Plângere contravenţională. Sentința nr. 7228/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7228/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 29-09-2015 în dosarul nr. 7228/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7228
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 29.09.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: I. D. M.
GREFIER: E. C. P.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, privind pe contestatoarea . Sheriff SRL în contradictoriu cu intimata Direcția Generală de Poliție Locală și Control - Direcția Control a Municipiului București.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la ordine, au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că la data de 01.09.2015, prin serviciul registratură, expertul D. A. a depus raportul de expertiză, care a fost comunicat părților; la data de 21.09.2015, intimata a depus la dosar note scrise, după care:
Instanța lasă cauza la a doua strigare în vederea prezentării părților, în conformitate cu art. 104 pct. 13 din HCSM nr. 387/2005.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la ordine, a răspuns contestatoarea, prin avocat M. R., cu împuternicire avocațială aflată la fila nr. 7 din dosarul nr._, aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, lipsind intimata.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
La interpelarea instanței, contestatoarea, prin avocat, arată că a primit raportul de expertiză.
Instanța aduce la cunoștința contestatoarei, prin avocat, faptul că intimata a depus la dosar concluzii scrise.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond, în dezbateri.
Contestatoarea, prin avocat, având cuvântul pe fondul cauzei, solicită admiterea plângerii formulate și desființarea procesului-verbal. Arată că expertiza este un șir lung de supoziții, care spune că expertul a văzut pe afară că sigiliile sunt intacte. Arată că, concluziile din expertiză se contrazic. Mai arată că practica despre care vorbește poliția și pe care contestatoarea a descris-o exista, dar nu pe acest tip de aparat. Tocmai aceasta a fost măsura poliției capitalei de a impune un anumit standard de metrologie. Solicită înlăturarea expertizei, pentru că practic nu ajunge la nicio concluzie. Solicită să se ia în calcul hârtia pe care a emis-o persoana care a montat aparatul și să se aibă în vedere că expertul confirmă că are sigiliile intacte și că practic nu are cum să se umble la aparat. Cât timp există îndoieli, solicită să se desființeze procesul-verbal, care constată ceva ce practic pe acest aparat nu se poate. Solicită admiterea plângerii.
Declarând dezbaterile închise, instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, la data de 08.04.2014, sub nr._, contestatoarea S.C. C. De T. Sheriff S.R.L, în contradictoriu cu intimata Direcția Generală De Poliție Locală Și Control - Direcția Control A Municipiului București, a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea procesului Verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la data de 19.03.2014.
În motivarea plângerii în fapt, contestatoarea a învederat instanței faptul că autoturismul, proprietatea sa, pe care sunt montate aparatele de taxat au toate autorizările necesare, activitatea desfășurându-se sub supravegherea administratorului judiciar. Totodată, a arătat că aparatele de taxat sunt verificate metrologic și, datorită incorporării unui soft special înregistrează toate cursele și le evidențiază pe bonul zilnic (n.n. raportul zilnic). Prin urmare, a învederat că este imposibilă intervenirea asupra aparatului de taxat cu metrologia efectuată, precum și faptul că sigiliile aparatului de taxat aflat pe autoturismul condus de G. M. la data de 04.12.2013 au fost și sunt intacte. Evidențierea veniturilor societății și menținerea acesteia în activitate reprezintă o prioritate pentru administratorul judiciar, care este chemat să satisfacă drepturile de creanță ale creditorilor așa cum sunt aceștia înscriși în Tabelul definitiv al creanțelor. Față de aceste aspecte, contestatoarea a apreciat că fapta pentru care a fost sancționată nu exista, fiind practic imposibil de săvârșit din cauza condițiilor generale tehnice .
