Ordin de protecţie. Hotărâre din 23-10-2015, Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 23-10-2015 în dosarul nr. 8288/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
Î N C H E I E R E
ȘEDINȚA DIN CAMERA DE CONSILIU
DIN DATA DE 22.10.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE M. V.
GREFIER B. E.
Ministerul Public - P. de pe lângă Judecătoria Sector 6 București este reprezentat de procuror: D. C.
Pe rol soluționarea cauzei civile de față având ca obiect „ordin de protecție”, privind pe reclamantul T. M. în contradictoriu cu pârâta T. G..
La apelul nominal făcut in ședința din Camera de Consiliu, se prezintă pârâta reprezentată de apărător ales cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind reclamantul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că la data de 16 octombrie 2015 a fost depusă la dosar prin serviciul registratură o cerere de amânare formulată de reclamant pentru imposibilitate de prezentare, fiind plecat în interes de serviciu la Dublin, cererea fiind însoțită de copii de pe biletele de avion rezervate pe numele său și ale colegului său, după care,
Instanța acordă cuvântul pe cererea de amânare.
Apărătorul pârâtei arată că se opune, învederând că reclamantul avea posibilitatea de a-și angaja un apărător.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul solicită ca instanța să aibă în vedere procedura urgentă a cauzei, instanța să aprecieze și asupra aspectului că reclamantul putea să-și angajeze un avocat care să îi susțină interesele.
Instanța deliberând, respinge cererea de amânare considerând-o incompatibilă cu procedura urgentă a cauzei și pune în discuție inadmisibilitatea cererii de emitere ordin de protecție, apreciind că, prin măsura solicitată a se solicită ca pe calea unei proceduri urgente să se înfrângă autoritatea lucrului judecat și forța executorie a sentinței civile nr. 6173/24.09.2010 a Judecătoriei Sector 5 București în condițiile în care pe fond nu s-a formulat o cerere de modificare a măsurilor dispuse prin acea sentință în condițiile art. 403 Cod civil
Pârâta prin apărător având cuvântul pe excepția de inadmisibilitate arată că la rândul lor o consideră inadmisibilă, solicită admiterea excepției, respingerea cererii cu această mențiune, cu cheltuieli de judecată și depune la dosar chitanțe reprezentând onorariu avocat. Consideră de asemenea ca prin cererea formulată se solicită schimbarea dispozițiilor sentinței civile respective.
Reprezentantul parchetului pune în concluzii în sensul de a se constata inadmisibilitatea cererii formulate de reclamant.
INSTANȚA
Pentru a da posibilitatea reclamantului să depună la dosar concluzii scrise,
D I S P U NE
Amână pronunțarea hotărârii la data de 23.10.2015.
Pronunțată în ședință publică, azi 22.10.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8288
ȘEDINȚA DIN CAMERA DE CONSILIU
DIN DATA DE 23.10.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE M. V.
GREFIER B. E.
Ministerul Public - P. de pe lângă Judecătoria Sector 6 București este reprezentat de procuror: D. C.
Pe rol urmează pronunțarea hotărârii în cauza civilă de față având ca obiect „ordin de protecție”, privind pe reclamantul T. M. în contradictoriu cu pârâta T. G..
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc la termenul din 22.10.2015 și sunt consemnate în încheierea la acea ședință din Camera de Consiliu – ce face parte integrantă din prezenta hotărâre - când instanța, pentru a da posibilitatea reclamantului să depună la dosar concluzii scrise a amânat pronunțarea hotărârii, azi 23.10.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 29.09.2015, sub nr._.303.2015, reclamantul T. M., în contradictoriu cu pârâta T. G., a solicitat instanței emiterea unui ordin de protecție prin care să fie luate următoarele măsuri: reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor în locuința familiei, limitarea dreptului de folosință al pârâtei, dacă este posibil, doar asupra unei părți a locuinței comune, obligarea pârâtei la păstrarea unei distanțe minime determinate, obligarea pârâtei la păstrarea unei distanțe minime determinate față de copiii victimei sau față de alte rude ale acesteia, obligarea pârâtei la păstrarea unei distanțe minime determinate față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ, interdicția pentru pârâtă de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care el le frecventează sau le vizitează periodic, respectiv în Casa de vacanță din ., interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute, încredințarea copiilor minori sau stabilirea reședinței acestora.
