Plângere contravenţională. Sentința nr. 9707/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9707/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 24-11-2015 în dosarul nr. 9707/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 9707
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 24.11.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: I. D. M.
GREFIER: C. E. P.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, privind pe petenta N. A. D., în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la ordine, au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța lasă cauza la a doua strigare în vederea prezentării părților, în conformitate cu art.104 pct.13 din HCSM nr.387/2005.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare, au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Instanța, din oficiu, în baza art. 131 Cod procedură civilă raportat la art. 101 OG nr. 15/2002, având în vedere că petenta are domiciliul în circumscripția instanței, constată că Judecătoria Sectorului 6 București este competentă general, material și teritorial pentru soluționarea litigiului.
De asemenea, instanța, în conformitate cu disp. art. 238 Cod procedură civilă, apreciază că procedura necesară pentru cercetarea procesului durează estimativ 6 luni de zile.
Instanța, considerând proba cu înscrisuri, solicitată de petentă prin plângere și proba cu înscrisuri, solicitată de intimată, prin întâmpinare, ca fiind admisibilă și concludentă, putând duce la soluționarea procesului, în temeiul art. 255 și art. 258 alin. 1 Cod de procedură civilă, o încuviințează.
Instanța constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 23.07.2015, contestatoarea N. A. D. în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – CESTRIN, a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._/06.07.2015.
În motivarea plângerii, contestatoarea a menționat că vehiculul în cauză a fost vândut din data de 21.07.2014.
În dovedirea plângerii, contestatoarea a depus în copie procesul verbal de contravenție . nr._/06.07.2015, contract de vânzare – cumpărare pentru un vehicul folosit încheiat la 21.07.2014, proces verbal de scoatere din evidență mijloace de transport fin 22.07.2014, certificat de atestare fiscală pentru persoane fizice privind impozitele și taxele locale nr.186-14-_/21.07.2014, cartea de identitate.
La data de 21.09.2015, prin serviciul registratură, intimata a depus întâmpinare.
În fapt, la data de 23.01.2015, pe DN1 Km463+685m, pe raza localității Vâlcele, jud. CJ, vehiculul cu nr. de înmatriculare_, petentei, a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinieta valabilă, sens în care, la data de 06.07.2015, a fost întocmit procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. prin subunitatea acesteia Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN.
Potrivit dispozițiilor art. 1, alin. 2 din Ordonanța nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, începând cu data de 01 iulie 2002 a fost introdus tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, aplicat tuturor utilizatorilor români pentru toate autovehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axe, după caz.
Procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ îndeplinește toate condițiile prevăzute de O.G. nr. 15/2002, coroborat cu O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Procesul verbal a fost întocmit, cu respectarea prevederilor art. 9, alin. 2 si 3 din O.G. nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei - S.I.E.G.M.C.R., contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor.
În completare, petenta, după încheierea contractului de vânzare nu a solicitat radierea din evidentele Serviciului Public Comunitar - Direcția Permise si Înmatriculări Auto, așa cum este stabilit prin Ordinul 1501/2006 actualizat, art. 24 - punctul 2), alin d. si 11, alin. 10 din OUG 195/2002, astfel ca, acesta figurează în continuare ca si proprietar, în accepțiunea fiind o confuzie faptul ca radierea rolului fiscal este operațiunea implicita a radierii din evidentele serviciului mai sus menționat.
Astfel,factura fiscala sau orice alt document legal își produce efectele asupra transmiterii
Dreptului de proprietate al autovehiculului dar, fără radiere, acest lucru nu implica si modificarea datelor în baza de date a Ministerului Afacerilor Interne - Direcția Regim Permise Conducere si înmatriculări Vehicule, astfel ca, petenta figurează în continuare, în baza de date accesata, ca si proprietar.
În josul paginii tipizatului pentru contractul de vânzare cumpărare a unui vehicul folosit este certificatul de radiere, unde este specificat Inspectoratul de Politie - serviciul circulație, document obligatoriu a fi completat si vizat, nicidecum facultativ.
