cu înscrisuri, în contraprobă față de ceea ce tinde să dovedească contestatoarea, apreciind-o ca fiind concludentă și admisibilă pentru soluționarea cauzei.
Instanța pune în vedere contestatoarei să achite contravaloarea fotocopierii înscrisurilor din dosarul de executare.
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Contestatoarea, prin avocat, solicită admiterea cererii astfel cum a fost precizată, având în vedere că la data emiterii procesului-verbal de constatare a contravenției contestatoarea nu mai avea calitatea de proprietar al autoturismului, acesta fiind înstrăinat.
Totodată, titlul executoriu reprezentat de procesul-verbal de constatare a contravenției este nul pentru lipsa semnăturii olografe a agentului constatator, conform deciziei ÎCCJ nr.6/2015, iar nulitatea absolută poate fi invocată oricând de către partea interesată pe calea contestației la executare.
În ceea ce privește amenda aceasta a fost aplicată în temeiul unor dispoziții legale care în prezent sunt abrogate, solicitând a se face aplicarea legii contravenționale mai favorabile. Solicită obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată constând în taxă judiciară de timbru.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 02.06.2015, sub nr._, contestatoarea M. E., în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R. prin Direcția Regionala de Drumuri si Poduri București,a formulat contestație la executare prin care a solicitat anularea somației din data de 06.05.2015 și a încheierii din data de 06.05.2015 de stabilire a cheltuielilor de executare emisa de B. T. B. O., anularea încheierii pronunțata de Judecătoria Sector 6 București la data de 17.02.2015 de încuviințare a executării silite, cu cheltuieli de judecata.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că la data de 20.10.2010, a înstrăinat dl. Croitorii A. G. autoturismul marca Daewoo pentru suma de 2.300 lei, prin contractul de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit nr. 137-10-_/20.10.2010.
Ulterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare, contestatoarea a solicitat Serviciului Public pentru Finanțe Publice Locale Sector 6 radierea acestui mijloc de transport auto din evidentele sale. cerere care a fost soluționata în mod favorabil. Actele autoturismului înstrăinat, printre acestea regăsindu-se si fișa de înmatriculare a autovehiculului cu viza de radiere, au fost predate dlui. C. pentru a-si înscrie autoturismul pe numele sau la administrația finanțelor publice competenta si la S.R.P.C.I.V. București.
La data de 02.12.2014, a primit prin posta Somația mobiliara din data de 25,11,2014 în dosarul de executare nr. 781/2015 al B. A C. Visau si M. A. D., prin care i s-a pus în vedere ca în termen de o zi să achite suma de 28 Eur reprezentând tarif de despăgubire datorata C.N.A.D.N.R. si suma de 501,73 lei cu titlu de cheltuieli de executare silita, executarea silita fiind declanșata în temeiul a doua titluri executorii constând în procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/11.01.2012 si procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/11.01.2012.
Cu acea ocazie, a aflat că fusese amendata de către agenți constatori ai intimatei pentru nedeținerea unei roviniete valabile în anul 2011.
Astfel, prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/11.01.2012 si prin procesul- verbal de constatare a contravenției . nr._/ 11.01.2012, încheiate de CNADNR S.A - Cestrin, s-a reținut ca în data de 15.07.2011 si respectiv în data de 22.07.2011 a circulat pe DN2 Km 115+80m, Mărăcineni, Județul B., cu vehiculul având nr. de înmatriculare_, fără a deține rovinieta valabila.
Or, la data săvârșirii pretinselor contravenții, respectiv luna iulie 2011, contestatoarea nu mai deținea în proprietate si nu mai exploata de mult autoturismul marca Daewoo, astfel încât nu ar fi putut fi amendată pentru săvârșirea unei contravenții în legătură cu acest autovehicul.
În cadrul contestației la executare, contestatoarea a formulat si cerere de chemare în garanție a cumpărătorului autoturismului, dl. C. A. G., chematul în garanție a susținut în fata instanței ca nu a condus autoturismul pe drumurile publice pentru a avea obligația de a-1 înmatricula pe numele sau, iar la data de 03.11.2010 a înstrăinat acest bun către dl. A. N. C..
Prin sentința civila nr. 3769 pronunțata de Judecătoria Sector 6 București la data de 20.05.2015 în Dosarul nr._/303/2014, instanța de fond a admis în parte contestația 1a executare, sens în care a dispus anularea somației mobiliare si a încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare, a respins capătul de cerere având ca obiect anularea încheierii de încuviințare a executării silite, a respins cererea de chemare în garanție ca rămasă fără obiect si a dispus restituirea taxei judiciare de timbru către subsemnata contestatoare.
