Pensie întreţinere. Sentința nr. 5429/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5429/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 02-07-2015 în dosarul nr. 5429/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.5429
Ședința publică din data de 02.07.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. S.
GREFIER: B. L.
Pe rol soluționarea cauzei civile, privind pe reclamanta E. Victorița R. în contradictoriu cu pârâtul E. P. Ș. și autoritatea tutelară- PRIMĂRIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI, având ca obiect majorare pensie de întreținere.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamanta, reprezentată de avocat, cu împuternicire avocațială aflată la fila 4 din dosar și pârâtul, reprezentat de avocat I. P., cu împuternicire avocațială aflată la fila 81 din dosar, lipsind autoritatea tutelară.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța comunică apărătorului pârâtului procesul verbal privind transcrierea ședinței de judecată din data de 22.05.2015.
Reclamanta, prin apărător, față de cererea pârâtului privind înscrierea în fals, solicită respingerea cererii ca tardiv formulată, conform dispozițiilor art. 301 alin.1 Cod procedură civilă întrucât nu au fost contestate scrierea sau semnătura. Cererea de chemare în judecată nu face vorbire de dispozițiile art.301- 304 Cod procedura civilă. Consideră că este o încălcare din partea pârâtului, solicitând aplicarea unei amenzi, conform art.189-190 Cod procedură civilă.
Pârâtul, prin apărător, arată că nu sunt scutiți de normele legale, iar în legea avocatului, la art. 136-139 se menționează că „ori de cate ori clientul propune un demers despre care avocatul apreciaza ca va avea consecinte legale negative, acesta va atentiona clientul cu privire la consecinte sau, dupa caz, va putea denunta contractul de asistenta juridica”. La art. 139 se menționează “avocatul va oferi clientului o opinie legala onesta cu privire la consecintele de fapt si juridice ale cazului investigat, in limitele informatiilor furnizate de client.” Apreciază că ambele norme sunt imperative, însă înțelege să renunțe la cererea de înscriere în fals, întrucât partea consideră că trebuie să se înscrie în penal cu această cerere. Menționează că la cererea de chemare în judecată este anexată o copie a cărții de identitate a pârâtului și certificatul de naștere al minorului, aceste elemente înțelegând să le folosească.
Instanța respinge cererea pârâtului de înscriere în fals a cererii de chemare în judecată și a răspunsului la întâmpinare, având în vedere dispozițiile art. 305-308 Cod procedură civilă întrucât nu este vorba de un înscris pe care partea să îl folosească.
Nemaifiind alte cereri de formulat și nici probe de administrat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reclamanta, prin apărător, având cuvântul, solicită admiterea cererii și majorarea pensiei de întreținere în favoarea minorilor, conform veniturilor realizate de pârât de ½ din veniturile lunare de la data promovării cererii și până la majoratul acestora, cu cheltuieli de judecată. Menționează că norma de hrană și celelalte sporuri sunt venituri cu caracter permanent pe care pârâtul le încasează.
