Contestaţie la executare. Sentința nr. 587/2016. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 587/2016 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 26-01-2016 în dosarul nr. 587/2016
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI SECȚIA C.
SENTINȚA C. NR. 587
Ședința publică din data de 26.01.2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. G.
GREFIER: Ș. G.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestatorul G. B. în contradictoriu cu intimații S. C. PROFESIONALĂ DE EXECUTORI JUDECĂTOREȘTI FRANZ C. ȘI T. A. R. și C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE SI INFORMATICA - CESTRIN, având ca obiect plângerea contravențională -contestație la executare - suspendare executare silită.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 12.01.2016, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța a amânat pronunțarea pentru azi, 26.01.2016, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 05.10.2015, contestatorul B. G., în contradictoriu cu intimații S. C. Profesională de Executori Judecătorești Franz R. C. și Ț. A. R. și C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) - Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatica - CESTRIN, a formulat împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 25.03.2011, încheiat C.N.A.D.N.R S.A.-CESTRIN, prin care a solicitat, în principal: anularea procesului-verbal susmenționat și, pe cale de consecință, anularea măsurii de sancționare contravențională. De asemenea, contestă și solicită anularea și nulitatea încheierii nr. 2899/2014 a Judecătoriei Sectorului 3 de încuviințare a executării silite întrucât a fost dată fără îndeplinirea condițiilor legale, suspendarea procedurii de executare silită a contestatorului, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, contestatorul a arătat că prin intermediul procesului-verbal . nr._ din data de 25.03.2011, i s-a adus la cunoștință în data de 02.10.2015 că a fost înregistrat, la data de 10,10.2010 întocmit la aproximativ 5 luni de la așa-zisa data a comiterii faptei, pe raza comunei Drăgănești-V., jud. Teleorman DN 6 Km-60 + 450 m,circulând cu vehiculul cu numărul de înmatriculare_, fără a avea achitată contravaloarea tarifului de utilizare reglementat de O.G. 15/2002. Înregistrarea a fost efectuată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare si control al rovinietei-SIEGMCR, respectiv o camera montată în localitatea Drăgănești-V., Jud. Teleorman.
În luna octombrie a anului 2010 perioada săvârșirii așa-zisei contravenții, contestatorul, avea achitată rovinieta aferentă autoturismului proprietate personala, aceasta fiind plătită anual, fiind un bun platnic al taxelor si impozitelor, însă nu-și amintește să fi circulat prin localitatea menționata la data si ora specificate de agentul constatator. Acest fapt nu-1 pot proba cu înscrisuri, data fiind perioada lunga de timp care a trecut de la data așa-zisei contravenții și până în prezent.
Contestatorul a menționat că procesul verbal de contravenție nu i s-a adus la cunoștința decât în data de 02.10.2015, data la care a primit la domiciliu o . documente.
Procesul verbal de contravenție a fost întocmit în data de 25.03.2011 pentru o așa-zisa contravenție comisă în 30.10. 2010 existând o perioada de aproximativ 5 luni între data “săvârșii contravenției” și data întocmirii „procesului verbal de sancționare, în contradicție cu OG 2/2001, motiv pentru care solicită proba cu înscrisuri respectiv planșele foto de la data și locul menționate în procesul verbal de contravenție, documentul de omologare al camerei care a înregistrat si surprins autoturismului în .. Teleorman. Deci, procesul verbal de contravenție i-a fost adus la cunoștința la aproximativ 5 ani de la data săvârșirii așa-zisei contravenții, în data de 02.10.2015, la domiciliu, fiindu-i înmânat soției sale. Deși în documentele înmânate în plic exista un proces verbal de îndeplinire a procedurilor de comunicare (nr_/AF/J6.05.2011), acesta poartă numărul de înregistrare CNADNR de la o data ulterioara efectuării așa-zisei afișări (22.04.2011).
Procesul verbal de contravenție a fost “generat și semnat electronic”, nu conține semnătură agentului constatator. În Decizia nr 6 din 16 februarie 2015 a înaltei Curți de Casație si Justiție se stabilește faptul că “procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002. cu modificările și completările ulterioare, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator”.
