Stabilire program vizitare minor. Sentința nr. 8994/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8994/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 09-11-2015 în dosarul nr. 8994/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI VI BUCUREȘTI - SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8994
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 09.11.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: T. F. A.
GREFIER: B. R.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect stabilire program vizitare minor, privind pe reclamantul V. F. în contradictoriu cu pârâta Speranța A., cu citarea în cauză a Autorității Tutelare – P. S. 6 București.
Reclamantul a solicitat strigarea peste rând a cauzei.
Instanța, interpelând părțile având cauze la ordine înaintea prezentului dosar, a constatat că nici o persoană nu se opune cererii reclamantului și a dispus strigarea peste rând a cauzei.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamantul, personal, lipsind pârâta și reprezentantul Autorității Tutelare.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat următoarele: nu a fost depus a dosar raportul de anchetă socială; prin compartimentul registratură, la data de 04.11.2015, reclamantul a depus la dosar o cerere prin care a arătat că înțelege să renunțe la proces; la data de 09.11.2015, prin compartimentul registratură, pârâta a depus la dosar note scrise prin care a arătat că este de acord cu cererea de renunțare la judecată formulată de reclamant, după care
Instanța a procedat la identificarea reclamantului V. F., care s-a legitimat cu CI, ., nr._, CNP_.
Instanța, în temeiul art. 131 C.proc.civ., a pus în discuție competența generală, materială și teritorială a Judecătoriei Sectorului 6 București.
Reclamantul a arătat că instanța este competentă.
Instanța, în temeiul art. 94 și art. 114 C.proc.civ., a reținut competența generală, materială și teritorială a Judecătoriei Sectorului 6 București.
La interpelarea instanței, reclamantul a precizat că susține și la acest termen cererea de renunțare la judecată. Reclamantul a arătat că înțelege să renunțe la judecarea cererii, întrucât, pe de o parte, pârâta nu a înțeles să pună în aplicare ordonanța președințială, care îi dădea dreptul la două întâlniri pe săptămână cu minora, iar pe de altă parte nu dorește să meargă atât de departe încât să recurgă la executarea silită. În aceste condiții, reclamantul a arătat că o altă hotărâre judecătorească nu-i este utilă, având în vedere că situația va fi aceeași. Reclamantul a arătat că va încerca o nouă mediere.
La interpelarea instanței în sensul dacă a discutat cu pârâta despre posibilitatea unei consultări psihologice la care să participe ambii părinți, reclamantul a precizat că nu a discutat, dar o să încerce.
Instanța a reținut spre soluționare cererea de renunțare la judecată formulată de reclamant.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 16.07.2015 și înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București sub nr._, reclamantul V. F., în contradictoriu cu pârâta Speranța A., a solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să se stabilească în concret modalitatea de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu fiica sa minoră, G. – N. F.. Reclamantul a solicitat instanței ca programul de vizitare să cuprindă două întâlniri pe săptămână, una în week-end, la domiciliul său, zi în care pârâta să-i lase copilul în grijă, ea urmându-și programul pe care îl dorește, iar a doua întâlnire să aibă loc la domiciliul copilului sau într-un alt loc agreat de pârâtă, într-o zi lucrătoare stabilită de comun acord, și să dureze minimum 3 ore. Pe timpul verii, reclamantul a solicitat ca copilul să vină de 3 ori în satul Ibrianu.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 401 alin. 2 din Noul Cod Civil, art. 486 din Noul Cod civil, art. 31 alin. 3 din Legea privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
În dovedirea cererii, reclamantul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
În susținerea cererii, reclamantul a anexat, în copie, înscrisuri (filele 20-43).
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat instanței să se constate că nu s-a opus niciodată ca reclamantul, în calitate de tată al minorei F. G. N., să aibă legături personale cu acesta, corespunzătoare și raportate la programul minorei și condițiile concrete în care aceste legături se pot desfășura, să se stabilească, în baza probelor ce se vor administra, modalitatea concretă de exercitare a acestor legături printr-un program detaliat după cum urmează:
- în fiecare sâmbătă, de la ora 11:30 la ora 17:30, interval în care reclamantul să o ia pe minoră și să o însoțească și la antrenamentele de handbal (care se desfășoară între orele 12-13:30), după aceste antrenamente reclamantul având posibilitatea să organizeze un program propriu pentru minoră;
- o zi în cursul săptămânii care urmează a fi stabilită în funcție de programul școlar al minorei, program care va fi cunoscut după data de 15 septembrie, zi în care reclamantul de asemenea va putea stabilit singur un program comun al său și al minorei, în interesul superior al acesteia.
În drept, pârâta a invocat dispozițiile art. 201 Cod procedură civilă, art. 14 din legea nr. 272/2004, art. 261-265, art. 401-404 din Noul Cod civil.
În apărare, pârâta a solicitat încuviințarea probei cu interogatoriul reclamantului, anchetă socială, anchetă psihologică și a probei cu înscrisuri.
În susținerea întâmpinării, pârâta a anexat, în copie, înscrisuri (57-72).
La data de 04.11.2015, reclamantul a depus la dosarul cauzei o cerere prin care a arătat că înțelege să renunțe la proces, întrucât pârâta nu a înțeles să respecte hotărârea judecătorească pronunțată în data de 21.08.2015 și pentru că a decis că nu dorește să apeleze la procedura executării silite, care ar supune copilul unui stres considerabil.
La data de 09.11.2015, pârâta a depus la dosar o cerere prin care a solicitat instanței să constate renunțarea prin hotărâre supusă numai recursului, întrucât este de acord cu cererea de renunțare la judecată, potrivit art. 406 pct. 4 Cod procedură civilă.
Constatând în fapt că reclamantul a depus la dosar o cerere prin care a arătat că înțelege să renunțe la judecată, precum și faptul că acesta a declarat verbal, în fața instanței de judecată, că dorește să renunțe la judecarea cererii de chemare în judecată, și cum în drept, potrivit art. 406 Cod procedură civilă „reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă”, instanța urmează să ia act de cererea de renunțare la judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Ia act de cererea de renunțare la judecată formulată de reclamantul V. F., CNP_, cu domiciliul în București, ., sector 1, în contradictoriu cu pârâta Speranța A., CNP_, cu domiciliul în B., Ansamblul Obor, ., .. 1, ., jud. B. și cu domiciliul în fapt în București, sector 6, .. 9, ., . în cauză a Autorității Tutelare P. S. 6, cu sediul în București, Calea Plevnei nr. 147-149, sector 6.
Cu recurs în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică azi, 09.11.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
T. F. A. B. R.
Red. Jud. T.F.A./5 ex./11.11.2015
| ← Ordin de protecţie. Sentința nr. 9049/2015. Judecătoria... | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 6061/2015.... → |
|---|
