Plângere contravenţională. Sentința nr. 5414/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5414/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 30-06-2015 în dosarul nr. 5414/2015
DOSAR nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINTA CIVILA NR.5414
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 30.06.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: S. I. G.
GREFIER: U. M.
Pe rol pronunțarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, privind pe contestatorul Mihăița C. D., în contradictoriu cu intimata D.G.P.M.B. – Secția 21 Polițe.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 17.06.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta încheiere, când instanța având nevoie de mai mult timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 24.06.2015 și apoi la data de 30.06.2015, hotărând următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul instanței la data de 16.01.2015, sub nr._, contestatorul Mihaiță C. D., în contradictoriu cu intimata D.G.P.M.B. – Secția 21 Poliței, a solicitat instanței, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea procesului - verbal de constatare a contravenției . nr._/25.12.2014, prin care, în baza art. 3 punctul 1 din Legea nr. 61/1991 a fost sancționat cu amendă în valoare totala de 800 lei.
În motivarea plângerii, contestatorul a arătat că, în data de 25.12.2014, în ziua de C., câțiva vecini, locatari ai blocului situat în ., ., împreună cu copiii lor, profitând de vremea relativ călduroasă din acea zi, s-au întâlnit în spatele imobilului de domiciliu, la scara 4, în preajma căruia se afla și un părculeț de joacă pentru copii. Acest părculeț de joaca pentru copii este situat în spatele blocurilor din ., ., . perpendicular.
Era în jurul orelor 21.45- 22.00, când se pregătea să plece acasă, mai ales, ca o parte dintre locatari deja se retrăseseră ,si ora era destul de înaintată, mai ales pentru copii, chiar daca era seara de C.. Atunci au apărut patru echipaje de politie, care, fără să țină seama de prezența copiilor și a vârstnicilor au descins în tromba, înconjurând, ca pe niște infractori sau huligani, grupul de locatari care, nu apucaseră să plece acasă, si printre care, se afla si contestatorul, împreună cu familia.
Contestatorul a solicitat să se aibă în vedere că zona în care se afla este, prin destinație un loc de joacă, un loc în care este de așteptat ca niște copii sa producă zgomote. Anunțându-i doar, ca au primit o sesizare prin 112, fără să se legitimeze si fără să îi legitimeze, i-a întrebat doar care le este numele pe care le-a notat într-o agenda, după care au urcat în prima mașina de politie.
A arătat că agenții de politie, în special cel care s-a prezentat “șeful” celor patru echipaje, dl. R., au început sa îl amenințe atât pe acesta cât si pe ceilalți vecini ai săi, prezenți la presupusul eveniment si sa le impună să plece, singurul motiv pentru care nu acceptau nici un fel de dialog cu cei prezenți si cu acesta fiind: “ești beat”.
A susținut că la data de 07.01.2015, a primit prin poștă două procese verbale de contravenție, respectiv procesul-verbal . nr._/25.12.2014, care face obiectul prezentei plângeri prin care a fost sancționat pentru fapte prevăzute la art. 2 pct. 26 din L 61/1991 republicata, cu amenda de 500+100 lei cf. art. 3 (1) lit. c din Legea 61/1991 plus o amendă de 200 lei conform art. 3 (11 lit. e din același act normativ, în total 800 lei si proces-verbal . nr._/25.12.2014, prin care a fost sancționat pentru fapte prevăzute la art. 2 pct. 26 din Legea nr. 61/1991 republicata cu amenda de 500 lei conform aceluiași art.3 (1) lit.e din Legea 61/1991.
Contrar celor constatate de către agenții constatatori, contestatorul a susținut că la data si la orele prevăzute în cuprinsul proceselor-verbale respectiv ora 22.50 si 23.15 nu a săvârșit în public fapte sau acte de natura să tulbure ordinea si liniștea publica sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea si onoarea acestora sau a instituțiilor publice si consideră că a fost sancționat în mod abuziv si fără să fi avut vreo vină cu privire la presupusele fapte ce i se imputa..