În motivarea cererii reclamantul a precizat faptul că în anul 2002 s-a căsătorit cu pârâta iar în 12 octombrie 2005 s-a născut copilul lor T. R. G.. În septembrie 2010 au decis de comun acord să divorțeze, divorțul, partajul și programul de relații personale fiind de comun acord stabilite, în acest context fiind pronunțată sentința civilă nr. 6170 în dosar_ . Reclamantul a precizat că din aprilie 2011, pârâta împreuna cu copilul a părăsit domiciliul său, iar începând cu luna mai 2011 s-a început un continuu proces de îndepărtare a lui R. de el și familia sa. În contextul exercitării violenței psihologice în dauna minorului, aceasta a intensificat acțiunile asupra minorului,în sensul de a-l respinge pe tată, practic impunându-i copilului voința și controlul personal. Separat, pârâta s-a adresat instanței de judecată Judecătoria Sector 5 încercând diminuarea și așa puținului program de relații personale prin dosarul nr_/302/2011, dosar în care bineînțeles instanța a respins încercarea pârâtei de a micșora programul de relații personale fiu-tată. Reclamantul a menționat că văzând pericolul în care se afla R. a solicitat ajutorul DGASPC Sector 6, care a luat în evidență solicitarea sa și a impus ședințe de consiliere cu mama și R. apoi a emis în 2012 primul raport psihologic în care confirmă abuzul emoțional și care specifică printre multe aspecte și anume "Există riscul ca R. să preia din emoțiile mamei și să reacționeze ca și cum ar fi ale lui".Mai mult, reclamantul a precizat că separat a solicitat din nou ajutorul DGASPC 6, rugându-i să facă ceva să oprească abuzul mamei asupra copilului său. S-a reluat procedura, s-a chemat mama, s-a dispus din nou consilierea psihologică a lui R. și s-a emis din nou un raport Psihologic de către dna psiholog M. O. care reconfirma probleme lui R. dar și ale mamei lui, prin acestea: ""Exista starea de tensiune fiu-tată datorată unei comunicări defectuoasa și a unei slabe susțineri a relației fiu-tată din partea mamei",”mama are nevoie de ajutorul unor specialiști" și concluzia că "tatăl poate petrece cu fiul său fără ca acesta să fie însoțit de mama să ". A învederat reclamantul că deși s-au depistat aceste concluzii, situația s-a înrăutățit și mai rău, R. abia acceptă să se vadă cu el și familia sa, numai însoțit de mama lui, pe perioade din ce în ce mai scurte sub o oră și acestea la 14 zile. La începutul anului 2014, reclamantul a solicitat din nou ajutorul DGASPC 6 care i-au recomandat și varianta executorului judecătoresc, deoarece mama nu-l aducea pe R. la consiliere așa cum solicitase și recomandase DGASPC. A solicitat ajutorul unui executor, care a cerut DGASPC să solicite la rândul său ca instanța să pronunțe o hotărâre definitivă prin care R. să fie adus obligatoriu la consiliere, pentru a încerca cumva oprirea acestui abuz și încercarea de a respecta drepturile copilului și ale tatălui la relații personale. Instanța a decis consilierea lui R., pe o perioadă de 3 luni, în dosarul_ . Deși a încercat oprirea și a acestei încercări de a salva copilul, antepronunțându-se ca această consiliere nu-i va schimba ideile lui R. despre tatăl lui și familia acestuia, R. a fost adus la consiliere, inutil însă deoarece ce repara dna Psiholog Bicoiu de două ori pe săptămână, dărâma pârâta acasă.Separat de această decizie, proiecția copilului a recomandat consiliere psihologică separata și individuală pentru pârâtă, lucru pe care l-a refuzat, apoi a recomandat consiliere parentală, pe care după două ședințe în care pârâta s-a deconspirat a refuzat să mai participe și la acestea. Separat de toate aceste acțiuni împotriva propriului copil, reclamantul a solicitat instanței să rețină cele două motivări transmise de către instanța de judecată în cele două dosare de executare silită și penalități zilnice în neexecutarea programului de relații personale: „Neaducerea la îndeplinire de bunăvoie a măsurilor referitoare la minori, este prezumată de lege ca o culpă a debitorului (indiferent că refuzul vine de la mama sau de la minor însuși) și atrage obligația suportării cheltuielilor de către mama"", "refuzul copilului nu este justificat de o situație de abuz exercitată de tată sau de o situație periculoasă, de natura celor care se pot constitui în cauze de aplicare a sancțiunii decăderii din drepturile părintești.”