În ceea ce privește măsura suspendării autorizației de transport, contestatoarea a apreciat că aceasta nu poate să reprezinte decât o măsură complementară, în lumina dispozițiilor art. 56 (1) din Legea nr.38/2003 coroborat cu art. 5 (3) lit.b din OG nr.2/2001. În acest sens, a arătat că în cuprinsul OG nr.2/2001, art.5 (7), se precizează că pentru o contravenție se aplică o sancțiune principală și una sau mai multe sancțiuni complementare. Din textul de lege care reglementează regimul juridic al contravențiilor nu se prevede posibilitatea aplicării unei măsuri complementare în condițiile inexistentei unei sancțiuni contravenționale principale. În baza acestor texte legale, contestatoarea a considerat că în lipsa sancțiunii principale este neîntemeiată aplicarea unei măsuri complementare. Totodată, a învederat instanței faptul că fapta presupus săvârșită implică un demers fizic real cu rezultat concret, iar aceasta nu poate fi săvârșită decât de o persoană fizică și nu de o ficțiune juridică așa cum este contravenienta din cauză.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 31 din OG 2/2002 și art. 194 NCPC.
În susținerea plângerii, contestatoarea a solicitat încuviințarea probei testimoniale cu un martor, Șef de garaj; expertiza tehnică în specialitatea metrologie care să aibă ca obiectiv stabilirea situației de fapt și anume dacă s-a intervenit sau /și se intervine asupra aparatului de taxat montat pe autoturismul_ și proba cu înscrisuri, respectiv: adresa nr. SCTUP/227/20.03.2014, proces verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._, adresa nr. 14/07.04.2014, adresa nr. 71/07.04.2014, buletin de verificare metrologică_.
Prin cererea precizatoare înregistrată pe rolul instanței la data de 06.05.2014, contestatoarea a învederat instanței faptul că este imposibil să precizeze valoarea obiectului cererii, având în vedere că acesta este anularea Procesului Verbal de contravenție . nr._/19.03.2014.
Prin întâmpinarea înregistrată pe rolul instanței la data de 03.06.2013, intimata Direcția Generală De Poliție Locală Și Control - Direcția Control A Municipiului București a înțeles să invoce excepția necompetenței teritoriale a instanței, în temeiul art. art. 31 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 și articolul 32 alin. (2) din același act normativ, solicitând admiterea ei. În acest sens a arătat că activitatea de control a fost efectuată la a sediul D.G.P.L.C.M.B. din Splaiul Independenței nr.291 – 293,sector 6, devenind aplicabile prevederile art. 47 din OG 2/2001.
Pe fond, intimata a învederat instanței faptul că la data de 23.12.2013 a fost înregistrată adresa nr. 6806/C, prin care au fost transmise un nr. de 15 fotocopii ale proceselor verbale întocmite în trafic de către agenți aplicării sancțiunilor complementare. Potrivit procesului verbal . nr._/04.12.2013, șoferul autovehiculului taxi cu nr. de înmatriculare_, domnul G. M. a intervenit asupra componentelor aparatului de taxat în scopul neincluderii unor venituri în memoria fiscală a acestuia. Ulterior, în data de 09.01.2014 s-a transmis adresa nr. 6806 către Direcția Transporturi, Drumuri și Sistematizarea Circulației - Primăria Municipiului București, prin care intimata a solicitat să îi fie comunicat dacă autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ este autorizat de către Primăria Municipiului București. D., urmare, prin adresa nr. 1243/C/18.03.2014, i-a fost comunicat intimatei faptul că autovehiculul cu nr. de înmatriculare mai sus menționat aparține contestatoarei, având autorizația taxi nr. 9843.
Pe cale de consecință, intimata a înțeles ca, la data de 19.03.2014, să sancționeze contravențional contestatoarea prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._, cu suspendarea autorizației taxi nr. 9843, pentru încălcarea prevederilor art. 143. alin. (4), lit. c) din Legea 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere, cu modificările și completările ulterioare, respectiv încălcarea prevederilor privind modul de tarifare a serviciului, care defavorizează clientul sau care vizează evaziunea fiscală. În acest sens a fost emis procesul-verbal . nr._/04.12.2013 prin care s-a stabilit împotriva contestatoarei o amendă în valoare de 1000 lei. Urmare a acestei sancțiuni aplicate a fost întocmit procesul verbal de contravenție . nr._/19.03.2014, pentru care s-a semnat de primire de către persoana desemnată a societății pe data de 25.03.2014, prin care a fost aplicată măsura complementară de suspendare a autorizației taxi nr. 5397 pe o perioadă de 1 lună în conformitate cu prevederile art. 56 alin. (4) lit. a) pentru încălcarea prevederilor art. 143 alin. (4), lit. c) din Ieșea nr. 38/2003 privind transportul în regim taxi și în regim de închiriere cu modificările și completările ulterioare.