Pârâtul, prin apărător, având cuvântul, solicită respingerea acțiunii ca nelegală și netemeinică. Raportat la cererea reclamantei în sensul includerii normei de hrană în calculul veniturilor dorește să evidențieze că aceasta se acordă ca un drept special, conform HG nr.65/2003, căruia i se aplică Statului polițistului, privind drepturile de hrană, în timp de pace, ordine publică și siguranță națională. Din punctul său de vedere ca și venit cu destinație specială nu ar trebui să fie inclus în calculul pensiei de întreținere întrucât face parte din categoriile de venituri stipulate în conținutul art. 728 alin.7 Cod procedură civilă .Mai există o rată pentru imobil în care locuiește reclamanta cu minorul, însă această rată este achitată de pârât pentru care solicită scăderea din cuantumul pensiei de întreținere a sumei 320 de euro. Scăderea din cuantumul pensiei de întreținere a sumei reprezentând jumătate din rată de la data când reclamanta va contribui cu jumătate la plata ratei. Depune la dosar concluzii scrise și susținute oral în ședință publică.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 29.01.2015, reclamanta E. Victorița-R., în contradictoriu cu pârâtul E. P.-Ș., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună majorarea pensiei de întreținere pe care pârâtul o achită în prezent celor doi copii minori ai părților, E. Alexia Ș., născută la 18.05.2005 și E. R. Ș., născut la 03.06.2010, începând cu data promovării prezentei acțiuni și până la majoratul acestora, precum și instituirea popririi de până la ½ din veniturile lunare nete ale pârâtului și indexarea pensiei trimestrial în funcție de rata inflației, u cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, prin sentința civilă nr. 723 din data de 24.01.2013, aceasta și pârâtul au stabilit ca acesta să achite lunar până la ½ din veniturile sale lunare nete care, la data pronunțării sentinței, erau în sumă de 1.000 lei, pentru ambii minori. Conform încheierii din data de 24.01.2013, instanța a dispus înființarea popririi de până la ½ din veniturile lunare nete ale pârâtului.
De la data stabilirii pensiei de întreținere și până în prezent, nevoile copiilor au crescut, băiatul R. Ș. merge la grădiniță, iar fata Alexia Ș. la școală. Costurile cu creșterea și educația acestora s-au mărit, ca de altfel și posibilitățile materiale ale pârâtului care realizează din salariu un venit mai mare decât cel avut la stabilirea pensiei de întreținere, a cărei majorare a solicitat-o.
Pentru a putea determina veniturile nete ale pârâtului pe ultimele 6 luni, reclamanta a solicitat instanței emiterea unei adrese la locul de muncă al pârâtului Ministerul Afacerilor Interne - Direcția Generală de Pașapoarte, menționând că pârâtul primește ca și venit permanent norma de hrană, sens în care solicitat ca, în adresa pe care instanța o va emite, angajatorul să menționeze atât veniturile lunare, cât și norma de hrană pe care o primește pârâtul sub forma unui venit lunar permanent, în scopul calculării cuantumului pensiei de întreținere pentru cei doi minori.
Sumele de bani reprezentând contravaloarea normei de hrană au caracter permanent. Prin raportare și la dispozițiile art. 728 Cod procedură civilă, norma de hrană intră în calcul la stabilirea pensiei de întreținere, fiind inclusă în categoria de salarii și alte venituri periodice realizate prin muncă, destinate asigurării mijloacelor de întreținere a debitorului obligației de întreținere.
Potrivit ultimului cupon de mandat poștal datat 16.01.2015 rezultă că sumele cu titlu de întreținere sunt virate de la locul de muncă al pârâtului de la Ministerul Afacerilor Interne - Direcția Generală de Pașapoarte.
În concluzie, reclamanta a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, urmând a se pronunța o hotărâre prin care să se dispună majorarea pensiei de întreținere pe care pârâtul o achită în prezent celor doi copii minori E. Alexia Ș., născută la 18.05.2005 și E. R. Ș., născut la 03.06.2010, începând cu data promovării prezentei acțiuni și până la majoratul acestora și să se dispună instituirea popririi de până la ½ din veniturile lunare nete ale pârâtului și indexarea pensiei trimestrial în funcție de rata inflației, cu cheltuieli de judecată.
Cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 524, 525, 527, 531, 532 Cod civil, art. 728, 780-782 Cod procedură civilă, fiind însoțită de următoarele înscrisuri, în copie: sentința civilă nr. 723 din data de 24.01.2013 pronunțată de Judecătoria sector 6, încheierea de ședință din data de 24.01.2013 pronunțată de Judecătoria sector 6, cupon mandat poștal din data de 16.01.2015, certificat naștere E. Alexia Ș., certificat naștere E. R.-Ș., carte de identitate pârât, carte de identitate reclamantă.