Consideră că prin cele expuse anterior, procesul verbal ., nr._/25.03.2011 este lovit de nulitate, motiv pentru care, inițierea acțiunii de executare silita a contestatorului este suspendată.
În dovedirea plângerii, contestatorul a depus în copie cartea de identitate, înștiințare privind măsura popririi din 29.09.2015, adrese de înființare a popririi, procesul verbal de contravenție . 11 nr._/25.03.2011, procesul verbal de îndeplinire a procesurilor de comunicare a procesului verbal de constatare a contravenției nr._/AF/16.02.2011 și plicul cu care a fost comunicat.
La data de 02.11.2015, prin serviciul registratură, intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii.
În fapt, plângerea contravenționala se depune în termen de 15 zile de la data comunicării, altfel, procesul verbal de constatare a contravenției devine titlu executoriu fără investire sau altă formalitate, cu privire la obligația de plată a valorii tarifului de despăgubire.
Titlul executoriu a fost instituit cu respectarea prevederilor legale, în virtutea căruia a devenit posibila punerea în executare pe cale silita a creanței constatate, executarea fiind circumscrisa obiectului pe care acesta l-a determinat.
Executarea silita a fost efectuata în temeiul unei hotărâri judecătorești, creanța fiind certa, lichida si exigibila, așa cum este definita în baza art. 662 NCPC, încuviințarea executării silite fiind efectuata fără vicii, respectându-se prevederile art. 665 NCPC, actele ulterioare fiind comunicate debitorului împreuna cu somația ( art. 666 si 667 NCPC ).
În situația de față, debitorul poate formula contestație la executare, conform art. 771 NCPC, astfel ca nu mai poate invoca motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune în cursul judecații în prima instanța sau într-o cale de atac ce i-a fost deschisă ( art. 712 alin. 1), posibil a fi depusa cu respectarea prevederilor art. 713 NCPC.
Problemele litigioase apărute cu prilejul executării silite sunt soluționate de instanța de executare, prin intermediul contestației la executare, care apare ca fiind mijlocul procedural prin care părțile sau terțele persoane vătămate prin executare se pot plânge instanței competente cu scopul de a obține desființarea actelor presupus a fi ilegale, de executare.
Sumele datorate ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin încheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesata, în condițiile legii. Aceste sume pot fi cenzurate de instanța de executare, pe calea contestației la executare formulata de partea interesată și ținând seama de probele administrate de aceasta ( art. 701 NCPC ).
Față de cele mai sus detaliate, intimata a menționat faptul că debitorul nu poate avea calitatea de petent într-o plângere contravenționala, termenul de depunere al acestui tip de cerere în instanța fiind depășit de alte acte procedurale, finalizate prin încheierea din dosarul de executare si a actelor de procedura si acțiuni în instanță, ulterioare, astfel ca orice apărări de fond devin inutile și tardiv formulate.
Fapta întrunește cumulativ cele 4 trăsături ale unei contravenții, fiind tipică ( se încadrează în modelul abstract descris în norma de incriminare a contravenției ), antijuridică ( aduce atingere valorii sociale ocrotite prin norma legala ), prevăzută de lege ( art. 8 din OG15/2002 ) și săvârșită cu vinovăție.
Conform art. 27 din OG 2/2001, comunicarea procesului verbal si a înștiințării de plata se face prin poștă, cu aviz de primire sau prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, în cauza de față fiind vorba despre un proces verbal de constatare a contravenției afișat în anul 2011.
Faptul ca prin Decizia 10 a ICCJ s-a statuat ca procedura de comunicare a proceselor verbale de constatare a contravențiilor se face prin afișare doar ca si procedura subsidiara comunicării prin posta cu aviz de primire, nu afectează valabilitatea comunicării, în condițiile în care aceasta decizie a fost pronunțata în anul 2013, cu mult ulterior întocmirii procesului verbal de constatare a contravenției pus în discuție. Decizia mai sus amintita nu poate produce efecte juridice în condițiile în care o asemenea decizie nu retroactivează, fiind obligatorie si devenind aplicabila în sensul că produce efecte în raport cu procesele verbale emise ulterior publicării sale în Monitorul Oficial (23.07.2013). Norma privitoare la comunicarea unui act procedural nu are conținut de drept material, ci constituie o dispoziție procedurala căreia nu i se poate aplica principiul legii contravenționale mai favorabile, ci cel al aplicării imediate a normei procedurale, astfel ca procedura de comunicare a titlului executoriu în cauza s-a realizat cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la momentul respectiv .