Intimata a învederat instanței faptul că partea contestatoare a încălcat prevederile art. 143 alin. (4) lit. c), fiindu-i prin urmare suspendată autorizația taxi nr. 6869 aferentă autoturismului cu nr. de înmatriculare_ . Măsura suspendării autorizației de taxi a fost luată în conformitate cu art. 56 alin. (4). Totodată, intimata a învederat instanței faptul că procesul-verbal nr._/19.03.2014 a fost întocmit cu respectarea tuturor formelor prevăzute de art. 16 și art. 17 din O.G.nr.2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare și nu conține inexactități de natură să atragă anularea acestuia. De asemenea, intimata a aperciat că susținerile contestatoarei reprezintă simple afirmații nedovedite prin nicio probă utilă, pertinentă și concludentă, făcând și dovada erorii de drept prin necunoașterea legii, astfel că procesul-verbal de contravenție beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care este relativă și care poate fi răsturnată prin administrarea probei contrarii, sarcina probei revenindu-i contestatoarei. Simpla declarație a acesteia din urmă a apreciat că nu poate avea relevanță câtă vreme aceasta nu a administrat probe în sprijinul celor afirmate. În aceste condiții, intimata a considerat că agentul constatator a reacționat cu promptitudine în litera și spiritul legii, prin constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii amenzii minime, îndeplinindu-și astfel obligația legală de serviciu prevăzută de Legea nr.155/2010 privind Poliția Locală, cu modificările și completările ulterioare, realizând prerogativa de putere publică cu care a fost învestit de legiuitor.
În fine, intimata a arătat că prin actul sancționator au fost respectate prevederile art. 5 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și a Legii 38/2003 în aplicarea sancțiunii complementare, ca urmare a aplicării sancțiunii principale dispusă de către Direcția Generală de Poliție a Municipiului București - Brigada Rutieră prin procesul verbal de contravenție . nr._/04.12.2013. Totodată, intimata a apreciat că a conferi forță probantă unui înscris autentic, în lipsa producerii dovezii contrare de către contestatoare nu poate echivala cu negarea prezumției de nevinovăție ci poate fi considerat o modalitate de stabilire legală a vinovăției, în sensul art. 6 alin. (2) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Față de cele învederate, intimata a solicitat instanței să dispună respingerea plângerii și menținerea procesului-verbal de contravenție . Nr._/19.03.2014, ca temeinic și legal întocmit.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art.205 N.C.proc.civ., O.G.nr. 2/2001, Legea.nr.38/2003.
În susținerea întâmpinării, intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv: procesul verbal de contravenție . nr._/04.12.2013, adresa nr. 2695/C/23.05.2014, adresa nr._/10.12.2013, adresa nr. 6806/C/09.01.2013, adresa nr. 233/7.03.2014, fișă privind agentul economic cu codul unic de identificare, procesul verbal de contravenție . nr._/19.03.2014, adresa SCTUP/227/20.03.2014, confirmare de primire.
Prin răspunsul la întâmpinare înregistrat pe rolul instanței la data de 09.07.2014, contestatoarea . Sheriff SRL, a solicitat instanței să dispună respingerea excepției necompetenței teritoriale a instanței, față de locul constatării contravenției, pe raza sectorului 1 București, apreciind că nu este relevant locul unde s-a încheiat procesul verbal.
În plus, contestatoarea a apreciat că nu poate opera prezumția de temeinicie a procesului verbal de contravenție, având în vedere împrejurarea că aceasta a susținut în mod constant, încă de la momentul încheierii procesului-verbal de contravenție că nu a săvârșit fapta contravenționala reținută în sarcina să astfel încât se naște o îndoială rezonabilă cu privire la săvârșirea faptei de către contestatoare. Prin urmare, în lipsa unor alte mijloace de probă care să confirme situația de fapt reținută în procesul-verbal de contravenție, contestatoarea a considerat că aplicarea prezumției de temeinicie a procesului-verbal de contravenție în cauză ar fi contrara garanțiilor prevăzute de art. 6 CEDO.