La data de 19.02.2015, prin compartimentul registratură, pârâtul a depus la dosar întâmpinare ca urmare a cererii de chemare în judecată depusă de E. Victorița R. prin care a învederat că, prin sentința civilă nr. 732/24.01.2013, rămasă definitivă și irevocabilă prin nerecurare, la data de 26.08.2013, ca urmare a deciziei civile nr. 655 A/20.06.2013 pronunțată de către Tribunalul București - Secția a III - a Civilă s-a hotărât „stabilirea unor contribuții egale ale părinților la cheltuielile pentru acoperirea nevoilor minorilor în cuantum de 1000 lei lunar, ..., până la majorat.
Astfel, și reclamanta are obligația de a asigura o contribuție egală pentru cheltuielile necesare creșterii minorilor astfel încât, pentru fiecare minor revine suma de 1000 lei lunar, cuantum ce a considerat pârâtul că, la acest moment, este echitabil raportat la necesitățile reale ale copiilor și în concordanță cu dispozițiile art. 529, alin. 1 și 2 din Codul civil.
Totodată, pârâtul a dorit să evidențieze că aportul său la acoperirea nevoilor minorilor nu s-a rezumat doar la achitarea sumei stabilite lunar, ci s-a concretizat constant prin cumpărare de îmbrăcăminte, rechizite, produse alimentare și acordarea unor sume de bani direct reclamantei.
În contextul art. 527, alin.2 din Codul civil „la stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținerea se ține seama de veniturile și bunurile acestuia, precum și de posibilitățile de realizare a acestora; de asemenea, vor fi avute în vedere celelalte obligații ale sale”, pârâtul a relevat instanței situația particulară cu care se confruntă și care grevează în mod determinant veniturile sale salariale.
Prin contractul de credit ipotecar nr._ din data de 03.04.2007, pârâtul și reclamanta au împrumutat de la BRD - Groupe Societe Generale SA suma de 42.000 EUR, pe o perioadă de 300 luni, respectiv până la 02.04.2032. Suma menționată a fost utilizată pentru achiziționarea imobilului la care domiciliază reclamanta și cei doi copii minori.
Întrucât reclamanta nu a înțeles să îl sprijine cu nici un leu din anul 2012 și până în prezent, pârâtul s-a văzut nevoit să suporte singur întreaga contravaloare a ratei lunare de aproximativ 300 EUR (luând în calcul și asigurarea obligatorie de deces și invaliditate temporară și permanentă, respectiv asigurarea imobilului care constituie garanția creditului), pentru a asigura copiilor un mediu propice dezvoltării lor, întrucât nu cunoaște ca reclamanta să dețină vreo altă proprietate la care să stabilească domiciliul minorilor.
Din aceste considerente, pârâtul a apreciat că își aduc aportul substanțial la menținerea unui nivel adecvat pentru creșterea copiilor, cu toate că sunt supus de câțiva ani unui efort financiar inechitabil în raport cu veniturile pe care le încasează și la care face față cu marc dificultate.
De asemenea, pârâtul a dorit să sublinieze faptul că, în afară de plata lunară a ratei, cuantumul venitului este micșorat și de celelalte datorii și obligații financiare pe care le are (unele fiind recuperate direct de la angajator în momentul primirii salariului).
Astfel, pârâtul a considerat că, în spiritul și pentru aplicarea prevederilor art. 527, alin. 2 din Codul civil, solicitarea instanței în vederea emiterii unei adrese de la angajator, respectiv Direcția Generală de Pașapoarte - Ministerul Afacerilor Interne ar trebui să vizeze veniturile acestuia nete din ultimele 6 luni virate de către instituție în contul bancar de salariu (practic acestea fiind sumele reale de care dispun), fără a se lua în calcul norma de hrană.
