Anulare act. Sentința nr. 2800/2015. Judecătoria SIBIU

Judecătoria SIBIU - Sentințe și decizii civile / 2015

Sentința nr. 2800/2015 pronunțată de Judecătoria SIBIU la data de 13-05-2015 în dosarul nr. 2800/2015

DOSAR NR._

ROMANIA

JUDECATORIA SIBIU

SENTINȚA CIVILĂ NR.2800

Ședința publică din 13.05.2015

Instanța compusă din :

Președinte : V. C. F. – judecător

Grefier: L.-S. C.

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cauzei civile privind reclamanții P. G. C., cu domiciliul în Sibiu, ., ., județul Sibiu, M. I.-M. cu domiciliul în Sibiu, ., ., și C. C.-M. cu domiciliul în Sibiu, .. 13, județul Sibiu, în contradictoriu cu pârâții D. M. F., domiciliată în comuna C., ., județul Sibiu, B. I. E., cu domiciliul în Sibiu, .. 15, județul Sibiu, B. R. M., cu domiciliul în Sibiu, .. 15, județul Sibiu, H. V. domiciliată în Germania, Wolksburg, .. 10, și H. I. C. cu domiciliul în Sibiu, .. 13, județul Sibiu, cu domiciliul procesual ales la fam. L. N. în Sibiu, ., ., ..

Cauza a fost dezbătută în fond la data de 29.04.2015 când cei prezenți au pus concluzii care s-au consemnat în încheierea din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 18.01.2012 sub nr._, reclamanții P. G. C., M. I.-M. și C. C.-M. au chemat în judecată pe pârâții D. M. F., B. I. E., B. R. M., H. V. și H. I. C.solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța:

- să se dispună anularea certificatului de moștenitor nr. 3/2011, autentificat prin încheierea nr. 43/03.05.2011 de către B.N.P. B. L. suplimentar la certificatul de moștenitor nr. 1.598/1994 eliberat în dosarul nr. 1.975-2.958/1994 al fostului notariat de Stat Județean Sibiu, certificat de moștenitor care are ca masă succesorală cota de 21/72 din întregul teren, loc de casă în suprafață totală de 180 m.p., situate în Sibiu, . și .. 13, jud. Sibiu, înscris în CF 102.118 Sibiu, A+1, nr. cadastral 2.582/1/3/4/1, pentru nechemarea la dezbaterea succesiunii a reclamanților, și pe cale de consecință, a încheierii de intabulare prin care pârâta D. M.-F. s-a intabulat în CF cu titlu de moștenire;

- să se dispună anularea contractului de vânzare-cumpărare încheiat de către pârâta D. M.-F. cu pârâții B. I. E. și B. R.-M., în fața B.N.P. B. A., cauza contractului autentic fiind ilegală și imorală, și pe cale de consecință și a încheierii de intabulare nr. 24.549/05.05.2011, prin care ultimii pârâți s-au intabulat în CF cu titlu de cumpărare;

- să se dispună stabilirea liniei de graniță între imobilul înscris în CF 102.118 Sibiu, A+1, nr. Cad. 2.582/1/3/4/1 în suprafață de 180 m.p. și imobilul proprietatea pârâților B. I. E. și B. R.-M.;

- să fie obligați pârâții B. I. E. și B. R.-M. să-și demoleze construcția edificată pe terenul identificat topografic în primul petit din acțiune;

- să se dispună sistarea stării de indiviziune asupra imobilului înscris în CF 102.118 Sibiu, nr. Cad. 2.582/1/3/4/1 în suprafață de 180 m.p. prin atribuirea cotei de 37/72 pârâtului H. I. C. și cu obligarea acestuia la plata sultei conform cotei menționate în favoarea pârâților;

- să se dispună, după rămânerea definitivă și irevocabilă a prezentei hotărâri, notarea dreptului de proprietate în Registrul de Evidență și Publicitate Cadastrală, pe numele pârâtului H. I. C., asupra cotei de 37/72 cu titlu de sistare, ca bun propriu,

- cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a cererii reclamanții au arătat că toți pârâții, cu excepția pârâților B. sunt descendenții defuncților C. N. și C. P. (străbunici) care în timpul vieții au dobândit dreptul de proprietate asupra mai multor imobile, printre care se numără și imobilul identificat topografic în primul petit din acțiune. În decursul timpului o parte din bunuri, pe cale amiabilă sau prin devoluție succesorală au intrat în proprietatea unor urmași sau în coproprietatea mai multor descendenți, ca și în cazul de față, dar cum era interzis până în anul 1.989 de a se avea în proprietate mai mult de un nemișcător, pentru imobilul ce formează obiectul acțiunii, fiecare și-a dezbătut succesiunea după înaintașii lor, justificându-se astfel și intabulările recente, atât ale pârâtului H. care a dobândit dreptul de proprietate asupra cotei cu care figurează în CF cu titlu de moștenire. Tatăl reclamanților, defunctul C. I., decedat la data de 27.04.1995 și pârâta D. M. F. sunt copii ai defunctului C. I. decedat la data de 31.07.1984 în Sibiu, reclamanții prin reprezentare și pârâta D. având dreptul de a dobândi în cote egale cota de 21/72 din imobilul identificat topografic în primul petit din acțiune.

Reclamanții au arătat că chiar dacă certificatul de moștenitor este un supliment la un alt certificat de moștenitor din anul 1994, prin încheierea acestuia au fost încălcate dispozițiile legale deoarece notarul nu a fost informat cu privire la existența dreptului reclamanților, astfel că procedura de citare nu a fost îndeplinită iar actul este nul. De asemenea, au arătat că pârâții D. și B. știau că reclamanții au vocație succesorală, reclamanții nu au dorit vânzarea cotei părți pârâților B., pârâții B. fără acordul reclamanților și a pârâtului H. au perfectat actele în 2 zile, atât dezbaterea succesiunii cât și încheierea unui contract autentic cu pârâta D., și a fost edificată o construcție depășind cu mult linia de graniță dintre cele două imobile și creând totodată un prejudiciu material destul de mare.

În drept, s-au invocat dispozițiile art. 85-99, 167-172, 201-214, 218-225, 247 C.proc.civ., art. 88 din Legea nr. 36/1995, art. 633-980 C.civ.

În dovedirea celor susținute reclamanții au depus la dosarul cauzei înscrisuri.

Cererea a fost timbrată cu taxă de timbru de 60 lei (f.26), și timbru judiciar în cuantum de 0,15 lei (f.2 verso).

La termenul din data de 28.03.2012 reclamanții au completat timbrajul acțiunii cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 2.041 lei (f.98) și timbru judiciar în cuantum de 11 lei (f.99-100).

Prin întâmpinarea formulată la data de 28.03.2012 pârâții B. I. E. și B. R. M. au solicitat respingerea ca netemeinică și nelegală a acțiunii cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a întâmpinării pârâții au solicitat conexarea prezentei cauze la dosarul nr. 6._ . De asemenea au invocat prescripția dreptului de a accepta succesiunea. Pârâții au arătat că sunt cumpărători de bună-credință de la două moștenitoare – coproprietarele D. M. F. și C. D. P., cu act autentificat de notar privind atât titlul de drept de moștenire al acestora cât și contractele de vânzare-cumpărare încheiate. Pârâții au precizat că după ce au cumpărat cota de 28/72 din imobilul limitrof proprietății lor și le-a solicitat lui H. I. C. și celorlalți copărtași să facă un partaj prin bună învoială al imobilului din CF nr. 102.118 Sibiu, nr. top 2.582/3/4/1, nu au primit nici un fel de răspuns iar H. I. C. i-a acționat în judecată pentru partaj. Pârâții au mai arătat că pârâta H. V. nu este fiica lui C. K.. Pârâții au arătat că certificatul de moștenitor nr. 3/2001 este un supliment la certificatul de moștenitor din anul 1994, iar procedura succesorală s-a desfășurat cu citarea succesibililor. De asemenea, au arătat că nu știau că reclamanții au vocație succesorală, și că au fost de bună-credință la încheierea contractului de vânzare-cumpărare, fiindu-le prezentat în prealabil titlul de proprietate al vânzătoarei autentificat de notar, pârâții având convingerea că tratează cu adevăratul moștenitor. Au arătat că au cumpărat cu contract de vânzare-cumpărare autentificat de notar și de la moștenitoarea C. P. D. o cotă de 7/72 părți din imobilul în cauză, cu aceeași convingere asupra adevăratului moștenitor. Cu privire la stabilirea liniei de graniță și solicitarea de demolare a construcției, pârâții au arătat că prin edificarea locuinței au respectat vechea linie dintre imobile, și cu toate că suprafața întabulată a proprietății lor este de 180 m.p., din măsurători a rezultat o suprafață de 172 m.p. astfel că nu au ocupat teren ci sunt în drept să revendice teren din imobilul vecin. Chiar dacă imobilul ar fi depășit limita cu proprietatea vecină, reclamanții au arătat că dispun de cota de proprietate de 7/72 părți cumpărată de la C. P. D.. Pârâții au arătat că nu sunt de acord cu atribuirea cotei de 37/72 părți către pârâtul H. deoarece acesta a demonstrat că nu poate avea grijă de imobilul în cauză.