Imediat după soluționarea acestui litigiu, contestatoarea a primit o alta somație din partea B. T. B. O., prin care i s-a pus în vedere sa achite în termen de o zi suma de 28 euro reprezentând tarif de despăgubire si suma de 302,98 lei - cheltuieli de executare silita, în temeiul titlului executoriu reprezentat de procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/22.02.2012.
Declanșarea executării silite împotriva contestatoarei este nelegală, întrucât nu îi poate fi impusa achitarea tarifului de despăgubire pentru nedeținerea unei roviniete valabile în anul 2012, în condițiile în care autoturismul surprins ca ar fi circulat pe drumurile naționale în acel an fusese deja înstrăinat si nu mai era în proprietatea sa încă din anul 2010.
Obligația de înscriere a mijlocului de transport auto în evidentele financiare ale cumpărătorului, precum si în cele ale S.R.P.C.I.V. București îi revenea noului proprietar - dlui. C. în temeiul dispozițiilor art. 8 din Ordinul nr. 1501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii si eliberării autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor.
Deși fapta imputată de intimata CNADNR prin procesul verbal de constatare a contravenției a fost săvârșita în luna februarie 2012, perioada în care dispozițiile privind tariful de despăgubire erau în vigoare, ulterior, prin Legea nr. 144/2012 aceste prevederi au fost abrogate.
În lumina jurisprudenței CEDO, contravențiile referitoare la circulația pe drumurile publice sunt încadrate în sfera „acuzațiilor în materie penala” la care se refera primul paragraf al art. 6 din CEDO. Curtea a considerat în jurisprudența sa (Cauza Maszini c. României, Cauza Eanady c. Slovaciei, Cauza Ziliberberg c. Moldovei) ca normele juridice ce sancționează astfel de fapte au caracter general si ca urmăresc un scop preventiv si represiv, aceste criterii (alternative) fiind suficiente pentru a demonstra ca fapta în discuție are, în sensul art. 6 clin CEDO, caracter penal. Pe cale de consecința, trebuie recunoscute si garanțiile specifice în materie penala din art. 6 al CEDO, printre care lipsa pericolului social, precum si înlesnirile oferite de Codul penal.
În același sens s-a pronunțat si Curtea Constituționala prin Decizia nr. 385/2013 respingând excepția de neconstituționalitate invocata de C.N.A.D.N.R - Direcția Regionala Drumuri si Poduri Iași si constatând ca dispozițiile art. II din Legea nr. 144/2012 pentru Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din Romania sunt constituționale, în speța intervenind în domeniul contravențional o norma legala mai favorabila.
Încheierea pronunțata de Judecătoria Sector 6 București la data de 17.02.2015, prin care s-a încuviințat executarea silita împotriva contestatoarei, este nelegala întrucât titlul executoriu reprezentat de procesul verbal de constatare a contravenției nu conține semnatara olografa a agentului constatator, motiv pentru care acest act este lovit de nulitate absoluta potrivit dispozițiilor art. 17 din O.G. 2/2001.
În cuprinsul procesului verbal se menționează ca documentul a fost generat si semnat electronic conform prevederilor Legii nr. 455/2001 si ale H.G. nr. 1259/2001.
Dispozițiile art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 precizează care sunt elementele ce trebuie cuprinse într-un proces-verbal de constatare a contravenției, printre care se număra si semnătură agentului constatator, iar prevederile art. 17 din același act normativ sancționează cu nulitatea absoluta lipsa semnăturii agentului constatator.
Semnătură electronica nu se poate aplica unui proces-verbal de constatare a contravenției dintr-o . motive. În primul rând, imposibilitatea aplicării unei semnături electronice pe un proces-verbal rezida din faptul ca aceasta poate fi folosita doar într-un înscris electronic, respectiv „o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar"" (art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455/2001). Prin urmare, semnătură electronica poate fi aplicata doar unui document care urmează a fi citit prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar. În cazul contestatorului, procesul verbal a fost comunicat pe hârtie (hard copy) si nu în forma electronică.
În al doilea rând, semnăturile în format electronic se aplica doar înscrisurilor sub semnătură privata, si nu actelor oficiale, cum este procesul verbal de constatare a contravenției.