Apărarea petentului potrivit căruia lipsește semnătură agentului constatator si astfel procesul verbal este nul, semnătură electronica nefiind menționata în OG nr.2/2001 este neîntemeiata si nu poate fi luata în considerare ca motiv de nulitate a procesului verbal din următoarele considerente. Astfel, art. 17 din OG nr.2/2001 sancționează lipsa semnăturii agentului constatator. Dar, după cum se poate observa, legiuitorul a vorbit doar despre “semnătură”, astfel încât chiar dacă nu se menționează expres despre semnătură electronica se poate constatata ca nu se menționează nici faptul ca semnătură ar fi olografa. Totodată. semnătură electronica este o modalitate reglementata de lege, astfel încât nu se poate considera ca nelegală o asemenea semnătură pe procesul verbal contravențional. Coroborând acest aspect cu certificatul calificat al agentului constatator rezulta ca procesul verbal este legal semnat nefiind nul.
Prin urmare, dispozițiile legale se aplica înscrisurilor generate în forma electronica, iar înscrisul semnat electronic este asimilat cu privire la condiții, altele decât semnătură, si efecte înscrisului sub semnătură privata. Semnătură este o condiție a înscrisului, dar nu se poate susține ca semnătură este validata de însăși semnătură în aceasta situație. Astfel, semnătură electronica este un element independent de înscris, fie ca este sub semnătură privata sau autentica, fie ca este o simpla declarație pe propria răspundere.
Nici o dispoziție legala nu interzice ca semnătură electronica sa poată fi aplicata pe înscrisuri autentice. Se realizează o confuzie între generarea unui înscris în forma electronica si materializarea pe suport de hârtie a acestor date și informații astfel generate.
De asemenea, contravenientului nu i se comunica originalul înscrisului, care este generat electronic, ci o copie, conform art. 25 alin. 1 din O.G. 2/2001 procesul verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie contravenientului.
Prin urmare, nu este necesar ca pe forma scrisă a procesului verbal de constatare a contravenției, care în forma electronica are atașata semnătură electronica a agentului constatator, să existe și semnătură olografa a acestuia.
În plus, O.G. nr. 2/2001 nu stabilește ce fel de semnătură se alica pe procesele verbale de contravenție, olografa sau electronica, lăsând astfel posibilitatea aplicării si a semnăturii electronice.
Este incorectă plasarea în timp a OG 2/2001 si a Legii 455/2001, prevederile legale nu se anulează între ele ci întregesc cadrul legal aplicabil fiecărui tip de contravenție si act sancționar în parte. Dezvoltarea tehnologiei, introducerea sistemul SIEGMCR a dezvoltat și sistemul de semnătură electronica, așa cum a fost el detaliat mai sus, fiind acceptat, implementat și utilizat în mod legal pentru simplificarea procedurilor care asigura îndeplinirea corecta a termenelor de întocmire și comunicare a proceselor verbale de constatare a contravențiilor. Mai mult, legiuitorul a decis și permis utilizarea acestui tip de semnătură, asumat de către CESTRIN - S.A. în baza legii și nu a unor decizii aleatorii.
Intimata a invocat dispozițiile art. 517 alin 4 Cod procedură civilă.
Decizia 6/2015 nu este un act normativ, în înțelesul dat acestei noțiuni de Legea 24/2000- republicata, cu modificările și completările ulterioare, care, în art. 11, face o enumerare limitativa a emitenților unor asemenea acte, printre care nu se regăsește ICCJ prin hotărârile date în interpretarea si aplicarea unitară a legii.
