Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 1681/2015. Judecătoria SFÂNTU GHEORGHE
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1681/2015 pronunțată de Judecătoria SFÂNTU GHEORGHE la data de 22-10-2015 în dosarul nr. 1681/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA S. G.
SENTINȚA CIVILĂ NR.1681/2015
Ședința publică din 22 octombrie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: M.-KOVÁCS I.
GREFIER: B. V.
La ordine fiind pronunțarea asupra acțiunii civile formulată de reclamanta S. R. împotriva pârâtului S. A., având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea din data 07.10.2015, care face parte integrantă din prezenta sentință și având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 22.10.2015.
INSTANȚA
Prin cererea formulată și precizată de reclamanta S. R., înregistrată sub nr. dosar civil_ /27.04.2015 a fost chemat în judecată pârâtul S. A., solicitându-se instanței stabilirea locuinței minorului, S. Kristof-A., născut la data de 23.01.2014, la mama reclamantă, cu obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere în raport cu veniturile realizate, cu cheltuieli de judecată.
În motivare reclamanta a arătat, în esență că, este căsătorită cu pârâtul și la data de 22.04.2015 între soți s-a ivit o ceartă, de față fiind și socrul său, care la un moment dat, l-a luat pe minor și l-a dus la locuința socrilor; i s-a interzis reclamantei să mai intre în casa ce constituia domiciliul conjugal, fiind nevoită să revină la locuința părintească din localitatea Vârghiș și nici după aceea, nu i s-a mai permis să se întoarcă, a doua zi fiind schimbată yala, iar copilul de 1 an și 3 luni a rămas în grija bunicilor și străbunicii paterne, întrucât pârâtul pleacă dimineața la ora 07.00 la muncă.
S-a mai arătat că, pârâtul consumă zilnic băuturi alcoolice și apreciază că, nu se află în siguranță copilul său mic.
Mai mult, arată că, pârâtul nu-i permite să își vadă copilul, limitându-i contactul cu acesta și doar în prezența soacrei, intervale scurte de timp, este amenințată cu violențe fiindu-i frică să revină la domiciliul conjugal și i se refuză să aibă legături cu copilul deși pârâtul se ocupă cu creșterea animalelor, având stână, astfel că, nu are posibilitatea să se ocupe efectiv de copil,
În drept, cererea s-a întemeiat pe disp. art. 996 și art. 453 C.pr.civ.
În probațiune s-au depus înscrisuri, s-a solicitat interogatoriul pârâtului și administrarea probei testimoniale cu martorii: P. I. și F. I..
Pârâtul a depus întâmpinare și cerere reconvențională, solicitând respingerea cererii reclamantei și admiterea cererii reconvenționale, în sensul stabilirii locuinței minorului la tată – reclamant reconvențional, fără a solicita stabilirea pensiei de întreținere în sarcina mamei – pârâta reconvențională; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii s-a arătat, în esență că, din căsătoria părților a rezultat minorul S. Kristof-A., născut la data de 23.01.2014, care, încă de la naștere a avut amenajat căminul său, în locuința – domiciliul comun al soților, proprietatea reclamantului reconvențional.
La creșterea și îngrijirea copilului mama a fost ajutată, încă, de la început de mama reclamantului reconvențional și bunica sa, care locuiesc în apropiere; acest lucru a fost necesar întrucât mama în mai multe rânduri a plecat de la domiciliu sub diverse pretexte, timp în care, minorul s-a aflat în grija bunicilor care îl cresc.
S-a mai arătat că, pârâta reconvențională nu a fost alungată ci a părăsit domiciliul conjugal, locuind în prezent la părinții săi în Vârghiș și de atunci nu și-a vizitat copilul deși i s-a permis, prin prezenta cerere fiind interesată să obțină plata unei pensii de întreținere; mai mult, stabilirea domiciliului copilului în locuința bunicilor materni nu ar fi în interesul acestuia, întrucât imobilul nu prezintă condițiile în care minorul a fost crescut până în prezent – camera sa, bunica și străbunica fiind cele care l-au îngrijit și până acum.
În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art. 496 – 497 C.civ. și art. 581-582 C.pr.civ.
În probațiune, s-au depus înscrisuri s-a solicitat interogatoriul pârâtei reconvenționale și administrarea probei testimoniale cu martorii: B. E., B. Gyongyke.
Din actele și lucrările cauzei, instanța reține următoarele:
Părțile s-au căsătorit la data de 14.11.2013 și din relația acestora s-a născut minorul S. Kristof-A., la data de 24.01.2014.