Nicio dispoziție din Legea nr. 455/2001 si nici dintr-o alta lege speciala nu prevede posibilitatea atașării semnăturii electronice unui proces-verbal de constatare a contravenției sau unui alt act autentic. Din întreaga lege se desprinde concluzia ca înscrisurile electronice si semnătură electronica ce le poate fi atașata sunt aplicabile raporturilor juridice de drept privat.
Dispozițiile O.G. nr. 2/2001 consacra forma scrisa obligatorie a procesului- verbal de constatare a contravenției, întărita de condiția de validitate a existentei semnăturii agentului constatator în cuprinsul actului încheiat. Procesul verbal întocmit în cauza nu este semnat de agentul constatator. Actul normativ nu prevede posibilitatea substituirii semnăturii agentului constatator cu semnătură sa electronica, cu atât mai mult ca procesul-verbal sa fie întocmit în forma electronica.
În ceea ce privește nulitatea absoluta a procesului-verbal de constatare a contravenției pentru lipsa semnăturii olografe a agentului constatator, contestatoarea a solicitat să se constate ca această sancțiune a devenit obligatorie prin Decizia ICCJ nr. 6/2015. Până la pronunțarea acestei decizii, practica instanțelor de judecata era neunitara cu privire la valabilitatea procesului-verbal de constatare a contravenției ca înscris sub semnătură electronica. Mai mult, lipsa semnăturii olografe a agentului constatator atrage nulitatea absoluta, si nu nulitatea relativa si pe cale ele consecința poate fi invocata oricând de către partea interesata.
În consecință, în speța sunt aplicabile dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001, în sensul ca operează nulitatea absoluta a procesului-verbal pentru lipsa semnăturii agentului constatator.
În cuantumul total al cheltuielilor de executare silita au fost cuprinse cheltuieli necesare desfășurării executării silite în cuantum de 248 lei, fără a se menționa care au fost serviciile care au determinat aceste cheltuieli.
Prin încheierea din data de 06.05.2015, B. T. B. O. a stabilit în sarcina contestatoarei suma de 302,98 lei, cu titlu de cheltuieli de executare silita, din care 19,60 lei - taxe poștale, 248 lei - cheltuieli necesare desfășurării executării silite, 15,38 lei - onorariu executor judecătoresc, 20 lei - taxa judiciara de timbru.
Toate cheltuielile de executare silita imputate debitorului trebuie sa fie dovedite prin documente justificative. Or, simpla mențiune ca pentru desfășurarea executării silite sunt necesare cheltuieli, fără a se preciza obiectul acestora, nu reprezintă altceva decât un abuz din partea executorului, mai ales în condițiile în care cuantumul acestor cheltuieli reprezintă mai mult de ¾ din totalul cheltuielilor de executare.
Pentru toate aceste motive, contestatoarea a solicitat admiterea contestației la executare astfel cum a fost formulată.
În dovedirea cererii, contestatoarea a depus la dosarul cauzei în copie următoarele înscrisuri: contractul de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit nr. 137-10-_/ 20.10.2010, somația mobiliara din data de 25.11.2014, procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/11.01.2012, procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/11.01.2012, cerere formulata în dosarul nr._/303/2014.
La data de 03.07.2015, intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat admiterea excepției inadmisibilității cererii contestatorului în ceea ce privește aspect netemeinicie si nelegalitate cuprinse în titlul executoriu, respingerea contestației la executare formulata de către contestator împotriva executării silite efectuata de către Biroul Executorului Judecătoresc T. B. O. în baza titlului executoriu procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/22.02.2012 generat si semnat electronic conform dispozițiilor Legii nr. 455/2001 si ale HG nr. 1259/2001, ca nelegală și netemeinică și menținerea tuturor actelor si formelor de executare emise de către Biroul Executorului Judecătoresc T. B. O. în baza titlului executoriu menționat si continuarea executării silite.
Pe cale de consecință, intimata a invocat excepția inadmisibilității cererii contestatorului în ceea ce privește aspectele de netemeinicie si nelegalitate cuprinse în titlul executoriu.
În acest sens, intimata a solicitat să se constate faptul că în speța de față executarea silita s-a efectuat în baza altui titlu executoriu decât o hotărâre judecătoreasca si prin urmare motivele invocate de către contestator în contestația formulata reprezintă motive de fapt si de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu si prin armare nu pot fi luate în considerare, întrucât în legătură cu aceste aspecte legea prevede o cale procesuala specifica pentru desființarea lui.
Prin urmare, motivele invocate de către debitor constituie motive ce pot fi analizate pe calea plângerii contravenționale, aceste aspecte neputând fi analizate pe calea contestației la executare.