Pe de alta parte, hotărârile ICCJ date în RIL nu pot fi considerate acte normative cu putere de lege, în înțelesul dispozițiilor OG 2/2001 sau a Legii 455 si, din perspectiva faptului ca nu reglementează relații de apărare sociala, nu instituie reguli de conduita și norme de incriminare sau care se referă la răspunderea contravenționala, la temeiurile si limitele acesteia, ci reflecta doar o interpretare a unor asemenea prevederi cuprinse în acte normative elaborate si adoptate conform procedurii de tehnica legislativă aplicabilă în materie. A accepta ideea ca soluțiile interpretative pronunțate în instanța suprema prin deciziile date în RIL se închid în sfera legii contravenționale ar echivala cu o încălcare a principiului separării puterilor în stat prin preluarea de către Autoritatea Judecătoreasca a competentelor puterii legislative cu consecința verificării constituționalității respectivelor hotărâri de către Instanța de C. Constituțional.
Recursul în interesul legii este o cale extraordinară de atac prin care se investește înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării asupra unor probleme de drept ce au fost soluționate diferit de către instanțele judecătorești.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 208, 662, 665 - 667, 712, 713, 718 si 771 Noul Cod procedură civilă.
Întâmpinarea a fost însoțită de certificat calificativ, atestat operator, procesul verbal de contravenție . nr._/25.03.2011 și procesul verbal de comunicare a procesului verbal de contravenție.
La data de 20.11.2015, prin serviciul registratură, contestatorul a depus cerere precizatoare și răspuns la întâmpinare.
Contestatorul a arătat că își întemeiată cererea pe dispozițiile art. 711, art.712 alin.2, art.714 alin. l si 3, art.718 alin. l art. 722-723 din noul cod de procedura civila, împotriva măsurii popririi conturilor din dosarul de executare silită nr. 2899/2014 al S.C.P.E.J. Franz R. C. si Ț. A. R..
De asemenea, contestatorul a precizat că solicită desființarea tuturor actelor de executare silita efectuate în dosarul de executare 2899/2014, restabilirea situației anterioare executării silite; anularea încheierii pronunțata la data de 21.03.2014 de Judecătoria Sector 3 în dosarul nr._/301/2014 prin care a fost încuviințată executarea silita în baza titlului executoriu reprezentat de procesul verbal contravențional nr.R11/_, ca fiind data cu neobservarea formelor legale; anularea procesului-verbal cu nr._/AF/l6.05.2011 prin care se constata îndeplinită procedura de comunicare prin afișare pe ușa locuinței, a titlului executoriu procesul verbal de contravenție ..R11 nr._ (afișarea la domiciliul fiind subsidiară comunicării prin poștă cu confirmare de primire), constatarea prescripției executării sancțiunii contravenționale stabilita prin procesul verbal contravențional . nr._/25.03.2011, ca urmare a necomunicării acestuia în termen de 30 de zile de la data aplicării sancțiunii; desființarea titlului executoriu reprezentat de procesul-verbal contravențional . nr._/25.03.2011; restituirea tuturor cheltuielilor de judecata în valoare etc.
În fapt, a reiterat susținerile din cererea introductivă.
La data de 04.01.2016, prin serviciul registratură, SCPEJ Franz R. C. și Ț. A. R., a înaintat copia dosarului de executare 2899/2014.
Cerere legal timbrată.
In probațiune s-a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
In conditiile art.248, alin.1 cod proc civ., instanța admite excepția lipsei calității procesuale pasive a S.C.P.E.J. Franz R. C. si Ț. A. R., întrucat executorul judecatoresc nu este parte in raportul juridic executional, ci este doar un reprezentant al autoritatii chemat sa realizeze un serviciu de interes public, activitatea de executare silita corespunde atât interesului privat al celor direct implicati, creditorul si debitorul cat si interesului public de asigurare si garantare a prestigiului justitiei, fiind evident că acțiunea în contradictoriu cu acesta este formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._/25.03.2011, încheiat de CNADNR SA-CERSTIN, s-a reținut ca in data de 30.10.2010, autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând contestatorului, rula pe D6, la Drăgănesti –Vlasca, fără să dețină rovinieta valabila a fost sancționat cu amenda contravenționala de 250 lei și fost obligat la plata tarifului de despăgubire in suma de 28 euro conform înștiințării de plată la procesul verbal de constatare atacat.