Având în vedere cererea reclamantei, în sensul includerii normei de hrană pe care pârâtul o primește în calculul veniturilor, pârâtul a dorit să evidențieze că aceasta se acordă ca un drept special în temeiul HG nr. 65/23.01.2003, cu modificările și completările ulterioare personalului aparținând structurilor Ministerului Afacerilor Interne, căruia i se aplică Statutul polițistului raportat la prevederile OG nr.26/22.07.1994, republicată, privind drepturile de hrană, în timp de pace ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.
În sensul dispoziției legale, polițiștii beneficiază de o alocație de hrană zilnică, în limita unor plafoane calorice, diferențiate pe categorii, care constituie norme de hrană și care, din punctul meu de vedere ca și venit cu destinație specială, nu ar trebui să fie inclus în calculul pensiei de întreținere, întrucât face parte din categoriile de venituri stipulate în conținutul art. 728. alin.7 din codul de procedură civilă sub sintagma „indemnizații cu destinație specială. stabilite potrivit legii”.
Astfel, în doctrină s-a afirmat că sporul cuvenit angajaților care lucrează în condiții deosebite de muncă nu se include în câștigul de muncă ce se ia ca bază la calcularea pensiei de întreținere deoarece, deși are un caracter de continuitate, acest spor are o destinație specială, și anume de a asigura condițiile de apărare a organismului angajatului care lucrează în mediu vătămător, greu și periculos. Cum scopul acestor sporuri este de a oferi angajaților posibilitatea materială de a preveni ori de a înlătura efectele dăunătoare ale condițiilor în care se prestează munca, sporurile respective trebuie să rămână în întregime afectațiunii lor.
În sensul celor prezentate, Tribunalul Suprem a statuat prin Decizia de îndrumare nr. 141/23.05.1963 că „dacă, în vederea stabilirii pensiei de întreținere s-ar include în câștigul din muncă și sporul pentru condiții deosebite de muncă, ar însemna să nu se țină, seama de scopul urmărit de lege, ceea ce ar duce la micșorarea posibilităților de apărare a organismului angajatului care lucrează în aceste condiții, aceasta fiind și împotriva angajatului debitor al întreținerii, este necesar ca sporul să rămână în întregime destinat afectației sale”.
Teza este reluată și în conținutul deciziei nr. 6/23.06.2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept referitoare fa sesizarea formulată de Tribunalul B. - Secția civilă în dosarul nr._/193/2013, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile în legătură cu chestiunea de drept vizând interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 527, alin.2 și art.529, alin.2 din Noul Cod Civil.
Astfel, completul constituit subliniază că, „chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită și-a clarificat înțelesul în practica judiciară, reținând de altfel că și doctrina recentă, ulterioară adoptării și intrării în vigoare a noului cod civil se pronunță în același sens, respectiv că nu vor putea fi luate în considerare pentru calculul pensiei de întreținere sporul pentru condiții deosebite de muncă, precum și cele cu destinație specială.
Având în vedere aspectele expuse anterior, pârâtul a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună menținerea cuantumului de 1000 lei, atât în sarcina sa, cât și a reclamantei, ca pensie de întreținere pentru copiii minori E. Alexia Ș., născută la data de 18.05.2005 și E. R. Ș., născut la data de 03.06.2010, până la majoratul acestora.
Totodată, pârâtul a solicitat emiterea unei adrese la locul de muncă al reclamantei - Compania Națională „Imprimeria Națională” SA, pentru a determina veniturile nete din ultimele 6 luni virate de către instituție în contul bancar de salariu, având în vedere obligațiile ce s-au stabilit în sarcina reclamantei prin sentința civilă nr.732/24.01.2013 rămasă definitivă și irevocabilă prin nerecurare, la data de 26.08.2013, ca urmare a deciziei civile nr. 655 A/20.06.2013 pronunțată de către Tribunalul București - Secția a III-a Civilă.
În drept, pârâtul a invocat dispozițiile art. 524, art. 525, art. 527, art. 529, art.530 din Codul civil și art. 205, art. 206, art. 728, art. 780 - 782 din Codul de procedură civilă.