A invocat dispozițiile 2 pct. 26 din Legea nr. 61/1990, constituie contravenție: “tulburarea liniștii locatarilor între orele 22.00-8.00 si 13.00-14.00 de către orice persoana prin producerea de zgomote, larma sau prin folosirea oricărui aparat, obiect ori instrument muzical la intensitate mare în localurile sau în sediile persoanelor juridice, în locuințele persoanelor fizice sau în oricare alt loc din imobile cu destinația de locuințe ori situat în imediata vecinătate a acestora”. Din procesul - verbal nu reiese ora producerii presupuselor fapte ci, probabil, ora la care acesta a fost încheiat, ca dovadă cele două procese-verbale care i-au fost încheiate respectiv: ora 22.50 conform procesului-verbal . nr._/25.12.2014, care face obiectul prezentei plângeri si la ora 23.15 conform celui de-al doilea proces-verbal având . nr._/25.12.2014. De asemenea, a susținut că în mod abuziv si ilegal agenții constatatori nu au încheiat procesele-verbale în prezenta contestatorului, i-au solicitat documentele de identificare cu excepția numelui, pe care cu buna-credința l-a dat în mod corect, restul datelor fiind preluate de agenții de politie, probabil, prin dispozitivele speciale de care dispun, lipsindu-l de dreptul de a face obiecțiuni la prezentele procese-verbale prin încheierea acestora în lipsa sa și ignorând martorii aflați la fata locului.
Contestatorul a menționat că în cele doua procese verbale, ca loc al comiterii presupuselor contravenții, apare . conform procesului-verbal . nr._/25.12.2014, care face obiectul prezentei plângeri si ., .-verbal având . nr._/25,12.2014, locul fiind unul singur în spatele blocului N14, scara 4,din ., respectiv în spatele blocului 80 din ., cele doua blocuri fiind învecinate perpendicular si în jurul cărora se afla si un părculeț de joaca pentru copii si locuri de parcare ale locatarilor.
Contestatorul a solicitat să se constate nulitatea absoluta a procesului verbal motivat de neacordarea dreptului de a formula obiecțiuni. A precizat că atât timp cât procesul verbal putea fi încheiat la fața locului, era legal sa i se acorde si dreptul să formuleze obiecțiuni.
A susținut că în mod eronat sau neadevărat, în cuprinsul procesului-verbal ._/25.12.2014 care face obiectul prezentei plângeri agentul constatator a completat rubrica „Mențiuni/obiecțiuni” ca "locatarii se simt intimidați si nu doresc sa fie implicați”, pentru că locatarii nu au fost lăsați să participe la aceasta "razie” si nu au fost nici întrebați dacă doresc sa depună mărturie. Față de colega sa, . a întocmit cel de-al doilea proces-verbal cu . nr._/25.12.2014 pentru aceeași presupusa faptă, agentul de politie I. P. E., semnatarul procesului verbal ._/25.12.2014 care face obiectul prezentei plângeri, completează în dreptul rubricii “declarația contravenientului”ca “Nu semnează deoarece susține ca are cunoștințe în politie si rezolva problema” .
Contestatorul a mai învederat faptul că, același text calomnios privind “cunoștințele” din Politie este preluat de la/si la ceilalți doi vecini amendați, dl. D. C. si dl. T. C. conform proceselor - verbale nr._/25.12.2014 si respectiv_/25.12.2014.
Totodată, contestatorul a mai precizat faptul că nu i s-a adus la cunoștința nici faptul ca urmează să se întocmească proces-verbal de contravenție, nici conținutul acestuia, nici natura sancțiunii si cu atât mai puțin cuantumul amenzii si a prevederilor legale în baza cărora a fost sancționat. Niciodată, nu a fost întrebat dacă semnează procesul-verbal de a cărui întocmire si conținut nu a fost informat. A susținut că nu a fost lăsat să se apere, să-și expună punctul de vedere iar dovada relei - credințe si a îndârjirii agenților de politie reiese clar că în același timp, în același loc, pentru aceeași presupusa fapta, doi agenți de politie, membrii ai aceluiași echipaj de politie, sosit în același timp si în același loc, care s-a prezentat în urma aceluiași apel răuvoitor, la serviciul de urgent 112, ID_ consemnat în conținutul procesului verbal nr._/25.12.2014, dar si prin proces-verbal având . nr._/25.12.2014 si prin care i s-a aplicat doua amenzi pentru aceeași presupusa fapta.
Reaua credința rezultă și din faptul că agenții au înscris în procesele verbale că refuză să semneze, în realitate, aceștia au preferat sa încheie procesele verbale în lipsa sa si sa ie comunice prin poștă. Sancțiunea ce i s-a aplicat constă în amendă contravențională a cărei cuantum este stabilit în mod neprocedural prin însumări de cifre incorect aplicate 500+100= 600 si 1.500 +500 = 2.000 total amendă 600+ 200= 800 lei conform procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/25.12.2014, care face obiectul prezentei plângeri.