În drept, s-au invocat dispozițiile art. 700, 1169 C.civ., art. 115, 165, 274, 637 ¹și urm. C.proc.civ., art. 6 N.C.civ., Legea nr. 71/2012, Legea nr. 36/1995.

Prin întâmpinarea formulată la data de 28.03.2012 pârâta D. M. F. a solicitat respingerea ca netemeinică și nelegală a acțiunii cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a întâmpinării pârâta a arătat că este fiica defuncților C. I. (decedat la data de 31.07.1984) și C. Laurenția F. (decedată la data de 02.09.1988). Tatăl său, C. I. a mai fost căsătorit cu numita C. E. (născută Moanga, decedată la data de 14.04.1952), iar din relația lor de căsătorie au rezultat trei copii, respectiv C. I. (decedat) care are ca fii pe reclamanți, H. V. (născută C.) și C. E. care a decedat încă de când era minoră. De asemenea, și mama pârâtei, C. Laurenția F. a mai fost căsătorită, din prima căsătorie rezultând un copil și anume C. M., iar dintr-a doua căsătorie cu numitul C. I. a rezultat pârâta D. M. F.. Pârâta a arătat că în anul 1984 a decedat tatăl său C. I., iar de înmormântare s-a ocupat pârâta împreună cu soțul său. La 02.09.1988 a decedat și mama sa C. Laurenția F., iar în același an pârâta a primit citație din partea Notariatului de stat județean Sibiu, pentru a se prezenta în vederea soluționării cauzei succesorale după defuncta C. Laurenția F., prin care a fost rugată să trimită cerere pentru deschiderea procedurii succesorale după defunctul C. I. (decedat la data de 31.07.1984). Pârâta a arătat că a dat curs citației, fiind citați în vederea dezbaterii succesiunii atât fratele său rezultat din prima căsătorie a mamei cât și ceilalți frați rezultați din prima căsătorie a tatălui, dar singura care a acceptat succesiunea a fost pârâta, ceilalți neacceptând succesiunea. Pârâta a arătat că în anul 2011 a fost contactată de numiții B. I. E. și B. R. M. pentru a le vinde cota parte de proprietate care se învecinează cu terenul lor. Au fost la notar, unde pentru a face dovada calității de moștenitor a defunctului C. I. a depus certificatul de moștenitor nr. 1598/1994, iar în baza acestuia s-a eliberat certificatul de moștenitor nr. 3/2011 suplimentar la certificatul de moștenitor nr. 1598/1994. Pârâta a mai arătat că este singura care a achitat impozitul pe imobil, iar cota pârâtului H. I.-C. este de 36/72 și nu 37/72 cum s/a arătat în cerere.

Prin încheierea din data de 21.05.2012 a fost respinsă cererea de conexare a prezentei cauze la dosarul nr._ .

La termenul din data de 25.09.2013 instanța a calificat argumentul invocat prin întâmpinare de pârâții B. privind împrejurarea că reclamanții nu au acceptat moștenirea în termenul de opțiune succesorală, ca fiind excepția lipsei calității procesuale active a acestora dedusă din lipsa acceptării moștenirii în termenul de prescripție prevăzut de lege de 6 luni, și a unit cu fondul această excepție.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Defunctul C. I., născut la data de 18.04.1912, fiul lui N. și P., cu ultimul domiciliu în Sibiu, ., ., a decedat la data de 31.07.1984, așa cum rezultă din certificatul de deces . nr._, depus la fila nr. 54 din dosar.