Pe de altă parte, a apreciat că susținerile intimatei, potrivit cărora procesul-verbal de contravenție probează doar prin el însuși, pe deplin, săvârșirea unei fapte contravenționale, înseamnă a goli de conținut accesul la justiție și posibilitatea de atacare în instanța a unui asemenea act - ceea ce evident nu putea fi voința legiuitorului, care a prevăzut calea de atac la instanța de judecată. În acest sens, contestatoarea a considerat că sarcina probațiunii incumba părții care a aplicat sancțiunea contravenționala, contravenientul beneficiind de prezumția de nevinovăție, care nu poate fi răsturnată în lipsa unor probe certe de vinovăție; mențiunile agentului constatator inserate în procesul verbal neconstituind prin ele însele o probă, ci dimpotrivă, acestuia îi revine sarcina de a dovedi temeinicia și legalitatea procesului verbal.
Astfel, contestatoarea a considerat că prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitate de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal. Totodată, a învederat că această prezumție nu are caracter absolut, făcând în acest sens trimitere la jurisprudența CEDO. Totodată, a arătat că potrivit prevederilor Art. 16 alin.1 din OG m.2/2001, agentul constatator trebuie să înscrie în cuprinsul Procesului Verbal toate împrejurările ce pot servi la aprecierea gravitații faptei, invocând în acest sens și dispozițiile art. 21 alin.3 din OG nr.2/2001
Prin sentința civilă nr._/9.09.2014, Judecătoria Sectorului 1 București a admis excepția necompetenței materiale teritoriale a instanței și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București.
La data de 1.09.2015 a fost depus la dosarul cauzei raportul de expertiză judiciară (filele 76 – 94).
La data de 21.09.2015 intimata a depus la dosarul cauzei note scrise.
Fiind învestită, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei proceselor-verbale, instanța constată următoarele:
La data de 19.03.2014, petentul a fost sancționat, conform procesului verbal . nr._, întocmit de către intimat, cu sancțiunea suspendării autorizației taxi 9843 pe o perioadă de o lună de zile, pentru că la data de 04.12.2013 conducătorul autovehiculului taxi cu numărul de înmatriculare_, G. M., a desfășurat activitate de transport persoane în regim de taxi intervenind asupra aparatului de taxat în scopul neincluderii unor venituri în memoria fiscală a aparatului de taxat; G. M. a fost de asemenea, sancționat contravențional prin procesul verbal . nr._/04.12.2013.
Fapta contravențională a fost încadrată în dispozițiile art. 143 alin. 4 lit. c din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere(care prevăd că retragerea autorizației de transport se realizează de către autoritatea de autorizare și are drept consecință pierderea calității de transportator autorizat, anularea contractului de atribuire în gestiune a serviciului de transport, precum și retragerea tuturor autorizațiilor taxi sau a altor copii conforme atribuite pe baza autorizației respective. Autorizația taxi sau orice altă copie conformă poate fi suspendată odată cu ecusoanele aferente, pentru 1-3 luni, când sunt încălcate prevederile privind modul de tarifare a serviciului, care defavorizează clientul sau care vizează evaziunea fiscală), cu sancțiunea stabilită de dispozițiile art. 56 alin. 4 lit. a din Legea nr. 38/2003 (potrivit cărora pe lângă sancțiunile prevăzute la art. 55 se dispun și măsuri administrative, ca sancțiuni complementare, privind reținerea, suspendarea, retragerea sau anularea, după caz, a unor autorizații, copii conforme, atestate profesionale sau contracte. Suspendarea autorizației taxi sau a oricărei copii conforme a autorizației de transport, precum și a ecusoanelor aferente, pentru o perioadă de 1-3 luni, este aplicabilă în cazul nerespectării prevederilor art. 143 alin. (4), art. 15 alin. (5) și (6), art. 19, art. 25 alin. (1), art. 30 alin. (1) și art. 31).
Contravenientul nu a semnat procesul verbal.
Analizând actul de sancționare sub aspectul legalității sale, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității.
De asemenea, instanța reține că faptei, astfel cum a fost reținută prin actul atacat, i s-a dat o corectă încadrare juridică.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal instanța reține următoarele:
Persoana sancționată contravențional se bucură de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri irevocabile prin care să se stabilească vinovăția sa. Această prezumție nu neagă, însă, valoarea probatorie a procesului-verbal de contravenție legal întocmit, în care sunt consemnate aspecte constatate personal, în mod direct, de către agentul constatator, care este o persoană învestită cu exercitarea autorității de stat.