Prezumția de legalitate de care se bucură cele două procese verbale invocate, trebuie să respecte însă un raport de proporționalitate între scopul urmărit de lege (consolidarea exercitării autorității de stat prin prisma agenților constatatori) si mijloacele utilizate.
Potrivit O.G. nr. 2/2001, lipsa declarației unui martor este posibila doar în situația în care nu este de față nicio persoana. Ori, în cazul în care fapta contestatorului a tulburat liniștea cel puțin a unei persoane, era imposibil să nu fi putut exista cel puțin un martor al acestei tulburări de liniște, pe care agentul să o fi putut consemna.
A arătat că agentul de politie constatator ar trebui să prezinte dovada cu etilotestul ca a fost "beat” să prezinte dovada ca a consumat băuturi alcoolice în spațiul public precum și buletinele eliberate de lucrătorii Direcției de Sănătate Publica care să indice valoarea decibelilor înregistrați și să depună la dosarul cauzei toată documentația care a stat la baza emiterii proceselor verbale de sancționare.
În lipsa unor probe certe cu care sa se coroboreze mențiunile cuprinse în actul constatator, dând efect prezumției de nevinovăție, consideră că trebuie să fie exonerat de plata amenzilor.
Aducând în apărarea sa argumentul autorității legii, contestatorul a solicitat să se constate că procesul verbal . cu nr._/25.12,2014 prin care a fost sancționat cu amenda de 500+100 lei conform art. 3(1) lit. c din Legea 61/1991 plus o amendă de 200 lei conform art. 3 (1) lit e din același act normativ, în total 800 lei ca fiind netemeinic si nelegal fiind emis cu încălcarea art. 16, art. 19, art. 26 alin. (1) OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, în baza principiului de drept non bis în idem " si a dispozițiilor art. 5 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001 ’’ Pentru una si aceeași contravenție se poate aplica numai o sancțiune contravenționala ; principala si una sau mai multe sancțiuni complementare.”, astfel încât cei doi agenții de politie nu puteau să îl sancționeze, în aceeași zi, la aceeași oră, prin două procese-verbale pentru aceeași fapta aplicându-i două amenzi în baza art. 3 (1) lit. c din Legea 61/1991, republicata, cu modificările la zi.
Sub aspectul legalității proceselor-verbale, contestatorul a solicitat să se constate nerespectarea prevederilor art. 19(1) din OG 2/2001 potrivita căruia „ procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor.
În acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia”.
Pentru toate acestea, contestatorul a solicitat admiterea cererii astfel cum a fost formulata si anularea procesului-verbal . cu nr._/25.12.2014 prin care a fost sancționat cu amendă în cuantum total de 800 lei, pe cale de consecința exonerarea de plata acestor amenzi.
În susținerea plângerii, contestatorul a solicitat proba testimonială cu martori, respectiv d.na P. E., T. M., D. R. și E. D., precum și proba cu înscrisuri.
În dovedirea plângerii, contestatorul a depus în copie următoarele înscrisuri: procesul verbal . nr._ din data de 25.12.2014, adresa M236/61/06.01.2015, procesul verbal . nr._ din data de 25.12.2014, scrisoare medicală FO :166 din 02.01.2014, procesele - verbale . nr._/25.12.2014, . nr._/25.12.2014 (f.10-16).
La data de 14.04.2015, prin compartimentul registratură, intimata a depus întâmpinare la plângerea formulată de petentul Mihaiță C. D. împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/25.12.2014 și . nr._/25.12.2014 întocmite de Secția 21 Politie.
A arătat că, prin procesul-verbal de contravenție . nr._/25.12.2014, s-a reținut în sarcina petentului săvârșirea faptelor prevăzute de dispozițiile art. 2 pct. 26 și pct. 23 din Legea nr. 61/1991 (republicată), constând în aceea că, la data de 25.12.2014, în București, ., ., ora 22.50, "petentul a fost depistat în timp ce tulbura liniștea locatarilor prin muzică ascultată la intensitate ridicată, având un comportament recalcitrant și totodată consumând băuturi alcoolice în spatele blocului, lângă parcul pentru copii”.
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._/25.12.2014, s-a reținut în sarcina petentului săvârșirea faptei prevăzute de dispozițiile art. 2 pct. 26 din Legea nr. 61/1991 (republicată), constând în aceea că, la data de 25.12.2014, în București, ., în spatele blocului N 14, sector 6, ora 23.15, “petentul, aflându-se sub influența băuturilor alcoolice, a tulburat liniștea locatarilor din zonă prin larmă, strigăte și vociferări”.