Prin Certificatul de moștenitor nr. 1598/27.09.1994 eliberat de Notariatul de Stat Județean Sibiu (f.63 vol. I) s-a stabilit calitatea de moștenitori legali ai defunctului C. I. în favoarea numitei C. Laurenția F., decedată la data de 02.09.1988, cu ultimul domiciliu în Sibiu, ., ., în calitate de soție supraviețuitoare cu o cotă succesorală de ¼ părți și a pârâtei D. M. F. în calitate de fiică, cu o cotă succesorală de ¾ părți, bunurile stabilite ca făcând parte din moștenirea defunctului fiind cota de ½ parte din dreptul de concesiune asupra două locuri de mormânt situate în cimitirul central Sibiu.

Prin același certificat de moștenitor s-a stabilit calitatea de moștenitor legali a defunctei C. Laurenția F., decedată la data de 02.09.1988, în favoarea pârâtei D. M. F. în calitate de fiică cu o cotă succesorală de 1/1, bunurile stabilite ca făcând parte din moștenirea defunctei fiind cota de 5/8 părți din dreptul de concesiune asupra două locuri de mormânt situate în cimitirul central Sibiu.

Prin încheierea finală din data de 03.05.2011 emisă în dosarul nr. 5/2011 de BNP B. A. (filele 90-92 vol. I), a fost suplimentată masa succesorală stabilită prin Certificatul de moștenitor nr. 1598/27.09.1994 cu bunurile omise din masa succesorală constând în cota de 21/288 părți din întregul teren loc de casă în suprafață totală de 180 m.p. situat în Sibiu, ., și .. 13, jud. Sibiu, întabulat în CF_ Sibiu, nr. CF vechi 7315 Sibiu, A1, nr. cad./nr. top. 2582/1/3/4/1, fiind eliberat în acest sens certificatul de moștenitor nr. 3/03.05.2011 suplimentar la CM nr. 1598/27.09.1994 (f.93-94 vol. I).

Asupra legii civile aplicabile, având în vedere că deschiderea succesiunii a avut loc la data de 31.07.1984, în temeiul art. 91 din Legea nr. 71/2011 potrivit căruia moștenirile deschise înainte de . Codului civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moștenirii, în cauza de față sunt aplicabile dispozițiile Codului civil din 1864.

Cu privire la capătul de cerere având ca obiect anularea certificatului de moștenitor nr. 3/2011, autentificat prin încheierea nr. 43/03.05.2011 de către B.N.P. B. L. suplimentar la certificatul de moștenitor nr. 1.598/1994:

Procedura succesorală notarială este reglementată de Secțiunea a III-a din Legea notarilor publici și a activității notariale Nr. 36 din 12 mai 1995, în soluționarea cererii privind anularea certificatului de moștenitor suplimentar nr. 3/2011, autentificat prin încheierea nr. 43/03.05.2011 de către B.N.P. B. L., instanța urmând să aibă în vedere varianta Legii Nr. 36/1995 în vigoare la data emiterii certificatului (12 mai 1995).

Potrivit art. 81 din Legea Nr. 36/1995, procedura succesorală notarială se finalizează prin întocmirea de către notarul public a încheierii finale a procedurii succesorale, pe baza căreia, potrivit art. 83 din același act normativ, se redactează certificatul de moștenitor care va cuprinde constatările din această încheiere referitoare la masa succesorală, numărul și calitatea moștenitorilor și cotele ce le revin din patrimoniul defunctului.

Condițiile de emitere a certificatului de moștenitor suplimentar sunt prevăzute de art. 86 alin. (2) din Legea Nr. 36/1995, potrivit căruia cu acordul tuturor moștenitorilor, notarul public poate relua procedura succesorală, în vederea completării încheierii finale cu bunurile omise din masa succesorală, eliberând un certificat de moștenitor suplimentar.

Relevante în soluționarea cauzei sunt și dispozițiile art. 88 alin. (1) din Legea Nr. 36/1995 potrivit cărora cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instanței judecătorești anularea acestuia și stabilirea drepturilor lor, conform legii. Până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, certificatul de moștenitor face dovada deplină în privința calității de moștenitor și a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecărui moștenitor în parte.