Alăturat întâmpinării, pârâtul a anexat în copie decizia civilă nr. 655 A/20.06.2013 pronunțată de către Tribunalul București - Secția a III - a Civilă, contractul de credit nr._ din data de 03.04.2007 și dovezi privind plata ratei bancare în perioada septembrie 2012- ianuarie 2015.
La data de 02.03.2015, prin compartimentul registratură, reclamanta a depus la dosar răspuns la întâmpinarea formulată de pârâtul E. P.-Ș., prin care a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată iar, în urma probelor ce se vor administra, să se dispună majorarea pensiei de întreținere pe care pârâtul o achită în prezent celor doi copii minori E. Alexia Ș., născută la data de 18.05.2005 și E. R. Ș., născut la data de 03.06.2010, începând cu data promovării prezentei acțiuni și până la majoratul acestora, precum și instituirea popririi de până la ½ din veniturile lunare nete ale pârâtului și indexarea pensiei trimestrial în funcție de rata inflației, cu cheltuieli de judecată.
În fapt, din lecturarea întâmpinării formulate de pârât rezidă nemulțumirea acestuia vis-a-vis de solicitarea reclamantei de a se dispune majorarea pensiei de întreținere cu luarea în considerare a tuturor veniturilor sale, inclusiv cu cele reprezentate de norma de hrană.
Față de susținerile acestuia că nu ar trebui luată la calculul pensiei de întreținere și suma ce reprezintă norma de hrană, reclamanta a învederat că, potrivit art. 527 alin.2 din Noul Cod civil, la stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținerea se ține seama de veniturile și bunurile acestuia, precum și de posibilitățile de realizare a acestora, tară să fie exceptate din rândul veniturilor vreun anumit tip de venituri pe care debitorul le realizează.
Prin încasarea sumelor cu titlu de norma de hrană, pârâtul poate să economisească alte sume din celelalte venituri, sume ce ar fi fost destinate consumului zilnic și, prin urmare, înseamnă că sumele încasate cu titlu de norma de hrană constituie un venit realizat de pârât în sensul art.527 alin.2 din Noul Cod civil.
Pârâtul a susținut că veniturile obținute din norma de hrană au caracter special și intră în categoria veniturilor enumerate de art. 728 alin.7 Noul Cod de procedură civilă. Mergând pe raționamentul pârâtului, înseamnă că aceste venituri nu pot fi urmărite silit de creditorii pârâtului, conform dispozițiilor art. 728 alin.7 Noul Cod de procedură civilă. Totuși, trebuie făcută distincție între noțiunea de venituri realizate de o persoană, în funcție de care se stabilește pensia de întreținere datorată de aceasta, și noțiunea de bunuri care pot fi urmărite silit.
Astfel, contravaloarea normei de hrană încasată de pârât constituie venit ce trebuie avut în vedere la determinarea cuantumului pensiei de întreținere, pe care acesta o datorează copiilor săi minori, dar această sumă nu poate fi urmărită silit de către creditori, pentru realizarea creanțelor lor.
Este adevărat că potrivit art. 55 alin. 4 lit. b din Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal, astfel cum acest text legal a fost modificat de pct.15 al art. I din OUG nr.58/2010, drepturile de hrană acordate de angajator angajaților, în conformitate cu legislația în vigoare, nu sunt incluse în veniturile salariale și nu sunt impozabile, în înțelesul impozitului pe venit, dar nu este mai puțin adevărat că aceste drepturi de hrană, în înțelesul Codului fiscal, nu sunt incluse în veniturile salariale doar din perspectiva impozitării lor, respectiv, nu sunt luate în considerare ca și venituri impozabile, în înțelesul impozitului pe venit.