Potrivit dispozițiilor art.2 pct. 26 din Legea nr.61/1991 (republicată) constituie / contravenție „tulburarea liniștii locatarilor între orele 22,00-8,00 și 13,00-14,00 de către orice persoana prin producerea de zgomote, larmă sau prin folosirea oricărui aparat, obiect sau instrument muzical la intensitate mare în localurile sau în sediile persoanelor juridice, în locuințele persoanelor fizice sau în oricare alt loc din imobile cu destinația de locuințe ori situat în imediata vecinătate a acestora”.
Potrivit dispozițiilor art.2 pct.23 din Legea nr.61/1991 (republicată) constituie contravenție “consumul de băuturi alcoolice în următoarele locuri publice: drumuri publice, parcuri, stadioane și terenuri sportive, instituții culturale, săli de spectacole, instituții sau unități economice, toate mijloacele de transport în comun, autogări, gări și aeroporturi, de stat și private, sau alte locuri prevăzute de lege.
Față de aceste aspecte, a susținut că faptele reținute în sarcina petentului întrunesc toate elementele constitutive ale contravențiilor prevăzute de textele normative redate anterior.
A învederat că cele două procese-verbale de contravenție au fost întocmite de agenți diferiți, pentru săvârșirea unor fapte distincte la ore diferite (22.50 și 23.15), astfel inițial, petentul a fost sancționat contravențional pentru tulburarea liniștii publice și pentru consumul de băuturi alcoolice în spațiile publice, fiind avertizat să înceteze; ulterior, un alt agent de poliție a constatat că acesta a început din nou să tulbure liniștea publică prin țipete, strigăte și vociferări, deși i se pusese în vedere anterior să nu mai facă gălăgie.
Intimata a arătat că procesle - verbale de contravenție întrunesc condițiile de formă prevăzute de O. G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, respectiv dispozițiile art. 17 ale actului normativ, prevăzute sub sancțiunea nulității absolute. Astfel, fiecare act constatator al contravenției cuprinde numele, prenumele, calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator, fiind îndeplinite condițiile de formă cerute de lege.
A invocat dispozițiile art. 270 din codul de procedură civilă conform cărora „înscrisul autentic face deplină dovadă, față de orice persoană, până la declararea sa ca fals, cu privire la constatările făcute personal de către cel care a autentificat înscrisul, în condițiile legii’ coroborate cu dispozițiile art. 269 din Codul de procedură civilă.
Mai mult decât atât, faptele contravenționale descrise în procesele-verbale contestate, sunt probate cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ - actele fiind emise cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege, coroborat cu prezumția de autenticitate - actele emanând de la instituția emitentă^ cât și cu prezumția de veridicitate. Constatarea personală a agentului de poliție semnifică aprecierea nemijlocită de către acesta a acțiunilor și inacțiunilor ilicite, a gradului de pericol social, a circumstanțelor contravenției, a celorlalte împrejurări care țin de fapta sau persoana contravenientului pentru a putea stabili fapta săvârșită și a-i aplica regimul juridic corespunzător.
A învederat că agentul constatator s-a deplasat la intervenție la adresa menționată în procesul-verbal în urma unui apel primit la S.N.U.A.U. 112 în seara de 25.12.2014,unde un grup de persoane tulbura liniștea și ordinea publică. La fața locului, cele sesizate s-au confirmat, în zonă fiind un grup de 3 bărbați care consumau băuturi alcoolice (bere și vin) în jurul unui foc aprins lângă o rulotă în spatele blocului, manifestându-se foarte zgomotos, ascultând muzică la o intensitate foarte ridicată. Deși agenții de poliție le-au solicitat să oprească muzica și să nu mai facă gălăgie, cei 3 bărbați, respectiv T. C., D. C. și M. C. D. au avut o atitudine recalcitrantă și sfidătoare la adresa organelor de poliție, continuând să manifeste un comportament agresiv. Având în vedere aceste aspecte, agenții au solicitat sprijinul unui alt echipaj de poliție care să intervină la adresa respectivă. De față la cele întâmplate au fost și soțiile și copiii persoanelor sancționate contravențional.
Prin urmare, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor reprezintă acte autentice ce se bucură de prezumția de veridicitate și temeinicie cui privire la cele constatate și consemnate până la proba contrară ce revine celui care contestă actul respectiv.
Totodată, intimata a solicitat să se țină cont de faptul că, înscrisurile de la dosar se coroborează nemijlocit cu constatarea personală a faptei de către agenții de poliție, precum și cu actele constatatoare ale contravenției.