În speța de față a fost emis un certificat de moștenitor (nr. 1.598/1994) prin care s-au stabilit masa succesorală, numărul și calitatea moștenitorilor și cotele ce le revin din patrimoniul defunctului.

Ulterior s-a emis un certificat suplimentar la certificatul de moștenitor (nr. 3/2011) prin care s-a completat masa succesorală cu bunurile omise din aceasta.

Reclamanții au solicitat în prezenta cauză doar anularea certificatului de moștenitor suplimentar nr. 3/2011 prin care a fost suplimentată masa succesorală, nu și a certificatului de moștenitor nr. 1.598/1994 prin care s-au stabilit numărul și calitatea moștenitorilor și cotele ce le revin din patrimoniul defunctului.

În motivarea cererii reclamanții au invocat faptul că aceștia, în calitate de moștenitori, nu au fost avuți în vedere la emiterea certificatului de moștenitor suplimentar, însă nu au contestat ci chiar au confirmat faptul că bunul cu care a fost suplimentată masa succesorală prin certificatul de moștenitor suplimentar a aparținut defunctului.

Nulitatea certificatului de moștenitor suplimentar, ca dealtfel a oricărui act juridic civil, poate fi dispusă în cazul nerespectării condițiilor de validitate prevăzute de lege la emiterea acestuia.

Pentru a se emite un certificat de moștenitor suplimentar, în condițiile art. 86 alin. (2) din Legea Nr. 36/1995, trebuie îndeplinite următoarele condiții:

- Să existe o încheiere finală a procedurii succesorale și un certificat de moștenitor prin care s-au stabilit masa succesorală, numărul și calitatea moștenitorilor și cotele ce le revin din patrimoniul defunctului;

- Să existe un bun sau mai multe omise din masa succesorală cu prilejul emiterii încheierii finale și a certificatului de moștenitor;

- Să există acordul pentru reluarea procedurii succesorale în vederea completării încheierii finale cu bunurile omise din masa succesorală, din partea tuturor moștenitorilor așa cum au fost stabiliți prin încheierea finală și certificatul de moștenitor (acesta făcând dovada deplină în privința calității de moștenitor și a cotei fiecărui moștenitor până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, conform art. 88 alin. 1 din Legea Nr. 36/1995).

Certificatul de moștenitor suplimentar se poate emite doar pentru suplimentarea masei succesorale, neputându-se modifica prin emiterea acestuia numărul și calitatea de moștenitori a succesibililor sau cotele de succesiune ce le revin, aceste aspecte putându-se remedia doar pe calea anulării certificatului de moștenitor prin hotărâre judecătorească în condițiile art. 88 alin. (1) din Legea Nr. 36/1995, nu și prin emiterea unui certificat de moștenitor suplimentar.

Cu prilejul emiterii certificatului de moștenitor suplimentar nr. 3/2011 au fost îndeplinite toate condițiile enumerate anterior în sensul că a existat o încheiere finală a procedurii succesorale și un certificat de moștenitor (nr. 1.598/1994) prin care s-au stabilit masa succesorală, numărul și calitatea moștenitorilor și cotele ce le revin din patrimoniul defunctului, a existat un bun omis din masa succesorală cu prilejul emiterii încheierii finale și a certificatului de moștenitor, și anume imobilul ce a făcut obiectul certificatului suplimentar de moștenitor, iar pentru reluarea procedurii succesorale în vederea completării încheierii finale cu bunurile omise din masa succesorală a existat acordul moștenitorului stabilit prin încheierea finală și certificatul de moștenitor nr. 1.598/1994.

Faptul că pentru emiterea certificatului de moștenitor suplimentar nr. 3/2011 nu au fost citați și reclamanții și nu au fost reținuți și aceștia în calitate de moștenitori ai defunctului, nu reprezintă o nerespectare a condițiilor de validitate prevăzute de lege pentru emiterea certificatului de moștenitor suplimentar.

Dimpotrivă, atâta vreme cât prin certificatul de moștenitor inițial s-au stabilit numărul și calitatea moștenitorilor și cotele ce le revin din patrimoniul defunctului, iar potrivit art. 88 alin. (1) din Legea Nr. 36/1995 până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, certificatul de moștenitor face dovada deplină în privința calității de moștenitor și a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecărui moștenitor în parte, notarul public nu putea cu prilejul emiterii certificatului de moștenitor suplimentar să extindă numărul de moștenitori, sau să ceară acordul pentru reluarea procedurii succesorale altor moștenitori decât cei stabiliți prin certificatul inițial.