Luând în considerare toate aceste fapte și dovezi care pun în grav pericol integritatea morală, intelectuală a copilului, prin impunerea voinței și a controlului personal de către pârâta, reclamantul a solicitat instanței să aprecieze ca necesară intervenția forței coercitive a statului și dispunerea unui ordin de protecție față de pârâta agresoare, urmând a dispune încredințarea minorului către el pentru a garanta astfel respectarea interesului superior al copilului, pentru a opri acest abuz emoțional și obligarea pârâtei-agresoare la urmarea unui tratament psihologic, după cum a fost recomandat și în rapoartele psihologice întocmite de DGASPC sector 6.
Reclamantul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, în cadrul căreia a depus la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: adresa nr. 3904 din 30.04.2015, rapoarte de consiliere psihologică, raport de evaluare detaliată a situației copilului T. R., raport de sumarizare/progres a ședințelor de consiliere parentală, plan de reabilitare și reintegrare socială, copia contractului cu familie nr._ din 9.12.2014, copia Sentinței civile nr. 2154 din 19.03.2015 pronunțată de Judecătoria Sector 6 în dosarul cu nr._/303/2015, copia încheierii de ședință din 04.06.2015 pronunțată de Judecătoria Sector 6 în dosarul cu nr._, copia încheierii de ședință din data de 19.01.2015 pronunțată de Judecătoria Sector 6 în dosarul cu nr._, copia Sentinței civile nr. 6173 din 24 septembrie 2010 pronunțată de Judecătoria Sector 5 în dosarul cu nr._, copie CI pârâtă.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele: părțile sunt părinții copilului T. R. G., născut la data de 12.10.2005; prin sentința civilă nr. 6173/24.09.2010 a Judecătoriei Sector 5 București, dispunându-se desfacerea căsătoriei părților, s-au dispus și măsurile referitoare la copilul minor în cadrul cărora s-a stabilit un program de vizitare a minorului de către tată; în prezent programul de vizită nu este executat voluntar iar părinții întâmpină dificultăți în executarea silită ; în cadrul procedurii execuționale au fost formulate cereri și s-au pronunțat hotărâri de stabilire penalități pentru neexecutare obligații de a face, pentru neexecutare a hotărârilor judecătorești referitoare la minori și s-a dispus consilierea psihologică a copilului ; demersurile legale întreprinse în faza execuțională nu a atins finalitatea urmărită ( reluarea relației personale copil/tată) .
Instanța reține că dificultățile întâmpinate de reclamant – creditor - în faza execuțională nu sunt posibil a fi depășite prin emiterea unui ordin de protecție care să aibă ca finalitate îndepărtarea mamei de la autoritatea părintească sau limitarea acestei autorități părintești, că prin emiterea ordinului de protecție solicitat nu se pot paraliza efectele hotărârii judecătorești pronunțate (sentința civilă nr. 6173/24.09.2010 a Judecătoriei Sector 5 București), nici forța executorie și nici autoritatea lucrului judecat al acestei hotărâri și că în măsura în care reclamantul apreciază că prin comportamentul său mama reprezintă un pericol pentru echilibrul psihic /sănătatea copilului atunci are posibilitatea sesizării autorității locale pentru promovarea și protecția drepturilor copilului pentru declanșarea procedurii decăderii din drepturile părintești pentru ca în cadrul acestei proceduri judiciare această autoritate să poată analiza „pericolul” invocat de reclamant iar în cazul în care se confirmă starea de pericol invocată, să sesizeze instanța de tutelă. De asemenea reclamantul are la dispoziție calea acțiunii în justiție pentru modificarea măsurilor dispuse prin sentința civilă nr. 6173/24.09.2010 a Judecătoriei Sector 5 București în condițiile art. 403 cod.civ., orice măsură ce se solicită a fi luată în contra dispozitivului acestei sentințe civile, fără a se solicita modificarea măsurilor, nefiind admisibilă întrucât ar încălca principiul forței executorii și autorității lucrului judecat .
Raportat considerentelor expuse instanța va admite excepția inadmisibilității și va respinge cererea cu această mențiune, urmând ca față de dispozițiile art- 453 cod.proc.civ. să oblige reclamantul la suportarea cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca inadmisibilă cererea formulată de reclamantul T. M., cu domiciliul în București, .. 15, ., ., ., în contradictoriu cu pârâta T. G., cu domiciliul în București, ., .. 1, ..
Obligă reclamantul la cheltuieli judiciare către stat în sumă de 200 lei, reprezentând onorariu avocat din oficiu avansat din fondurile Ministerului Justiției și la cheltuieli de judecată către pârâtă în sumă de 1500 lei reprezentând onorariu avocat ales.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23.10.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
| ← Ordin de protecţie. Sentința nr. 7771/2015. Judecătoria... | Ordin de protecţie. Sentința nr. 9049/2015. Judecătoria... → |
|---|