Astfel, atât timp cât exista calea de atac a plângerii contravenționale, aspectele privind nelegalitatea sau netemeinicia actului sancționator sau a procedurii de emitere si comunicare a acestuia, etc. nu pot fi invocate direct pe calea contestației la executare, ci ele pot și trebuie să fie invocate pe calea plângerii contravenționale, conform dispozițiilor art. 712 NCPC.
În acest sens, intimata a solicitat să se facă aplicabilitatea dispozițiilor art. 712 alin. 2 NCPC, admiterea excepției astfel cum a fost formulata si în consecința respingerea motivelor invocate ca fiind privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, întrucât contestatorul a avut la dispoziție din momentul comunicării procesului - verbal contestat, posibilitatea formulării plângerii conform dispozițiilor OG nr. 2/2001.
Urmare a efectuării controlului prin sistemul informatic SIEGMCR, s-a constatat faptul că în data de 02.09.2011 ora 12:19 pe DN 2 km115+80m, Mărăcineni, jud. B., vehiculul categoria A cu număr de înmatriculare_ aparținând contestatoarei a circulat pe drumurile naționale fără să dețină rovinieta valabila, așa cum este definită de prevederile art. 1 (11) din O.G. nr. 15/2002, cu modificările si completările ulterioare.
Conform dispozițiilor art. 8, alin. (1) din O.G. nr. 15/2002, cu modificările si completările ulterioare (forma legala în vigoare până la apariția Legii nr. 144/2012), fapta săvârșită a constituit contravenție continua si s-a sancționat cu amenda contravenționala în valoare de 250 lei.
Potrivit dispozițiilor art. 8, alin. 3 din actul normativ invocat anterior, contravenientul, respectiv contestatoarea, a fost obligată sa achite si tariful de despăgubire în valoare de 28 Euro.
Prin urmare, în scopul apărării valorilor sociale care nu sunt ocrotite prin legea penală, a sancționării faptei contravenționale, precum si a prevenirii săvârșirii acesteia pentru viitor, în temeiul art. 8 alin. 1 si 3 din O.G. nr. 15/2002, cu modificările si completările ulterioare (forma legala în vigoare până la apariția Legii nr. 144/2012 a fost emis procesul - verbal de constatare a contravenției în cauza.
Emiterea si comunicarea procesului - verbal de constatare a contravenției în cauza au fost efectuate în termenul imperativ prevăzut de lege, respectiv cu respectarea dispozițiilor art. 13 coroborat cu art. 14 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. cu modificările si completările ulterioare.
Prin urmare, intimata a solicitat să se constate faptul ca procesul - verbal de constatare a contravenției în cauza a fost emis în termenul legal de 6 luni de la data săvârșirii faptei, iar comunicarea acestuia s-a efectuat în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii.
În acest sens, intimata a învederat faptul ca perioada cuprinsa între data săvârșirii faptei contravenționale, respectiv 02.09.2011 și data emiterii procesului - verbal de constatare a contravenției, respectiv 22.02.2012 nu depășește termenul de 6 luni.
Comunicarea procesului - verbal de constatare a contravenției s-a efectuat conform dispozițiilor art. 27 din OG nr. 2/2001, în data de 08.03.2012, fără a se depăși termenul de 1 luna de la data aplicării sancțiunii, operațiune confirmată de semnătura martorului prezent.
Totodată, intimata a solicitat să se aibă în vedere si dispozițiile art. 273. alin. (21 NCPC, potrivit cărora „mențiunile din înscris care sunt în directa legătură cu raportul juridic al părților fac, de asemenea, dovada până la proba contrară, iar celelalte mențiuni, străine de cuprinsul acestui raport, pot servi doar ca început de dovadă scrisa”.
Astfel, nu se poate susține faptul că procedura de comunicare a proceselor - verbale de constatare a contravenției a fost viciată sau că debitorului i-au fost lezate drepturile procesuale.
De asemenea, intimata a învederat instanței de judecată faptul că, de la data comunicării proceselor - verbale de constatare a contravenției și până la data încuviințării executării silite, contestatorul nu a îndeplinit de bună voie plata creanței stabilită în titlul executoriu, deși procedura de comunicare a acestuia a fost îndeplinită cu respectarea dispozițiilor legale.
În acest sens, dispozițiile art. 622, alin. 1 și 2 Noul Cod de procedură civilă prevăd faptul că obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bună voie.
În cazul în care debitorul nu execută de bună voie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare.