Împrejurarea că drepturile de hrană prevăzute de art. 55 alin. 4 lit. b din Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal, nu sunt considerate, prin chiar dispozițiile Codului fiscal, ca și venituri impozabile, în înțelesul impozitului pe venit, nu înseamnă că aceste drepturi de hrană nu ar putea fi avute în vedere ca și venituri ale debitorului pensiei de întreținere, venituri care să poată fi luate în calcul la cuantumul veniturilor în baza cărora urmează să se stabilească pensia de întreținere.
Caracterul neimpozabil al normei de hrană sau al drepturilor de hrană este reiterat și de art. 4 alin. 4 din OG nr. 26/1994, text legal potrivit căruia, „cadrele militare, militarii angajați pe baza de contract si salariații civili care au dreptul la hrană potrivit normelor, atunci când nu beneficiază de alimente, primesc, în locul acestora, valoarea financiară neimpozabilă a normei de hrană la care au dreptul”.
Nu se menționează nicăieri în cuprinsul OG nr. 26/1994, privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, că această normă de hrană nu ar putea fi luată în considerare ca venit al celui căruia i se acordă, și care ar putea constitui bază de calcul în vederea calculării pensiei de întreținere.
Față de cele expuse mai sus, rezultă că, în virtutea specificului activității prestate de pârât, această normă de hrană constituie venit al acestuia, așa cum dispune art. 55 alin. 1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Textul art. 55 alin. 1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal prevede că sunt considerate venituri din salariu toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă.
Nu trebuie făcută confuzie între caracterul normei de hrană, acela de venit neimpozabil, în înțelesul impozitului pe venit reglementat de Codul fiscal, și caracterul normei de hrană, acela de venit din salariu, în sensul stipulat de art. 55 alin. 1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Cu alte cuvinte, norma de hrană nu este un venit impozabil, în înțelesul impozitului pe venit reglementat de Codul fiscal, nu este supus urmăririi pentru niciun fel de datorii din partea creditorilor debitorului, alți creditori decât creditorul pensiei de întreținere, însă, această normă de hrană este un venit salarial în sensul art. 55 alin. 1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, coroborat cu art. 527 alin. 2 Noul Cod civil, venit care trebuie luat în considerare la stabilirea pensiei de întreținere datorată de pârât.
De altfel, art. 527 alin. 2 Noul Cod civil prevede că, la stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținerea, se ține seama de veniturile și bunurile acestuia, precum și de posibilitățile de realizare a acestora, urmând să fie avute în vedere și celelalte obligații ale sale.
Din coroborarea art. 527 alin. 2 Noul Cod civil cu dispozițiile art. 55 alin. 1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, rezultă în mod cert că și această normă de hrană trebuie luată în considerare ca venit 1a stabilirea pensiei de întreținere în sarcina paratului.
În concluzie, reclamanta a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, urmând să se pronunțe o hotărâre prin care să se dispună majorarea pensiei de întreținere pe care pârâtul o achită în prezent celor doi copii minori E. Alexia Ș., născută la 18.05.2005 și E. R. Ș., născut la 03.06.2010, începând cu data promovării prezentei acțiuni și până la majoratul acestora și să se dispună instituirea popririi de până la ½ din veniturile lunare nete ale pârâtului și indexarea pensiei trimestrial în funcție de rata inflației, cu cheltuieli de judecată.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 524, 525, 527, 531, 532 Cod civil, art. 201 alin. 2, 728, 780-782 Cod procedură civilă, art. 55 alin. 1, alin 4 lit. b Cod fiscal. La termenul din data de 20.03.2015, instanța a încuviințaț proba cu înscrisuri .
La termenul din data de 22.05.2015, s-a solicitat de către pârât adeverință de la locul de muncă al reclamantei .
Urmare solicitării instanței, la data de 01.04.2015, prin compartimentul registratură, au fost înaintate la dosar relațiile comunicate de Ministerul Administrației și Internelor Direcția Generală de pașapoarte (fila 73).