Faptulca petenta nu a folosit aceste tipizate, create special pentrua ajuta părțile implicate în așa o tranzacție sa-si îndeplinească obligațiile legale, demonstrează doar faptul ca acesta cunoștea procedurile de radiere iar prin neîndeplinirea acestora si-a asumat si orice posibila urmare legala .
Motivul invocat de către petentă, cu privire la vânzarea autovehiculului nu este în măsura să înlăture concluzia temeiniciei faptei reținute în sarcina sa, în condițiile în care obligația radierii din circulație ii revenea, legiuitorul prevăzând expres faptul ca “ proprietarii de vehicule înmatriculate sau înregistrate sunt obligați sa solicite radierea din circulație în termen de 30 de zile de la data trecerii vehiculului înregistrat în proprietatea altei persoane “ ( art. 24, alin. (2), lit. d - Ordinul 1501/2006- actualizat ). Adoptarea de către legiuitor a prevederilor art. 9, alin 3 din OG 15/2002 - actualizata, s-a realizat tocmai în considerarea faptului ca în baza de date a Serviciilor Publice Comunitare Regim Permise de Conducere si înmatriculare a Vehiculelor, se regăsesc toate informațiile actualizate, cu privire la proprietarii si utilizatorii autovehiculelor, tocmai pentru ca în sarcina proprietarilor de autovehicule sunt instituite aceste obligații de radiere în caz de înstrăinare.
Astfel, la art. 9 alin. 3 din OG 15/2002 - actualizata este prevăzut ca, în cazurile în care constatarea contravențiilor se face cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din Romania, procesul verbal de constatare a contravenției se poate încheia si în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de către MAI - DRPCIV sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini.
Intimata a menționat ca, în cauza de fata, subiectul activ este persoana înscrisa în certificatul de înmatriculare, respectiv A. D. N.. Prin transcrierea dreptului de proprietate, precedată de radiere, se asigura publicitatea actelor doveditoare ale transferului de proprietate, lipsa acestora determinând sancțiunea indisponibilității, prevăzută la art. 22 alin. 1 - Cod Civil. ( “ daca formalitatea de publicitate nu a fost realizata, iar aceasta nu era prevăzută de lege cu caracter constitutiv, drepturile, actele, faptele sau alte raporturi juridice j supuse publicității, sunt inopozabile terților, afara de cazul în care se dovedește ca aceștia le-au cunoscut pe alta cale “).
Transferul dreptului de proprietate se probează, conform regulilor aplicabile contractului de vânzare, adică regulilor prevăzute pentru actele juridice cu valoare mai mare de 250 lei, în baza art. 309 alin. 2 NCPC sau art. 1191 c. civ. de la 1864. în materia opozabilității, sunt aplicabile dispozițiile art. 278 C. sau art. 1182 c.civ f de la 1864, acestea fiind regulile generale în materia probei si opozabilității contractelor de vânzare autovehicule.
În materia reglementata de OG 15/2002, adică răspunderea contravenționala pentru neplata tarifului de utilizare si a deținerii rovinietei valabile, legiuitorul a avut în vedere o modalitate speciala de dobândire a opozabilității vânzării înscrierea în certificatul de înmatriculare si în evidenta MAI - DRPCIV.
Astfel, chiar daca petenta nu mai deține calitatea de proprietar, ceea ce se dovedește conform art. 309 alin. 2 NCPC sau art. 1191 c.civ. de la 1864, el va răspunde contravențional, chiar daca contractul de vânzare cumpărare a dobândit data certa conform art. 278 c.p.c. sau art. 1182 c.civ. de la 1864, cit timp nu s-au îndeplinit formalitățile de opozabilitate a contractului.
Pentru aceste motive, intimata a solicitat respingerea contestației ca fiind nefondată și neîntemeiată și, în subsidiar, menținerea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ ca fiind temeinic și legal.