Astfel, procesul-verbal legal încheiat, se bucură de o prezumție de temeinicie, a cărei existență nu este de natură a încălca prezumția de nevinovăție de care se bucură persoana sancționată contravențional, aspect care rezultă și din posibilitatea persoanei sancționate de a administra probele pe care le consideră necesare pentru a face dovada contrară.
În speță, din raportul de expertiză judiciară efectuat de exp.D. A. (f. 89-94) rezultă că șoferul autoturismului taxi, G. M., a intervenit asupra aparatului de taxat la data de 04.12.2013 (metoda „a da cu cuarțul”).
Instanța apreciază ca o recunoaștere a acestui fapt, împrejurarea că G. M. (audiat în cauză, f. 18), deși a negat faptele comise, nu a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal . nr._/14.12.2013, prin care el însuși a fost sancționat cu o amendă în cuantum de 1.000 lei pentru că a intervenit asupra aparatului de taxat (f. 31 dosar declinat, declarație f. 18). Acest din urmă proces verbal se bucură în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie, neputând fi ignorat de instanță.
În același timp, instanța apreciază ca neadevărate și susținerile martorului I. T. P. (f. 19), în sensul că nu se poate interveni asupra aparatului de taxat în speță și că bonurile (în care se presupune că a fost diminuată valoarea reală a cursei) au fost imprimate „ca test” după ce a fost schimbată bateria autoturismului (martorul G. M. arătând că aceste bonuri au fost scoase „aiurea”, f. 18).
În privința adresei emise de Microsif Hardware SRL (f. 109), instanța reține că s-a constat că aparatul de taxat prezintă intacte sigiliile, iar instalația nu prezintă întreruperi ale cablajului sau dezizolări, aspecte care nu exclud metoda „dării cu cuarțul”, care nu implică deteriorarea fizică a aparatului (ci doar crearea unui arc magnetic, recunoscut de altfel ca fiind posibil prin însăși adresa în discuție).
Instanța consideră că este dovedită intervenția asupra aparatului de taxat și din faptul că în raportul Z din data de 04.12.2013 este menționat nereal timpul lucrat 00h00m00s, distanța parcursă de 0,016 km și totalul de 0 lei, în condițiile în care contestatoarea, martorii au relatat că autoturismul desfășura în ziua respectivă activități specifice în regim de taxi (G. M. fiind surprins în trafic de agenții constatatori). Astfel cum a susținut și expertul, este imposibil ca mașina „să fi rămas undeva în trafic fără să se miște”.
Pe cale de consecință, instanța constată că nu s-a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în sarcina contestatorului prin actul atacat, nefiind răsturnată prezumția relativă de temeinicie de care se bucură acesta.
Analizând sancțiunea stabilită prin actul atacat, instanța reține că aceasta a fost aplicată în cuantumul prevăzut de lege pentru fapta reținută în sarcina petentului, realizându-se o corectă individualizare, față de criteriile prevăzute de art. 21, alin. 3 din OG 2/2001.
Instanța învederează că normele legale încălcate ocrotesc atât siguranța circulației pe drumurile publice, cât și siguranța pasagerilor și respectarea obligațiilor fiscale ale contestatoarei, contravenția săvârșită având un pericol social abstract important.
Față de considerentele anterioare, instanța reține că procesul-verbal atacat este legal și temeinic întocmit, iar plângerea contravențională, fiind neîntemeiată, urmează a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta . Sheriff SRL, cu sediul în București, ., Zona IV, sector 1, CUI_ și nr. ORC J40/_/2003, în contradictoriu cu intimata Direcția Generală de Poliție Locală și Control – Direcția Control a Municipiului București, cu sediul în București, ., ., ca neîntemeiată.
Cu drept de apel, în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel și motivele de apel se depun în trei exemplare la Judecătoria Sectorului 6 București, sub sancțiunea nulității, conform art. 471 Cod procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.09.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. I.M./ Dact. A.P.
04 exemplare/22.10.2015
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 7231/2015. Judecătoria... | Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... → |
|---|