În data de 22.04.2015 între soți s-a ivit o ceartă, potrivit susținerilor reclamantei, împrejurare necontestată de pârât, în urma căreia reclamantei i s-a cerut să părăsească domiciliul conjugal și nu i s-a mai permis să i-a legătură cu copilul său de 1 an și 3 luni, acesta rămânând la domiciliul conjugal – proprietatea tatălui pârât și în grija efectivă a bunicilor paterni și străbunicii.
Potrivit disp. art. 496 C.civ. - copilul minor locuiește la părinții săi; dacă părinții nu locuiesc împreună, aceștia vor stabili, de comun acord, locuința copilului; în caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă hotărăște, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială și ascultându-i pe părinți și pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani.
Potrivit disp. art. 2 alin. 3 și 6 Legea 272/2004 - principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, intreprinse de autoritatile publice (….) și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești; în determinarea interesului superior al copilului În determinarea interesului superior al copilului se au în vedere: a) nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educație și sănătate, de securitate și stabilitate și apartenență la o familie; ( b) opinia copilului, în funcție de vârsta și gradul de maturitate); c) istoricul copilului, având în vedere, în mod special, situațiile de abuz, neglijare, exploatare sau orice altă formă de violență asupra copilului, precum și potențialele situații de risc care pot interveni în viitor; d) capacitatea părinților sau a persoanelor care urmează să se ocupe de creșterea și îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia; e) menținerea relațiilor personale cu persoanele față de care copilul a dezvoltat relații de atașament.
Astfel, în cauză, instanța a fost sesizată pe calea ordonanței președințiale, să stabilească domiciliul copilului la unul dintre părinți, măsură cu caracter vremelnic, întrucât aceștia nu mai locuiesc împreună și nu se înțeleg la care să locuiască copilul.
Pentru stabilirea acestui domiciliu al copilului de 1 an și 3 luni (data sesizării) se va ține seama de interesul superior al copilului care se circumscrie dreptului acestuia la o dezvoltare fizică și morală normală, la echilibru socioafectiv și la viață de familie, sesn în care se va proceda la examinarea următoarelor criterii: vârsta copilului, condițiile materiale și morale pe care fiecare părinte le poate asigura pentru o bună dezvoltare fizică, psihică și emoțională, atașamentul față de copil și al copilului față de părinți, interesul si grija manifestată de părinți în timpul conviețuirii și după separarea în fapt.
Din materialul probator administrat în cauză, respectiv, interogatoriul părților, înscrisuri, depozițiile martorilor propuși de părți, instanța reține următoarele:
Reclamanta este o femeie tânără care la 24 de ani și-a asumat responsabilitatea unei căsnicii și a nașterii uni copil.
La data de 23.01.2014 l-a născut pe S. Kristof-A., un copil sănătos fizic și psihic cu o dezvoltare normală, corespunzătoare vârstei, tinerii părinți stabilindu-și domiciliul în imobilul proprietatea pârâtului.
După împlinirea vârstei de 1 an a copilului reclamanta nu a mai beneficiat de indemnizație pentru creșterea copilului astfel că, în cursul lunii aprilie a început să își caute un loc de muncă pentru a realiza venituri, motiv pentru care, s-au iscat neînțelegeri între soți, cea care a determinat despărțirea în fapt a acestora, fiind la 22.04.2015 când soții s-au certat de față cu tatăl pârâtului, care la un moment dat l-a luat pe minor și la dus la locuința sa, iar reclamantei i s-a cerut să părăsească domiciliul conjugal, astfel că, a fost nevoită să revină la locuința părintească din Vârghiș.
Deși a doua zi de dimineață, devreme la ora 05.30 a revenit la domiciliul conjugal, fiind adusă de tatăl său cu mașina, nu a fost primită în casă, iar când a încercat să intre a constatat că a fost schimbată încuietoarea (yala); la ora 6.30 fiindu-i permis să intre străbunicii copilului dar nu și mamei reclamante.
După această dată, reclamantei i s-a cerut să plece și nu i s-a permis să aibă grijă de minor, fiindu-i limitat și condiționat timpul de a sta cu copilul, fie în prezența bunicii, doar în curte, fără a avea libertatea de a se plimba cu acesta, de a-i da să mănânce, de a se comporta firesc față de acesta potrivit sentimentelor și simțirilor sale.