Cu privire la capătul de cerere cu obiect plângere contraventională retine că, din analizarea înscrisului de la fila 130 dosar, se observă ca intimata a procedat la comunicarea procesului verbal de constatare a contravenției contestat, prin afișare la domiciliul contestatorului la data de 25.03.2011, întocmind in acest sens un proces verbal.
Prin Decizia nr.10/2013 a ICCJ, dată în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.27, teza1, raportat la art.14, alin.1, art.25, alin.2 și art.31, alin.1 din OG nr.2/2001 s-a statuat in sensul că modalitatea de comunicare a procesului verbal de contravenție și a înstiințării de plata prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului este subsidiară comunicării prin poștă cu aviz de primire.
Intimata nu a făcut dovada ca a procedat la comunicarea către contravenienta a procesului verbal contestat cu aviz de primire și apoi, ca urmare a imposibilității de a comunica actul sancționator în această manieră a procedat la comunicarea prin afișare la sediul contravenientei, la dosar nefiind depuse înscrisuri doveditoare sub acest aspect.
Contestatoarul, a luat cunoștinta de procesul verbal contestat după data de 02.10.2015, după cum reiese susținerile acesteia, coroborate cu înscrisul depuse la fila18, ca urmare a demarării procedurii de executare silită în ceea il privește, in dosarul de executare nr. 2899/2014 al SCPEJ Franz R. C. și Ț. A. R., care i l-a comunicat împreună cu înstiintarea de înființare poprire din data de 29.09.2015. –fila5
Prin urmare, instanța retine că momentul de la care curge termenul de decădere pentru introducerea plângerii se verifica în raport cu data primirii efective a procesului verbal, in speță, după 02.10.2015, iar plângerea a fost înregistrata pe rolul Judecatoriei la data de 05.10.2015, cu respectarea termenului prevăzut de art.31 din OG 2/2001 - a adopta o altă soluție echivalează cu încălcarea dreptului la apărare al contestatoarei, astfel că vor fi respinse că apreciază neintemeite susținerile intimatului cu privire la tardivitatea formulării plangerii.
Potrivit art.14, alin.1 din OG nr.2/2001 ,,executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii,,.(norma în vigoare aplicabilă față de data savarsirii contraventiei, art.14 fiind modificat ulterior prin Legea 76/2012 la_ ).
Raportându-se la starea de fapt expusă și avandu-se in vedere ca OG nr.2/2001, reglementarea cadru in materia contraventionala consacra în art.14 un termen imperativ în care se impune a fi comunicat actul sancționator către contravenient, constată ca procesului verbal contestat, nu a fost comunicat cu respectarea dispozitiilor legale pertinente, în speță art.27, teza 1, raportat la art.14, alin.1, art.25, alin.2 din OG nr.2/2001, in consecință reține ca întemeiate susținerile contestatoarei cu privire la intervenirea prescripției executării amenzii, aspect în raport de care examinarea neregularităților invocate cu privire la legalitatea și temeinicia actului sancționator apare de prisos.
In concluzie, pentru cele anterior expuse, instanța va admite plângerea contravențională și va dispune anularea procesului verbal de constatare a contravenției ., nr._/25.03.2011, încheiat de intimatul C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A.
Cu privire la capătul de cerere cu obiect contestatie la executare retine că în dosarul de executare nr. 2899/2014, instrumentat de SCPEJ Franz R. C. și Ț. A. R., s-a dispus la cererea creditoarei CNADNR, înfiintarea popririi asupra conturilor debitoarului pentru recuperarea creanței în sumă de 28 euro (echivalent în lei), creanță decurgând din titlul executoriu reprezentat de procesul verbal de constatare a contravenției ., nr._/25.03.2011, și suma de 296,02 lei reprezentând cheltuieli de executare, după cum reiese din actele emise in dosarul de executare(f.36-43).