În drept, intimata a invocat dispozițiile O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al îmbunătățirilor O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, Ordinul M.T.I nr. 769 / 2010 cu modificările și completările ulterioare - Norme metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România.
Întâmpinarea a fost însoțită de proba foto obținută cu sistemul SIEGMCR; autorizațiade control a agentului constatator.
Fiind învestită, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei proceselor-verbale, instanța constată următoarele:
Prin procesul-verbal . 15 nr._/06.07.2015, petentul a fost sancționat pentru că la data de 23.01.2015, vehiculul cu nr. de înmatriculare_ aparținând petentului, a circulat pe drumurile publice fără rovinietă valabilă.
Fapta contravențională a fost încadrată în dispozițiile art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002 (care prevăd că „fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție continuă”), cu sancțiunea stabilită de dispozițiile art. 8 alin. 32 din OG nr. 15/2002.
Procesul-verbal nu a fost semnat de petent, întrucât acesta nu a fost prezent la întocmirea acestora.
Analizând procesul-verbal în ceea ce privește legalitatea, conform dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.U.G. 2/2001, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de O.G. nr. 2 /2001 sub sancțiunea nulității absolute.
Instanța reține că petentul nu a invocat nici nerespectarea unor condiții de formă sancționate cu nulitatea relativă a procesului-verbal.
Examinând procesul-verbal sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia).
Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța).
Proba care a stat la baza încheierii procesului-verbal o reprezintă înregistrarea efectuată cu sistemul SIEGMCR.
Pe de altă parte, din coroborarea contractului de vânzare cumpărare din data de 21.07.2014 (fila 4), cu procesul verbal de scoatere din evidență mijloace de transport eliberat de Serviciul Public pentru Finanțe Publice Locale Sector 6 din data de 22.07.2014 (fila 5), rezultă că petentul nu mai era proprietarul autoturismului la data menționată în procesul-verbal ca dată a săvârșirii faptei (23.01.2015).
Instanța constată că, potrivit dispozițiilor art. 7 din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului. În conformitate cu dispozițiile art. 1 alin. 1 lit. b, termenul utilizatori se referă la persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini.
Astfel, instanța constată că obligația legală de a deține rovinietă incumbă proprietarului autoturismului, iar prin procesul-verbal atacat a fost sancționată o altă persoană decât persoana care avea obligația legală de a achita contravaloarea tarifului și, prin urmare de a deține rovinietă valabilă.
Faptul că petenta nu a solicitat radierea vehiculului din evidențele Serviciului Public Comunitar – Direcția Permise și Înmatriculări Auto nu este de natură a atrage sancționarea sa contravențională decât, eventual, pentru această faptă, iar nu pentru fapta pe care nu a comis-o (de a circula pe drumurile publice fără rovinietă valabilă).
Lipsa unui cadru legislativ și administrativ adecvat, care să permită simplificarea formalităților privind vânzarea vehiculelor și efectuarea înregistrărilor aferente, cu actualizarea eficientă și sincronizarea bazelor de date existente în cadrul diferitelor instituții, nu este imputabilă petentei.
Având în vedere aceste considerente, instanța apreciază că plângerea formulată este întemeiată, urmând să o admită, să anuleze procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției și să exonereze petentul de executarea sancțiunilor aplicate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea contravențională formulată de petenta N. A. D. (CNP_), cu domiciliul în București, .. 14, ., ., în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, cu sediul în București, .. 401A, sector 6, J_ și având CUI_.
Anulează procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/06.07.2015 întocmit de către intimat și exonerează petentul de executarea sancțiunii aplicate.
Cu drept de apel, în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel și motivele de apel se depun la Judecătoria Sectorului 6 București, sub sancțiunea nulității, conform art. 471 Cod procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24.11.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. I.M./ Dact. M.M.
04 exemplare/18.12.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 9731/2015. Judecătoria SECTORUL 6... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 9765/2015. Judecătoria... → |
|---|