Piedicile din partea pârâtului tată au fost justificate prin aceea că, reclamanta a venit în momente nepotrivite față de programul de somn al copilului, fapt ce confirmă existența piedicilor efective exercitate și care au condus la imposibilitatea de a avea legături firești ale mamei cu copilul său, care aflat la o vârstă fragedă - 1 an și 3 luni, a fost lipsit de sentimentul de grijă și dragoste maternă, necesare pentru o creștere și dezvoltare armonioase, dar și pentru echilibrul emoțional esențiale pentru o bună și completă dezvoltare, chiar și a autocontrolului.
S-a dovedit că, primii ani de viață ai copilului sunt vitali în stabilirea stării de bine fizic și emoțional de mai târziu și în cele din urmă, pentru dezvoltarea intelectuală; din această cauză, mediul în care crește și se dezvoltă copilul trebuie să fie afectiv, să ofere siguranță și să fie stimulativ, mediul ambiant nefavorabil influențează negativ procesul de creștere; copilul în primii ani de viață având mai multe tipuri de nevoi: nevoi fizice, emoționale și sociale și nevoi ce asigură dezvoltarea intelectuală.
De la despărțirea în fapt a părinților minorul s-a aflat la tată, în lipsa acestuia la bunicii paterni, iar în lipsa acestora la străbunica paternă.
Astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar pârâtul deține 13 capete bovine, care se află la ferma instalată pe pășunile deținute, astfel că de primăvara până toamna târziu pârâtul de dimineața până seara este la fermă, iar când acestea sunt la ferma de la domiciliu acesta are un program încărcat cu îngriirea acestora.
Din înscrisurile depuse reclamantă, raportul psihosocial efectuat în cauză și declarațiile martorilor propuși, rezultă că, reclamanta este o mamă bună, responsabilă s-a angajat să presteze un contract de mandat pentru . (servicii prestate în beneficial OTP Bank România) încheiat la data de 14.05.2015, care îi permite să aibă un program flexibil; program care i-a permis să fie și bona unui copil de 4 ani din Baraolt, nefiindu-i permis să aibă grijă de propriul său copil; fapt ce formează convingerea instanței, că instinctual matern și imposibilitatea de a-și manifesta grija și dragostea față de propriul copil au condus-o să presteze o astfel de activitate.
Mai mult, s-a dovedit că deși tânără, este responsabilă și capabilă să-și îngrijească copilul, deși străbunica copilului – 73 ani, audiată ca martor, susține că, reclamanta nu știe să gătească și nici să asculte “sfaturile bune”, manifestând o evidentă atitudine ostilă față de reclamantă, apreciind că, minorul este bine îngrijit de ea – din aprilie, în fiecare dimineață devreme, s-a dus la domiciliul pârâtului pentru a sta cu copilul, întrucât trebuia să plece la muncă; îl schimba, îl spăla, îi dădea să mânânce și stătea cu el până când venea bunica (mama pârâtului) de la serviciu – după orele 13.00 și atunci mergea la locuința bunicilor până seara când venea tatăl său, apoi, era dus acasă, spălat de bunică și rămânea cu tatăl peste noapte.
Acest program, relativ zilnic, se apreciază că, se referă strict, doar, la îngrijirea fizică a minorului, nefiind unul care să acopere toate nevoile acestuia, cele emoționale ce îi asigură dezvoltarea armonioasă nefiind vizate, zilnic este “transferat” de la o persoană la alta, tată – străbunică, apoi bunică și seara tatăl, de la o locație la alta – locuința obișnuită, locuința bunicilor și invers, aceste contacte diferite putându-i influența dezvoltarea mai ales că, nu este înconjurat decât de persoane în vârstă, în grija tatălui ajungând seara când deja este obosit și trebuie să se culce, neputându-se juca și comunica împreună.
Din probe rezultă că, față de minor toți membrii familiei, de la părinți, bunici - materni, paterni, străbunică, manifestă sentimente de dragoste, însă, acestea sunt exprimate în așa fel încât să-l excludă pe celălalt părinte și familia acestuia, ceea ce este de natură să influențeze echilibru emoțional al copilului și așa fragil la această vârstă.
Mai mult, reclamanta a arătat că, pârâtul în ultima perioadă consumă regulat băuturi alcoolice, fapt confirmat și prin aceea că, a fost trimis în judecată pentru conducere pe drumurile publice în timp ce se afla sub influența băuturilor alcoolice (dosar penal nr._ Judecătoria S. G.).
Străbunica, a apreciat că, această problemă a pârâtului se datorează tot reclamantei, aceste susțineri neputând fi acceptate de instanță.