Prin același compartiment, la data de 11.06.2015, reclamanta a depus la dosar adeverința de venituri nr.1026 din data de 04.06.2015 eliberată de Imprimeria Națională (fila 95).
La termenul din 19.06.2015, pârâtul prin apărător a formulat o cerere de înscriere în fals, cerere la care a renunțaț la termenul din 02.07.2015 .
Urmare solicitării instanței, la data de 01.04.2015, prin compartimentul registratură, au fost înaintate la dosar relațiile comunicate de Ministerul Administrației și Internelor Direcția Generală de pașapoarte (fila 73).
Prin același compartiment, la data de 11.06.2015, reclamanta a depus la dosar adeverința de venituri nr.1026 din data de 04.06.2015 eliberată de Imprimeria Națională (fila 95).
Pârâtul a depus la dosar concluzii scrise.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține ca prin sentința civilă nr. 723 din data de 24.01.2013, părțile au stabilit ca tatăl să achite lunar până la ½ din veniturile sale lunare nete care, la data pronunțării sentinței, erau în sumă de 1.000 lei, pentru ambii minori.
Art. 531 din Codul civil prevede că, dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micșora pensia de întreținere sau poate hotărî încetarea plății ei.
Instanța reține că, potrivit art. 529 alin.1 din Codul civil, întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti.
In ceea ce privește primul criteriu de stabilire a cuantumului întreținerii, instanța constată că minorii, băiatul R. Ș. merge la grădiniță, iar fata Alexia Ș. la școală, costurile cu creșterea și educația acestora s-au mărit,
Astfel, de la data stabilirii pensiei de întreținere prin sentința civilă nr. 723 din data de 24.01.2013, când tatăl trebuia să achite lunar până la ½ din veniturile sale lunare nete, nevoile minorilor privind educația, și pregătirea lor nu au crescut foarte mult .
Reclamanta nu a facut nici o proba ca nevoile minorilor sunt altele decat cele care au fost avute in vedere la data pronuntarii sentinței civile susmenționate .
Referitor la celălalt criteriu stabilit de art. 529 din Codul civil, instanța constată că veniturile actuale ale pârâtului sunt cele așa cum rezultă din adresa depusa la dosar - fila 88 iar ale reclamantei cele de la fila 95
Avand in vedere ca la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere sunt avute în vedere numai veniturile obținute de către parat și care prezintă caracter de continuitate, deoarece sporurile au o destinație specială și anume de a asigura condițiile de apărare a organismului angajatului, aceste sporuri trebuie sa rămână în întregime destinate acestuia (decizia Tribunalului Suprem nr.14/23.05.1963 ).
Aceste sporuri au ca scop de a da celor încradați în muncă posibilitatea de a preveni sau de a înlătura efectele dăunătoare pe care le au asupra organismului omenesc anumite condiții deosebite de muncă . În concluzie în vederea asigurării depline a protecției angajatului debitor al întreținerii, este necesar ca sporul să rămână în întregime destinat afectației sale .
Nu trebuie neglijat nici aspectul ca nu doar un singur parinte acorda intretinere, aceeasi obligatie avind-o si reclamanta, deoarece ambii părinți sunt debitorii obligației de întreținere .
Față de cele de mai sus, instanța va respinge cererea ca neîntemeiată .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea formulată de reclamanta E. Victorița-R., domiciliată în București, . A. nr. 8, ., etaj 3, apartament 10, sector 6, CNP_, în contradictoriu cu pârâtul E. P.-Ș., domiciliat în București, .- 15, bloc9/4, scara 1, etaj 1, apartament 6, sector 1, CNP_, și A. T. Sector 6, cu sediul în București, Calea Plevnei nr.147-149, sector 6, ca neîntemeiată.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria sector 6 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 02.07.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.SM/Thred.MV
5 ex./07.2015
| ← Stabilire program vizitare minor. Sentința nr. 5428/2015.... | Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 7105/2015.... → |
|---|