Conform art.37 din OG nr.2/2001 - Procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art.31, precum și hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.
Ori, față de soluția ce urmează a se da plângerii contravenționale, în sensul anulării procesului verbal de constatare a contravenției ., nr. ., nr._/25.03.2011, încheiat de CNADNR, este evident că intimatul nu mai este în posesia unui titlu executoriu pe care să îl pună în executare în procedura prevazută de 662 și urm. Cod proc. civ. in vederea creantei in sumă de 28 euro, reprezentand tarif de despăgubire.
In plus, instanța retine că prin Legea nr.144 din 23 iulie 2012, a fost abrogat articolul 8 alin.3 și 31 din OG 15/2002, dispoziție legală care a constituit temei de drept pentru obligarea contravenientului la plata despăgubirilor de 56 de euro, creanță care a fost pusă în executare silită în cadrul dosarului nr.1618/2014 al B. L. și M..
Potrivit art. II din Legea nr. 144 din 23 iulie 2012 tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează.
Potrivit art.15 alin.2 din Constituția României legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.
De asemenea, conform art.12 din OG nr. 2/2001, dacă printr-un act normativ fapta nu mai este considerată contravenție, ea nu se mai sancționează, chiar dacă a fost săvârșită înainte de data intrării în vigoare a noului act normativ (prin Decizia nr. 228/2007 a Curții Constituționale s-a arătat că dispoziția se referă și la executarea sancțiunilor contravenționale). Dacă sancțiunea prevăzută în noul act normativ este mai ușoară se va aplica aceasta.
Instanța apreciază că Legea nr. 144 din 23 iulie 2012, care a abrogat articolul 8 alin.3 și 31 din OG nr.15/2002, este o lege în materie contravențională care conține dispoziții mai favorabile contravenientului, astfel încât ea se va aplica retroactiv și contravențiilor săvârșite de debitor, chiar dacă faptele au fost săvârșite înainte de . legii menționate.
În aceste condiții, dând eficiență principiului cu valoare constituțională al retroactivității legii contravenționale, instanța apreciază că obligația contestatorului de a plăti suma de 28 euro nu mai are niciun suport legal în prezent (deoarece această sancțiune nu mai este prevăzută de actul normativ sancționator).
Potrivit art.20 alin.1 din Constituția României, dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte.
De asemenea, alineatul 2 al art.20 din Constituția României prevede expres că dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
În cauza D. P. contra României din 26.04.2007, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit cu valoare de principiu că statutul conferit Convenției în dreptul intern permite instanțelor naționale să înlăture - din oficiu sau la cererea părților - prevederile dreptului intern pe care le consideră incompatibile cu Convenția și protocoalele sale adiționale.
Art.1 din Protocolul nr.12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prevede că "exercitarea oricărui drept prevăzut de lege trebuie să fie asigurată fără nicio discriminare bazată, în special, pe sex, pe rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere sau oricare altă situație."
În aceste condiții, instanța a apreciat că art. II din Legea nr.144 din 23 iulie 2012, care distinge intervenția anulării obligațiilor de plată a despăgubirilor în funcție de contestarea sau necontestarea în instanță a proceselor-verbale până la . respectivei legi, introduce un tratament diferit în situații comparabile bazat exclusiv pe criteriul contestării sau necontestării proceselor verbal într-un anumită perioadă, o astfel de măsură nefiind justificată în niciun fel de motive obiective.
Astfel, în acord cu jurisprudența CEDO menționată, care constituie izvor de drept, și având în vedere dispozițiile art.20 alin.2 din Constituție, constatând o aplicare discriminatorie a principiului retroactivități legii contravenționale mai favorabile, instanța a înlăturat de la aplicarea în cauză a prevederilor art. II din Legea nr.144 din 23 iulie 2012, întrucât aceste dispoziții sunt incompatibile cu Art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Pentru motivele arătate, în baza art.719 Cod procedură civilă, instanța va admite contestație la executare, cu consecința anulării actele de executare încheiate în dosarul de executare nr.2899/2014 al SCPEJ Franz R. C. și Ț. A. R..