Pârâtul a susținut că, reclamanta nu are aceleași condiții de locuit, la părinții săi, condiții care îi sunt oferite în prezent minorului la domiciliul conjugal, imobil dotat cu apă curentă și baie.
Reclamanta față de acestea, a făcut dovada că, imobilul deținut de părinții săi din . casă țărănească, ca toate celelate din localitate, în care s-a născut și a crescut reclamanta împreună cu frații săi, imobil care îi poate oferi și minorului un cămin în care să crească și să se dezvolte alături de mama sa, bunicii materni, frații acesteia – cel mai mic - copil de 13 ani, care pot să o susțină și să o ajute pe mama reclamantă să se îngrijească de copil, în timpul programului său de lucru.
Martora P. I., audiată în cauză, o prietenă a reclamantei care locuiește în apropierea casei părinților reclamantei, încadrată la Primăria Baraolt ca inspector de specialitate, a arătat că, pe . născut și a crescut și locuiește nu există canalizare și apă curentă, însă, sunt condiții bune să se crească un copil, în astfel de condiții a crescut și ea și reclamanta.
În cauză, nu s-a făcut dovada că, reclamanta nu oferă garanții morale, astfel că, ținând seama de toate cele reținute, se apreciază că, este in interesul minorului a se stabili, chiar în mod vremelnic, provizoriu domiciliul său la mama reclamantă, până la luarea măsurilor definitive de către părinți sau instanță, sau schimbarea împrejurărilor avute în vedere prin prezenta.
Instanța, văzând concluziile anchetelor sociale efectuate în cauză, concluziile raportului psiho-social privind pe copil, constată îndeplinite condițiile prev. de art. 996 C.pr.civ. găsește cererea reclamantei întemeiată și o va admite, fiind întemeiată.
În ceea ce privește obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere, instanța va admite cererea reclamantei și văzând disp. art. 499 C.civ. potrivit cărora tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională, va stabili cuantumul pensiei de întreținere pentru minor în raport cu veniturile declarate – medie 2.000 lei, ținând seama și de disp. art. 525 Cod Civil, raportat la art. 529 Cod Civil.
Astfel că, văzând disp. art. 402 și 403 cod civil ambii părinți vor fi obligați să ofere întreținere minorului, după cum urmează: mama în grija cui se află efectiv, va presta întreținerea în natură, prin asigurarea celor necesare traiului pentru creșterea și dezvoltarea sa armonioasă, iar tatăl va fi obligat la plata unei pensii lunare de întreținere în cuantum de 500 lei, de la data rămânerii definitive a hotărârii până la majoratul minorului sau modificarea condițiilor avute în vedere de instanță la pronunțarea prezentei.
În baza art. 453 C.pr.civ. vănd culpa procesuală a pârâtului îl va obliga să plătească reclamantei suma de 820 lei cheltuieli de judecată, din care 20 lei – taxă judiciară de timbru, iar 800 lei – onorariu avocațial.
Pentru considerentele ce preced, instanța va respinge cererea reconvențională formulată de reclamantul reconvențional S. A. în contradictoriu cu pârâta reconvențională S. R., ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamanta S. R., CNP_, cu domiciliul în comuna Bățani, .. 206, județ. C. cu reședința în comuna Vârghiș, ., județ C. împotriva pârâtului S. A., CNP_, cu domiciliul în comuna Bățani, .. 206, județ C..
Respinge cererea reconvențională formulată de reclamantul reconvențional S. A. în contradictoriu cu pârâta reconvențională S. R. și în consecință:
Stabilește locuința minorului S. Kristof-A., născut la data de 23.01.2014, la mama reclamantă.
Obligă pârâtul S. A., să plătească reclamantei S. R., în favoarea minorului S. Kristof-A., pensie lunară de întreținere în sumă de 500 lei de la data rămânerii definitive a hotărârii până la majoratul minorului sau modificarea condițiilor avute în vedere de instanță la pronunțarea prezentei.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 820 lei cheltuieli de judecată, din care 20 lei – taxă judiciară de timbru, iar 800 lei – onorariu avocațial.
Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunțare .
Pronunțată în ședință publică, azi 22.10. 2015.
PREȘEDINTE GREFIER
M.-KOVÁCS I. B. V.
Red.MKI/26.10.2015
Tehnored.BV/27.10.2015
4 ex.
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 1680/2015. Judecătoria... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 1684/2015. Judecătoria... → |
|---|