Conform art. 37 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, procesul - verbal neatacat în termenul de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoștință, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.
Totodată, în situația în care instanța de executare constată faptul că titlul executoriu nu poate fi pus în executare sau că nu ar fi valabil, nu ar fi încuviințat și ordonat punerea în executare.
În ceea ce privește aspectele legate de transmiterea dreptului de proprietate al autoturismului în cauza, intimata a solicitata să se constate faptul ca în speța de față executarea silită s-a făcut în baza altui titlu executoriu decât o hotărâre judecătoreasca și prin urmare motivele invocate de către contestatoare în contestația formulata reprezintă motive de fapt si de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlu executoriu, si prin urmare nu pot fi luate în considerare întrucât în legătură cu aceste aspecte legea prevede o cale procesuala specifica pentru desființarea lui.
Procesul - verbal de constatare a contravenției . nr._/22.02.2012 întocmit pentru circulația vehiculului cu nr. de înmatriculare_ pe rețeaua de drumuri naționale din România (ara rovinieta valabila, au fost emise pe numele doamnei M. E., întrucât, la data săvârșirii contravenției, figura ca deținătoare al acestuia în baza de date a DRPCIV.
De asemenea, datele de identificare a contravenientei sunt datele pe care aceasta le are înscrise în certificatul de înmatriculare al autovehiculului si care s-au regăsit la momentul săvârșirii contravenției, respectiv emiterii si comunicării procesului - verbal de constatare a contravenției în cauza în baza de date a Direcției Regim Permise de Conducere si înmatriculări a Vehiculelor.
Intimata a precizat faptul că între C.N.A.D.N.R. – S.A. si D.R.P.C.I.V. este încheiat un protocol de colaborare în vederea punerii la dispoziție a datelor proprietarilor de autovehicule care au încălcat dispozițiile legale ale OG nr. 15/2002, cu modificările si completările ulterioare.
În acest sens, intimata a precizat că dispozițiile art. 2 alin. 1 si alin. 2 din Ordinul nr. 1501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii si eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor, cu modificările si completările ulterioare, prevăd faptul ca proprietarii de vehicule sau mandatarii acestora sunt obligați sa solicite înmatricularea ori înregistrarea, după caz, înainte de a le pune în circulație. în cazul schimbării oricăror date înscrise în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare, titularul acestuia este obligat sa solicite autorității emitente eliberarea unui nou astfel de document, în termen de cel mult 30 de zile de la data la care a survenit modificarea.
Totodată, dispozițiile art. 24 alin.2, litera d) din actul normativ sus invocat prevăd faptul ca proprietarii de vehicule înmatriculate sau înregistrate sunt obligați să solicite radierea din circulație în termen de 30 de zile de la data trecerii vehiculai înregistrat în proprietatea altei persoane.
Potrivit art. 12 alin. 2 din OG nr. 15/2002, cu modificările si completările ulterioare, obligația achitării tarifului de utilizare pe drumurile publice (rovinieta) incumba utilizatorilor, aceștia fiind definiți j drept persoane fizice sau juridice proprietare sau care au un drept legal de folosința.
E adevărat că textul legal mai impune si condiția ca dreptul de proprietate sau dreptul legal de folosința asupra vehiculului să fie înscris în certificatul de înmatriculare, însă scopul normei este de a asigura ca pentru orice autovehicul care circula pe drumurile publice sa fie achitat tariful de utilizare, indiferent de cine îl conduce.
Pe de alta parte, pe lângă faptul ca dreptul de proprietate sau dreptul legal de folosința asupra vehiculului trebuie să fie înscris în certificatul de înmatriculare, legea prevede și obligația înscrierii în evidentele fiscale, cât și în evidentele MAI.
Faptul că, în cazul de față, cumpărătorul nu si-a îndeplinit obligația înscrierii autovehiculului în evidențele MAI si nici vânzătorul, deși a solicitat scoaterea din evidentele fiscal, nu a urmărit îndeplinirea obligații, aceste aspecte nu îl absolvă pe vânzător de obligația instituita prin titlul executoriu.
Mai mult decât atât, debitorul a avut la dispoziție din momentul comunicării procesului - verbal, atât posibilitatea formulării plângerii conform dispozițiilor O.G. nr. 2/2001, cât si posibilitatea formulării unei acțiuni civile împotriva cumpărătorului prin care sa solicite instanței de judecata, în temeiul art. 998 -999 Cod Civil, obligarea cumpărătorului Ia plata contravalorii amenzii si a tarifului de despăgubire datorate în baza procesului - verbal de constatare a contravenției în cauza, ca urmare a neîndeplinirii de către cumpărător a înmatriculării pe numele său a autovehiculului în cauza, în evidentele MAI.