În ceea ce privește cererea de suspendare a executării silite, având în vedere prevederile art.719, alin.(1) NCPC republicat,( în sensul că executarea se poate suspenda de către instanță până la soluționare contestației) precum și că la prezentul termen contestația a fost solutionată se reține că suspendarea a rămas fără obiect, urmând a respinge astfel această cerere.
In temeiul art. 451-453 cod proc. civ. va admite în parte cererea privind obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată în sensul că obligă pe intimat să achite contestatorului suma de 35 lei (din care 20 lei taxa timbru, aferentă plângerii contravenționale +15 lei taxe poștale) și respinge cererea pentru rest ca neîntemeiată, in sensul că nu va acorda suma de 50 lie –taxa timbru față de solutia de respingere a cererii de suspendare iar suma de 430,60 lei-executată silit nu este cheltuială de judecată, poate fi obținută pe calea unei cereri de întoarcere executare, formulată în condițiile legii, inclusiv în ceea ce privește plata taxei de timbru aferente, ceea ce nu e cazul în speță.
În condițiile art.45, alin.1, lit.e din OUG nr. 80/2013, va dispune restituirea către contestator a taxei judiciare de timbru în sumă de 34 lei, achitată cu chitanța nr._/17.09.2015, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
În condițiile art.720 Cod proc. civ., va dispune restituirea către contestator a cauțiunii în sumă de 12,30 lei, consemnată cu chitanța nr._/1/19.10.2015, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
În baza art.716 alin.2 Cod procedură civilă, admite cererea B. și obligă intimatul CNADNR să plătească, suma de 89,28 lei (reprezentând contravaloarea copiei dosarului de executare) către SCPEJ Franz R. C. și Ț. A. R..
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de contestatorul B. G., CNP_9, domiciliat în București, Calea Apeductului nr.11, ., apartament 17, sector 6 în contradictoriu cu intimații S. C. Profesională de Executori Judecătorești Franz R. C. și Ț. A. R., cu sediul în București, ., ., etaj 2, apartament 31, sector 3, CIFRO_ și C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) - – CESTRIN, cu sediul în București, ..401A, sector 6, J_, CUI_.
Anulează procesul verbal de constatare a contravenției ., nr._/25.03.2011, încheiat de CNADNR.
Admite contestația la executare formulată de contestatorul B. G., CNP_9, domiciliat în București, Calea Apeductului nr.11, ., apartament 17, sector 6 în contradictoriu cu intimații S. C. Profesională de Executori Judecătorești Franz R. C. și Ț. A. R., cu sediul în București, ., ., etaj 2, apartament 31, sector 3, CIFRO_ și C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) - Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatica – CESTRIN, cu sediul în București, ..401A, sector 6, J_, CUI_.
Anulează actele de executare încheiate în dosarul de executare nr. 2899/2014 al SCPEJ Franz R. C. și Ț. A. R..
Respinge capătul de cerere privind suspendarea executării silite ca rămas fără obiect.
Admite în parte cererea privind obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată în sensul că obligă pe intimat să achite contestatorului suma de 35 lei și respinge cererea pentru rest ca neîntemeiată.
Dispune restituirea către contestator a taxei judiciare de timbru în sumă de 34 lei, achitată cu chitanta nr._/19.10.2015, în conditiile art.45, alin.1 lit.e din OUG nr. 80/2013, după rămânerea definitivă a prezentei hotarâri.
Dispune restituirea către contestator a cauțiunii în sumă de 12,30 lei, consemnată cu chitanta nr._/1/19.10.2015, în condițiile art.720 Cod proc. civ., după rămânerea definitivă a prezentei hotarâri.
În baza art.716 alin.2 Cod procedură civilă, admite cererea B. și obligă intimatul să plătească, suma de 89,28 lei (reprezentând contravaloarea copiei dosarului de executare) către SCPEJ Franz R. C. și Ț. A. R..
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronuntata in sedinta publica azi, 24.01.2016.
PREȘEDINTE GREFIER
G. A. G. Ș.
Red.A.G./Thred.MM
4 ex./11.02.2016
| ← Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 628/2016.... → |
|---|