De asemenea, au fost respectate de către agentul constatator, atât dispozițiile art.5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, precum și cele ale art. 21 alin. 3 din același act normativ, care prevăd că sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, sancțiunile aplicate în cauză fiind în cuantum de 800 de lei și de 500 de lei.
În cadrul probei cu înscrisuri, intimata a solicitat să se dispună emiterea unei adrese către Serviciul de Telecomunicații Speciale în vederea comunicării înregistrării apelurilor telefonice efectuate la S.N.U.A.U. 112 de către o persoană care nu a dorit să își dezvăluie identitatea la data de 25.12.2014, în intervalul 22:30-23:00 cu privire la existența unei tulburări a liniștii publice la adresa din ., .>
Față de cele expuse mai sus, intimata consideră că măsurile luate de agenții constatatori sunt adecvate unei astfel de situații, motiv pentru care a solicitat respingerea plângerii formulată de petentul M. C. D. ca neîntemeiată și menținerea procesele-verbale de contravenție . nr._/25.12.2014 și . nr._/25.12.2014, ca legal și temeinic întocmite.
Totodată, în ceea ce privește încuviințarea pentru contestator a probei testimoniale, intimata a arătat că se opune audierii în calitate de martor a vreunei persoane prevăzută în art. 315 C. pr. civ.
La întâmpinare intimata a anexat raportul agentului de poliție Chivrasiu G. din data de 10.02.2015. (f.43-44).
La termenul de judecată din data de 24.04.2015, contestatorul a depus la dosar răspuns la întâmpinare, prin care a învederat că potrivit celor redate în mod eronat – voit sau nu, incorect, intenționat sau nu, potrivit întâmpinării depuse de intimată, a fost sancționat pentru două presupuse fapte produse în locuri diferite, la ore diferite.
A susținut că locul evenimentului este același, ceea ce rezultă și din harta anexată dă locul situat în spatele blocului din ., . procesul verbal nr._/25.12.2014 este același cu locul din spatele blocului 80 din . stabilit prin procesul verbal nr._/25.12.2014. Data și ora evenimentului sunt aceleași, procesele - verbale fiind încheiate de 2 agenți de politie din cei 8-10 aflați la fata locului în intervalul orar 22.46- 23.30 așa cum reiese din “ fisa de intervenție la eveniment” întocmita de aceștia cu nr._ si prezentata ca anexa la dosarul cu nr._, având ca obiect aceeași fapta, în același timp si în același loc si pentru care au fost întocmite doua procese-verbale de contravenție.
În condițiile în care patru echipaje de politie erau prezente la fata locului în intervalul orar înlăuntrul căruia, au fost întocmite cele doua procese verbale respectiv 22..50 si 23.15,( politia fiind prezenta la fata locului în intervalul orar 22.46- 23.30 după cum reiese si din “ fisa de intervenție la eveniment” cu nr._ prezentata de intimata ca proba în dosarul conex_, având același obiect,) nu poate fi acceptabil si mai ales nu poate fi credibila posibilitatea săvârșirii vreunei fapte în mod repetitiv sau continuu.
Mai mult, a arătat că nu a contestat niciodată încadrarea juridica a faptei (cf. art 2(26) din Legea 61/1991, cu modificările la zi) de a produce zgomote, gălăgie ( ceea ce nu este similar cu „țipete, urlete, larma”), care este, conform legii, de natura contravenționala, după cum a aflat ulterior, ci a contestat legalitatea întocmirii celor doua procese-verbale inclusiv cu încălcarea principiului,, non bis in idem” si a dispozițiilor art. 5 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001, precum si a dispozițiilor art. 16 (1) si art. 16(7) ale O.G. 2/2001 cu completările si modificările la zi.
Contestatorul a arătat că, faptele reținute în sarcina sa nu sunt reale, chiar dacă întrunesc elementele constitutive ale contravențiilor. Iar dacă s-a produs “larmă”, zgomot, gălăgie, este firesc să fi fost așa în condițiile în care la fața locului erau, împreuna cu organele de politie cca 20-25 de persoane din care unii ( “contravenienții”) întrebau repetitiv ce s-a întâmplat, de ce sunt goniți si bruscați, de ce sunt jigniți în fata copiilor, iar alții (polițiștii) țipau “ plecați, strângeți, tăceți, mai pune-i lui asta 200”, “da-i maxim”, “taci, mă, că te încătușez si stai acolo 24 de ore” etc.
Contestatorul a anexat harta amplasării blocului 80 de pe . (fila 59).