Or, debitorul nu a apelat la aceste căi procesuale, si prin urmare până la desființarea acestuia. titlul executoriu își menține puterea executorie.
În ceea ce privește sentința civila nr. 3769/20.05.2015 pronunțata de Judecătoria Sector 6 București în dosarul nr._/303/2014, intimata a precizat faptul ca acestea nu prezintă relevanta, deoarece se refera la alte procese verbal de constatare a contravenției decât cel care face obiectul prezentului dosar.
Referitor la trimiterile contestatoarei la prevederile Legii nr._ pentru modificarea si completarea OG nr. 15/2002, intimata a învederat faptul ca acestea sunt nefondate urmând a fi respinse în consecință.
Astfel, la momentul săvârșirii contravenției, respectiv în anul 2011, art. 8 alin 3 din O.G. nr. 15/2002 prevedea faptul că „contravenientul are obligația de a achita, pe lângă amenda contravenționala, cu titlu de tarif de despăgubire, în funcție de tipul vehiculului folosit fără a deține rovinieta valabila, sumele stabilite potrivit anexei nr. 4”.
Ulterior, prin Legea nr. 144/2012 pentru modificarea OG 15/2002, alin 3 al art. 8 din O.G. 15/2002 a fost abrogat.
Astfel, intimata a solicitat să se constate faptul ca dispozițiile astfel modificate se aplica de la data intrării în vigoare a Legii nr. 144/2012, deci pentru faptele contravenționale săvârșite după aceasta data.
Prin urmare, în ceea ce privește procesul verbal de constatare a contravenției contestat, intimata a precizat faptul ca dispozițiile prevăzute de Legea nr. 144/2012 nu au aplicabilitate întrucât fapta contravenționala a fost săvârșită anterior datei la care aceasta a intrat în vigoare.
Astfel norma instituita de art. II din Legea nr. 144/2012 având natura contravenționala, a produs efecte favorabile numai categoriei de contravenienții care au contestat în instanța.
În baza acestor considerente, precum si a principiului de drept civil „daca legea nu prevede, nici legiuitorul nu are dreptul sa o interpreteze” motiv pentru care intimata a solicitat să se constate că susținerile contestatoarei sunt nefondate.
Mai mult decât atât, în temeiul art. 20 Cod procedură civilă judecătorul are îndatorirea sa asigure respectarea și să respecte el însuși principiile fundamentale ale procesului civil, sub sancțiunile prevăzute de lege.
De asemenea, începând cu data comunicării procesului verbal în cauza, contestatorul a avut la dispoziție posibilitatea formulării plângerii împotriva acestora în conformitate cu dispozițiile O.G. nr. 2/2001.
Or, contestatorul nu a apelat la aceasta cale procesuala, deși comunicarea procesului - verbal în cauza s-a făcut conform dispozițiilor legale si prin urmare în cazul de fata nu au aplicabilitate prevederile art. II din Legea nr. 144/2012.
Prin urmare, atât timp cât procesul verbal de constatare a contravenției emis pe numele debitorului nu a fost contestat, neexistând o hotărâre judecătoreasca de anulare chiar si în parte a masurilor dispuse prin acesta, respectiv a tarifului de despăgubire ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 144/2012. subscrisa deține un titlu executoriu apt de executare silita, pentru valorificarea creanței /prevăzută în actul sancționator care a intrat în putere de lucru judecat.
Mai mult decât atât, întrucât legea trebuie interpretata atât în litera, cât și în spiritul ei, încuviințarea executării silite nu poate fi privită ca o modalitate suplimentara de desființare a titlului executoriu, atât timp cât legea nu permite o astfel de distincție.
De asemenea, în speța de față nu este vorba de aplicarea legii contravenționale mai favorabile, ci este vorba despre executarea silita a creanțelor rezultata dintr-un proces v contestat în instanța.
Totodată, Decizia nr. 228/2007 a Curții Constituționale referitoare la prevederile art. 12, alin, (1) din O.G. nr. 2/2001, potrivit căruia “daca printr-un act normativ fapta nu mai este considerata contravenție, ea nu se mai sancționează chiar daca a fost săvârșită înainte de data intrării în vigoare a noului act normativ”, nu este aplicabila în speța, întrucât Legea nr 144/2012 nu dezincriminează fapta de a circula fără rovinieta valabila, ci exclude doar obligația de plata a tarifului de despăgubire.