În condițiile în care anterior emiterii certificatului de moștenitor suplimentar nr. 3/2011 nu s-a obținut anularea certificatului inițial de moștenitor, rezultă că certificatul de moștenitor suplimentar nr. 3/2011 nu a fost emis cu încălcarea dispozițiilor legale.

De asemenea, se reține că nici ulterior emiterii certificatului de moștenitor suplimentar nr. 3/2011 nu s-a solicitat anularea certificatului inițial de moștenitor nr. 1.598/1994, iar în prezenta cauză s-a solicitat doar anularea certificatului de moștenitor suplimentar.

În consecință, având în vedere că până la acest moment nu s-a contestat valabilitatea certificatului de moștenitor nr. 1.598/1994, iar potrivit art. 88 alin. (1) din Legea Nr. 36/1995 până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, certificatul de moștenitor face dovada deplină în privința calității de moștenitor și a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecărui moștenitor în parte, având în vedere de asemenea faptul că potrivit considerentelor de mai sus certificatul de moștenitor suplimentar a fost emis cu respectarea condițiilor de validitate prevăzute de lege, instanța va respinge acest capăt de cerere ca neîntemeiat.

Asupra excepției lipsei calității procesuale active a reclamanților în privința celorlaltor capete de cerere:

Reclamanții P. G. C., M. I.-M. și C. C.-M. au solicitat prin cererea de chemare în judecată:

- să fie obligați pârâții B. I. E. și B. R.-M. să-și demoleze construcția edificată pe terenul identificat topografic în primul petit din acțiune;

La termenul din data de 25.09.2013 instanța a calificat argumentul invocat prin întâmpinare de pârâții B. privind împrejurarea că reclamanții nu au calitate de moștenitori acceptanți ai moștenirii, ca fiind excepția lipsei calității procesuale active a acestora, și a unit cu fondul această excepție.

În ceea ce privește calitatea procesuală activă, aceasta presupune existența unei identități între persoana care formulează cererea de chemare în judecată (reclamantul) și cel care este subiect activ în raportul juridic dedus judecății, adică, prin raportare la cererea privind sistarea stării de indiviziune asupra imobilului înscris în CF 102.118 Sibiu, prin atribuirea cotei de 37/72 pârâtului H. I. C. cu obligarea acestuia la plata sultei conform cotei menționate în favoarea pârâților, și notarea dreptului de proprietate al pârâtului în CF, calitatea de subiect activ aparține persoanelor care au calitatea de coproprietar a imobilului în cauză.

Reclamanții nu au făcut dovada calității lor de coproprietari asupra imobilului în cauză.

De asemenea, aceștia nu au cerut anularea certificatului de moștenitor nr. 1.598/1994 care potrivit art. 88 alin. (1) din Legea Nr. 36/1995 face dovada deplină în privința calității de unic moștenitor a pârâtei D. M. F. și a cotei sale succesorale, iar fără anularea certificatului de moștenitor nr. 1.598/1994 reclamanții nu pot face dovada calității lor de moștenitori acceptanți ai succesiunii.

Totodată, se reține că reclamanții nu au cerut nici dezbaterea succesiunii defunctului C. I. decedat la data de 31.07.1984, ci doar sistarea indiviziunii.

Față de cele de mai sus, instanța va constata că reclamanții nu au calitate procesuală activă în ce privește capătul de cerere având ca obiect sistarea stării de indiviziune asupra imobilului înscris în CF 102.118 Sibiu, prin atribuirea cotei de 37/72 pârâtului H. I. C. cu obligarea acestuia la plata sultei conform cotei menționate în favoarea pârâților, și notarea dreptului de proprietate al pârâtului în CF.