Prin încheierea de ședință din data de 20.04.2015, pronunțată în dosarul nr._, instanța în baza art.139 Cod procedură civilă, a admis excepția conexității, dispunând conexarea prezentului dosar la dosarul nr._ aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 6, privind aceleași părți, obiect și cauză având o strânsă legătură.
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul instanței la data de 16.01.2015, sub nr._, contestatorul Mihaiță C. D., în contradictoriu cu intimata D.G.P.M.B. – Secția 21 Poliței, a solicitat instanței, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea procesului - verbal de constatare a contravenției . nr._/25.12.2014, prin care, în baza art. 3 punctul 1 din Legea nr. 61/1991 a fost sancționat cu amendă în valoare totala de 500 lei.
În motivare acestei plângeri, contestatorul a invocat, în esență, aceleași motive de fapt și de drept ca și în cuprinsul dosarul nr._ /2014, astfel cum au fost expuse anterior.
De asemenea, a solicitat încuviințarea acelorași probe, respectiv proba cu martori, respectiv d.na P. E., T. M., D. R. și E. D., precum și proba cu înscrisuri.
În dovedirea plângerii, contestatorul a depus în copie următoarele înscrisuri: procesul verbal . nr._ din data de 25.12.2014, adresa M236/61/06.01.2015, procesul verbal . nr._ din data de 25.12.2014, scrisoare medicală FO :166 din 02.01.2014, procesele - verbale . nr._/25.12.2014, . nr._/25.12.2014 (f.10-16-dosar nr._ ).
La data de 03.03.2015, intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale, invocând aceleași motive de fapt și de drept ca în cuprinsul întâmpinării depuse în dosarul nr._, ce au fost prezentate mai sus.
La întâmpinare, intimata a anexat raportul agentului de poliție I. P. – E. din data de 12.02.2015, borderou din data de 06.01.2015, fișa intervenției la eveniment, proces verbal încheiat la 25.12.2014, procesele verbale de contravenție . nr._/25.12.2014,_/25.12.2014,_/25.12.2014, nr._/25.12.2014, adresa nr._/18.02.2014, adresa nr.M240/6/06.01.2015 (f.34-45- dosar nr._ ).
La termenul de judecată din data de 24.04.2015, instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, iar pentru contestator proba testimonială cu doi martori, acesta indicându-i pe P. E. și T. M.. De asemenea, în cadrul probei cu înscrisuri, s-a dispus emiterea unei adrese către Serviciul de Telecomunicații Speciale pentru a înainta, înregistrarea apelului telefonic efectuat la numărul de urgență 112.
La termenul de judecată din data de 17.06.2015, instanța a procedat la audierea martorului T. M., depoziția acesteia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei – filele 78 – 79.
La data de 18.05.2015, prin compartimentul registratură, s-au depus la dosarul cauzei relațiile solicitate de la Serviciul de telecomunicații Speciale – Direcția pentru apel unic de urgență – file 65.
Analizând actele și lucrările cauzei principale și ale cauzei conexe, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională . nr._/25.12.2014 (f. 10 dosar_ ), contestatorul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 600 lei, pentru fapta prevăzută de art. 2 pct. 26 din Legea 61/1991 și cu amendă în cuantum de 200 de lei, pentru fapta prevăzută de art. 2 pct. 23 din Legea din Legea 61/1991 republicată, în temeiul art. 3 alin. 1 lit. c și e din cuprinsul aceluiași act normativ.
În sarcina petentului, s-a reținut faptul că, în data de 25.12.2014, ora 22:50, în ., a fost depistat în timp ce tulbura liniștea locatarilor prin muzica ascultată, la intensitate ridicată, prin țipete, urlete și larmă, având un comportament recalcitrant și a consumat băuturi alcoolice lângă „părculețul pentru copii” din spatele blocului 80 și nu s-a conformat avertismentelor verbale.
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională . nr._/25.12.2014 (f. 10 dosar_ ), contestatorul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 500 lei, pentru fapta prevăzută de art. 2 pct. 26 din Legea 61/1991, în temeiul art. 3 alin. 1 lit. c din cuprinsul aceluiași act normativ.
În sarcina petentului, s-a reținut faptul că, în data de 25.12.2014, ora 23:15, în ., aflându-se sub influența băuturilor alcoolice, a tulburat liniștea locatarilor din zonă, prin larmă, strigăte, vociferări.