Având în vedere cele prezentate, intimata a solicitat să se constate faptul ca susținerile contestatoarei cu privire la aplicarea prevederilor Legii nr. 144/2012 sunt nefondate urmând a fi respinse în consecința.
În ceea ce privește aspectele legate de generarea si semnarea electronica a procesului verbal de constatare a contravenției ridicate de către contestatoare, intimata a solicitat să se constate faptul că acestea sunt nefondate.
Conform art. 37 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările si completările ulterioare, procesul - verbal neatacat în termenul de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoștință precum și hotărârea judecătoreasca irevocabila prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo alta formalitate.
Prin urmare, debitorul a avut la dispoziție din momentul comunicării procesului – verbal posibilitatea formulării plângerii conform dispozițiilor OG nr. 2/2001.
În alta ordine de idei, intimata a solicitat să se constate faptul ca în speța de fata executarea silită s-a făcut în baza altui titlu executoriu decât o hotărâre judecătoreasca si prin urmare motivele invocate de către contestatoare în contestația formulata reprezintă motive de fapt si de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu si prin urmare nu vot fi luate în considerare întrucât în legătură cu aceste aspecte legea prevede o cale procesuala specifica pentru desființarea lui.
Prin urmare, motivele invocate de către debitoare constituie motive ce pot fi analizate pe calea plângerii contravenționale, aceste aspecte neputând fi analizate pe calea contestației la executare.
Astfel atât timp cât există calea de atac a plângerii contravenționale, aspectele legate de generarea si semnarea electronica a procesului - verbal de constatare a contravenției ridicate de către contestator nu pot fi invocate direct pe calea contestației la executare, ci ele pot si trebuie să fie invocate pe calea plângerii contravenționale, conform dispozițiilor art. 712 NCPC.
În acest sens, intimata a solicitat să se facă aplicabilitatea dispozițiilor art. 712. alin. 2 NCPC respectiv respingerea motivelor invocate ca fiind privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, întrucât contestatoarea a avut la dispoziție din momentul comunicării procesului - verbal contestat, posibilitatea formulării plângerii conform dispozițiilor OG nr. 2/2001.
În ceea ce privește cuantumul cheltuielilor de executare contestate de către debitor, 1 învederam instanței de judecata următoarele:
De asemenea, dispozițiile art. 39 din actul normativ invocat mai sus, coroborate cu art. 669 alin. 13 Cod procedură civilă reglementează care sunt cheltuielile de executare.
Astfel, intimata a învederat faptul ca executorul judecătoresc în mod corect și legal în baza art. 669 Cod procedură civilă, a Legii nr.188/2000. republicata si ale Ordinului M.J nr.2561/2012 a stabilit cheltuielile de executare pana la acest moment procedural.
În baza acestor considerente, intimata a solicitat respingerea contestației la executare, ca nelegală si netemeinica, menținerea tuturor actelor si formelor de executare emise de către Biroul Executorului Judecătoresc T. B. O. în baza titlului executoriu menționat si continuarea executării silite.
În drept, intimata a invocat prevederile art. 205 - 208 Cod procedură civilă.
La întâmpinare intimata a anexat, în copie, titlul executoriu – procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/22.02.2012 și dovada comunicării acestuia.
La data de 25.06.2015, contestatoarea a depus la dosar precizări însoțite în copie de certificat de grefă eliberat la data de 28.05.2015 în dosarul nr._/303/2014, somație din 06.05.2015, contract de vânzare – cumpărare pentru un vehicul folosit încheiat la data de 26.10.2010, carte de identitate a vehiculului, proces verbal de scoatere din evidență mijloace de transport din data de 04.11.2010.
La data de 02.07.2015, B. T. B. O. a înaintat copia dosarului de executare nr.781/2015.
La termenul de judecată din data de 16.07.2015, contestatoarea a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea susținerilor formulate de intimată ca neîntemeiate și admiterea contestației la executare astfel cum a fost formulată.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În dosarul de executare nr. 781/2015 al B. T. B. O., intimata C.N.A.D.N.R. a solicitat punerea în executare silită a creanței în sumă de 28 Eur reprezentând tarif de despăgubire stabilit prin titlul executoriu reprezentat de procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/22.02.2012, care constituie titlu executoriu, potrivit art. 8 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002, în vigoare la acel moment.