Ca o consecință a lipsei calității reclamanților de moștenitori acceptanți ai moștenirii sau de coproprietari asupra imobilului în cauză, instanța va constata că reclamanții nu calitate de subiect activ în raportul de drept dedus judecății privind anularea contractului de vânzare-cumpărare încheiat de către pârâta D. M.-F. cu pârâții B. I. E. și B. R.-M. și a încheierii de intabulare nr. 24.549/05.05.2011, prin care ultimii pârâți s-au intabulat în CF cu titlu de cumpărare, stabilirea liniei de graniță între imobilul înscris în CF 102.118 Sibiu, A+1, nr. Cad. 2.582/1/3/4/1 în suprafață de 180 m.p. și imobilul proprietatea pârâților B. I. E. și B. R.-M., și obligarea pârâților B. I. E. și B. R.-M. să-și demoleze construcția edificată pe terenul identificat topografic în primul petit din acțiune.

În consecință, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților și cu privire la aceste capete de cerere, pe care le va respinge ca fiind formulate de persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Asupra cheltuielilor de judecată solicitate:

Având în vedere soluția de respingere a cererii de chemare în judecată, reclamanții fiind cei care au căzut în pretenții, în temeiul art. 247 C.proc.civ., instanța va obliga reclamanții P. G. C., M. I.-M. și C. C.-M. să plătească pârâtei D. M. F. suma de 1.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată constând în onorariu avocat (f.409), și să plătească pârâților B. I. E. și B. R. M. suma de 800 lei reprezentând cheltuieli de judecată constând în onorariu avocat (f.427).

Pentru aceste motive,

IN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge capătul de cerere anularea certificatului de moștenitor nr. 3/2011, autentificat prin încheierea nr. 43/03.05.2011 de către B.N.P. B. L. suplimentar la certificatul de moștenitor nr. 1.598/1994, formulat de reclamanții P. G. C., cu domiciliul în Sibiu, ., ., județul Sibiu, M. I.-M. cu domiciliul în Sibiu, ., ., județul Sibiu, și C. C.-M. cu domiciliul în Sibiu, .. 13, județul Sibiu, în contradictoriu cu pârâții D. M. F., domiciliată în comuna C., ., județul Sibiu, B. I. E., cu domiciliul în Sibiu, .. 15, județul Sibiu, B. R. M., cu domiciliul în Sibiu, .. 15, județul Sibiu, H. V. domiciliată în Germania, Wolksburg, .. 10, și H. I. C. cu domiciliul în Sibiu, .. 13, județul Sibiu, cu domiciliul procesual ales la fam. L. N. în Sibiu, ., ., ., județul Sibiu, ca neîntemeiat.

Admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților P. G. C., M. I.-M. și C. C.-M. în ce privește celelalte capete de cerere.

Respinge capetele de cerere privind sistarea stării de indiviziune asupra imobilului înscris în CF 102.118 Sibiu, prin atribuirea cotei de 37/72 pârâtului H. I. C. cu obligarea acestuia la plata sultei conform cotei menționate în favoarea pârâților, și notarea dreptului de proprietate al pârâtului în CF, anularea contractului de vânzare-cumpărare încheiat de către pârâta D. M.-F. cu pârâții B. I. E. și B. R.-M. și a încheierii de intabulare nr. 24.549/05.05.2011, stabilirea liniei de graniță între imobilul înscris în CF 102.118 Sibiu, A+1, nr. Cad. 2.582/1/3/4/1 în suprafață de 180 m.p. și imobilul proprietatea pârâților B. I. E. și B. R.-M., și obligarea pârâților B. I. E. și B. R.-M. să-și demoleze construcția edificată pe terenul identificat topografic în primul petit din acțiune, ca fiind formulare de persoane lipsite de calitate procesuală activă.

Obligă reclamanții P. G. C., M. I.-M. și C. C.-M. să plătească pârâtei D. M. F. suma de 1.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Obligă reclamanții P. G. C., M. I.-M. și C. C.-M. să plătească pârâților B. I. E. și B. R. M. suma de 800 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii.

Pronunțată în ședință publică, azi, 13.05.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

V. C. F. L.-S. C.

Red. V.C.F. 13.05.2015

Tehnored. L.S.C. 14.05.2015

Ex. 10 / ..05.2015

← Pretenţii. Sentința nr. 2793/2015. Judecătoria SIBIU		Plângere contravenţională. Sentința nr. 2802/2015.... →

Anulare act. Sentința nr. 2800/2015. Judecătoria SIBIU

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act. Sentința nr. 2800/2015. Judecătoria SIBIU