Instanța constată faptul că ambele plângeri contravenționale au fost formulate în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, față de data introducerii acestora.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Față de motivele de nulitate invocate de contestator, în sensul că în cuprinsul proceselor - verbale nu au fost inserate obiecțiunile sale, instanța reține că potrivit deciziei nr. XXII din 19 martie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în recursul în interesul legii, referitor la consecințele nerespectării cerințelor înscrise în art. 16 alin. (7) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, situațiile în care nerespectarea anumitor cerințe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenției sunt strict determinate prin reglementarea dată în cuprinsul art.17 din ordonanță.
De aceea, nerespectarea de către agentul constatator a cerințelor de a aduce contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare și de a consemna distinct acele obiecțiuni, astfel cum acestea sunt înscrise în art. 16 alin.(7) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, atrage doar nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenției, în măsura în care acesta dovedește cauzarea unei vătămări.
Așadar, instanța constată că petentul nu a probat existența unei vătămări, în condițiile în care acesta a invocat în cadrul plângerilor contravenționale adresate instanței împotriva proceselor-verbale în cauză, toate obiecțiunile sale cu privire la conținutul acestora și situația de fapt reținută de agenții constatatori.
Mai mult, instanța constată că agenții constatatori au consemnat faptul că petentul a refuzat semnarea proceselor – verbale de contravenție, iar acesta, deși a susținut contrariul, nu a dovedit afirmațiile sale și nici nu a prezentat aspecte de natură a ridica un dubiu cu privire la cele consemnate.
Totodată, în ceea ce privește motivul de nelegalitate invocat de petent, de natură a atrage nulitatea absolută, în sensul că procesul-verbal de contravenție nu a fost întocmit în prezența unui martor-asistent, instanța îl apreciază ca nefiind întemeiat.
Instanța reține că neindicarea unei persoane în calitate de martor asistent nu este de natură a afecta valabilitatea procesului-verbal contestat, întrucât potrivit dispozițiilor art. 19 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, prezența unui martor-asistent, este necesară la momentul întocmirii procesului-verbal, în situațiile în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, pentru a confirma existența uneia dintre aceste situații, iar nu în ceea ce privește fapta contravențională. Astfel, instanța constată că în cuprinsul procesului-verbal . nr._/25.12.2014, s-a menționat faptul că „locatarii se simt intimidați și nu doresc să fie implicați”, iar în cuprinsul procesului-verbal . nr._/25.12.2014 s-a menționat faptul că martorii „erau prieteni”, astfel că agenții constatatori au respectat dispozițiile art. 19 alin. (3) „în lipsa unui martor, agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod”.
Sub aspectul temeiniciei instanța reține că, deși OG nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din analiza prevederilor art. 34 din actul normativ indicat, reiese că procesul-verbal face dovadă cu privire la situația de fapt constatată până la proba contrară.
Instanța are în vedere în cauza de față și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materie – contravențiile fiind circumscrise de Curte noțiunii de „acuzație în materie penală”; într-o decizie de inadmisibilitate (H. și alții contra României), dar și în cauza N. G. contra României, Curtea reamintește că, în materie contravențională, art.6 par.2 nu se opune unui mecanism prin care procesul-verbal să beneficieze de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție față de care ar deveni aproape imposibilă reprimarea faptelor ce constituie contravenții (par.12).
Prezumția este una evident relativă, putând fi răsturnată prin administrarea oricărei probe prevăzută de legislația națională, instanțele având însă rolul de a cerceta dacă nu cumva prin aplicarea acesteia s-ar depăși ceea ce Curtea numește „limite rezonabile”.
Instanța apreciază că aceste limite nu au fost depășite, petentul având dreptul, potrivit art. 249 Cod procedură civilă, să propună toate probele de care înțelege să se folosească și pe care o instanță independentă și imparțială să le analizeze.
În prezenta cauză, se constată că procesul-verbal de contravenție reprezintă un mijloc de probă și conține constatări personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. D. fiind că este vorba despre contravenții constatate pe loc de agentul constatator, care nu au lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit, instanța apreciază că aspectele constatate personal de acesta și menționate în cuprinsul celor două procese-verbale de contravenție sunt suficiente pentru a dovedi că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
În cauza de față, din probele administrate nu rezultă o altă situație de fapt, față de cea reținută nemijlocit de agenții constatatori în procesele-verbale.
Simpla negare a petentului în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât nu aduce probe ori nu invocă împrejurări credibile pentru a pune la îndoială cele reținute de agentul constatator și a dovedi o situație contrară.