Prin Legea nr. 144 din 23 iulie 2012, a fost abrogat articolul 8 alin. 3 și 31 din OG 15/2002, dispoziție legală care a constituit temei de drept pentru obligarea contravenientului la plata despăgubirii de 28 Eur, creanță a cărei executare se solicită a fi executată silit.
Potrivit art. II din Legea nr. 144 din 23 iulie 2012 tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează.
Este adevărat că art. II din Legea 144/2012 se referă doar la tarifele „aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi”, însă instanța reține că această diferențiere între tarifele contestate în instanță și tarifele care nu au fost contestate în instanță, însă un tratament similar se impune a fi aplicat situației de față.
Potrivit art. 20 alin. 1 din Constituția României, dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte. De asemenea, alineatul 2 al art. 20 din Constituția României prevede expres că dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
În cauza D. P. contra României din 26.04.2007, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit cu valoare de principiu că statutul conferit Convenției în dreptul intern permite instanțelor naționale să înlăture - din oficiu sau la cererea părților - prevederile dreptului intern pe care le consideră incompatibile cu Convenția și protocoalele sale adiționale.
Art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prevede că "exercitarea oricărui drept prevăzut de lege trebuie să fie asigurată fără nicio discriminare bazată, în special, pe sex, pe rasă, culoare, limbă,religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere sau oricare altă situație.";
În acest sens, instanța reține Decizia nr. 101/28.02.2013 a Curții Constituționale referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II alin.(6) din Ordonanța Guvernului nr. 29/2011 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, în motivarea căreia Curtea a reținut că prin dispozițiile de lege criticate se creează discriminări între persoanele care au săvârșit contravenții și se găsesc în aceeași situație. Diferențierea de tratament juridic în cadrul aceleiași categorii de subiecte de drept este permisă numai dacă se justifică prin rațiuni obiective și rezonabile, în cazul de față, însă, persoane aflate obiectiv în aceeași situație juridică beneficiază de tratament juridic diferit, în funcție de anumite condiții subiective și aleatorii, ceea ce contrazice exigențele principiului constituțional al egalității în drepturi.
Prin urmare, din motivele expuse, instanța reține că în sarcina contestatoarei nu mai subzista, la data depunerii de către creditorul C.N.A.D.N.R. a cererii de executare silită, obligația de plată a sumei de 28 Eur reprezentând tariful de despăgubire stabilit prin procesul verbal de constatare a contravenției, executarea silită fiind, ca atare, nelegală, motiv pentru care în temeiul art. 719 Cod procedură civilă instanța va anula actele de executare silită efectuate în dosarul de executare nr. 781/2015, apreciind că nu mai este necesară analizarea și a celorlalte motive invocate de contestatoare în susținerea cererii, referitoare la înstrăinarea autoturismului și lipsa semnăturii olografe a agentului constatator pe procesul verbal de constatare a contravenției, motive care vizează legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare a contravenției și care ar fi trebuit invocate în cadrul unei plângeri contravenționale față de dispozițiile art. 712 alin. 2 Cod procedură civilă.
Cu privire la capătul de cerere având ca obiect anularea încheierii pronunțate de Judecătoria sectorului 6 la data de 17.02.2015, instanța îl va respinge ca neîntemeiat având în vedere că în raport de prevederile art. 632 din codul de procedură civilă, în procedura de încuviințare a executării silite reglementată de dispozițiile procesuale aplicabile la acel moment –art. 665, instanța a analizat formal, pe cale necontencioasă, caracterul de titlu executoriu al procesului verbal de constatare a contravenției din perspectiva dispozițiilor legale în vigoare la data emiterii titlului, care îi confereau acestuia caracter de titlu executoriu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte contestația la executare formulată de contestatoarea M. E., CNP_7, cu domiciliul ales la Cabinet de Avocat R. E. S. din București, ., apartament 1, sector 1 în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R. prin Direcția Regionala de Drumuri si Poduri București, cu sediul în București, .. 401 A, sector 6, J_, CUI_.
Dispune anularea somației mobiliare emise la data de 06.05.2015, a încheierii din data de 06.05.2015 și a executării silite înseși efectuate în dosarul de executare nr. 781/2015 al B. T. B. O..
Respinge capătul de cerere având ca obiect anularea încheierii pronunțate de Judecătoria sectorului 6 la data de 17.02.2015 a Judecătoriei sectorului 6 București ca neîntemeiat.
Cu apel în 10 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16.07.2015
PREȘEDINTE GREFIER
RED.AC/Thred.MM
4 ex.
| ← Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... | Investire cu formulă executorie. Sentința nr. 5714/2015.... → |
|---|