Cu toate că, prin plângerea formulată, petentul a contestat situația de fapt reținută în procesele-verbale, instanța reține că acesta nu a dovedit netemeinicia observațiilor personale ale agentului constatator sau inexactitatea acestora, nu a prezentat o explicații de natură a ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia și nici nu a făcut dovada existenței unei cauze exoneratoare de răspundere, potrivit art. 11 din O.G nr. 2/2001.
Așadar, în ceea ce privește fapta contravențională, prevăzută de art. 2 pct. 23 din Legea 61/1991, reținută prin procesul-verbal . nr._/25.12.2014 privind consumul de băuturi alcoolice în locuri publice, instanța va respinge susținerile contestatorului în sensul că nu a fost testat cu aparatul etilotest, apreciind că în cazul acestei contravenții, nu este necesară întrunirea acestei cerințe suplimentare, existența sa nefiind condiționată de stabilirea unei anumite cantități de alcool consumate de petent, fapta fiind constatată prin propriile simțuri, de către agenții de poliție, așa cum rezultă din cuprinsul fișei de intervenție a evenimentului (fila 36- dosar_ ). Instanța nu va reține declarația martorului T. M. (fila 78 - dosar_ ), care a precizat că nu s-au consumat băuturi alcoolice, având în vedere că aceasta nu a fost prezentă pe întreaga perioadă a desfășurării evenimentului, iar agenții constatatori l-au surprins pe petent și pe T. C. și D. C., consumând băuturi alcoolice. Mai mult, instanța apreciază că aceasta are o atitudine subiectivă față de situația de fapt, având în vedere că soțul său a fost sancționat contravențional cu aceeași ocazie, conform procesului-verbal de contravenție . nr._/25.12.2014 pentru aceleași fapte ca petentul din prezenta cauză.
Totodată, faptul că petentul suferea de anumite afecțiuni, în tratamentul cărora este interzis consumul de alcool, nu este de natură a dovedi că în momentul săvârșirii contravenției nu ar fi consumat băuturi alcoolice.
De asemenea, instanța constată că prin cele două procese-verbale de contravenție au fost constate două fapte contravenționale distincte prevăzute de art. 2 pct. 26 din Legea 61/1991, nefiind aplicabile dispozițiile art. 5 alin. 7 din O.G. 2/2001 sau principiul „non bis in idem”, astfel cum a susținut contestatorul.
Astfel, din cuprinsul înregistrării apelului telefonic către S.N.U.A.U. 112 (filele 65-66-d._ ), a fișei de intervenție și procesului-verbal de intervenție (filele 36-37- d._ ), rezultă că petentul împreună cu D. C. și T. C., au tulburat liniștea locatarilor după ora 22:00, motiv pentru care a fost sancționat conform procesului-verbal de contravenție . nr._/25.12.2014.
Din cuprinsul procesului-verbal de intervenție, instanța reține faptul că, petentul a continuat să aibă un comportament recalcitrant, în prezența agenților de poliție, tulburând liniștea publică, motiv pentru care a fost sancționat pentru o nouă faptă contravențională, prin procesul-verbal . nr._/25.12.2014.
Analizând individualizarea sancțiunilor aplicate în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G nr. 2/2001, instanța reține că cele trei amenzi contravenționale aplicate orientate spre minimul prevăzut de lege sunt proporționale cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care au fost săvârșite faptele, de modul și mijloacele de săvârșire ale acestora, inclusiv în prezența agenților de poliție, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului, și față de scopul dispozițiilor legale încălcate, respectiv pentru asigurarea climatului de ordine și liniște publică necesar desfășurării normale a activității social-culturale și promovarea unor relații civilizate în viața cotidiană (art. 1 din Legea 61/1991)
Față de situația de fapt și de drept expusă, instanța constată că procesele-verbale contestate au fost întocmite în mod legal și temeinic, iar sancțiunile aplicate sunt corect individualizate, astfel încât urmează să respingă atât contravențională principală, cât plângerea contravențională conexă, în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001, ca neîntemeiate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională principală formulată de contestatorul M. C. D., CNP_8, domiciliat în București, ., ., etaj 4, apartament 27, sector 6 în contradictoriu cu intimata D.G.P.M.B. - Secția 21 Poliție, cu sediul în București, ., sector 6, ca neîntemeiată.
Respinge plângerea contravențională conexă formulată de contestatorul M. C. D., în contradictoriu cu intimata D.G.P.M.B. - Secția 21 Poliție, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică, azi 30.06.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER
Red. IS/Thred. MM
4 ex/ .2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 5364/2015.... | Investire cu formulă executorie. Sentința nr. 5386/2015.... → |
|---|
