Plângere contravenţională. Sentința nr. 3316/2015. Judecătoria SIBIU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3316/2015 pronunțată de Judecătoria SIBIU la data de 03-06-2015 în dosarul nr. 3316/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SIBIU
SENTINȚĂ CIVILĂ NR. 3316
Ședința publică din 03.06.2015
Instanța constituită din:
Președinte: V. C. F. - judecător
Grefier: L.-S. C.
Pe rol se află judecarea acțiunii civile formulată de petentul O. M. cu domiciliul procesual ales în Sibiu, ., ., parter, jud. Sibiu, CNP_, în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliție al Județului Sibiu, cu sediul în Sibiu, .-6, jud. Sibiu., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Se face referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:
- pricina se află la primul termen de judecată, după efectuarea procedurii scrise.
- procedura de citare este legal îndeplinită,
- cererea însoțită de înscrisuri a fost comunicată intimatului.
- cererea este timbrată cu suma de 20 lei,
- intimata a formulat întâmpinare, fiind comunicată petentului.
În baza art.131 NCPC, instanța din oficiu procedează la verificarea competenței în prezenta cauză. Astfel, în baza art. 1 alin.2 c.pr.civ. raportat la art. 32 al.2 din OG.2/2001, constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
Instanța constată că proba cu înscrisuri solicitată de petent îndeplinește condițiile de admisibilitate în temeiul art. 255 NCPC, astfel că în temeiul art.258 NCPC. urmează a o încuviința.
În baza art. 244 NCPC, instanța declară cercetarea procesului încheiată și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 28.01.2015 sub nr. 1._, petentul O. M. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Sibiu, anularea procesului verbal de contravenție . nr._ din data de 15.01.2015.
Plângerea nu a fost formulată în fapt și în drept.
Prin precizarea formulată la data de 02.02.2015 petentul a indicat motivele plângerii contravenționale arătând că la data de 15.01.2015 în jurul orelor 17.00, aflându-se la volanul autoturismului Dacia L. cu nr. de înmatriculare_, în dreptul semaforului de culoare verde, când mai era o secundă de culoare verde a pătruns în intersecție pentru a vira stânga, după care a fost oprit de un echipaj de poliție care susține că a pătruns pe culoarea roșie a semaforului fără a prezenta vreo filmare. Petentul a mai arătat că potrivit jurisprudenței CEDO răspunderea contravențională este asimilată celei penale astfel că beneficiază de prezumția de nevinovăție iar sarcina probei aparține organului constatator.
În drept petentul a invocat dispozițiile O.G. nr. 2/2001.
În probațiune a depus, în copie certificată, înscrisuri.
Plângerea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei (f.10).
Intimata a depus la dosar întâmpinare (f.18), arătând că mențiunile înscrise în procesul verbal contestat, dar și în actele atașate, fac dovada stării de fapt până la proba contrară fiind confirmată de mijloacele de probă depuse la dosar.
În drept a invocat dispozițiile art. 205 și 233 C.proc.civ., art. 52 alin. (1) din H.G. nr. 1391/2006, art. 100 alin. (3) lit. d) din O.U.G. nr. 195/2002R.
În probațiune intimata a depus la dosar înscrisurile care au stat la baza încheierii procesului verbal de contravenție.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ din data de 15.01.2015, petentul a fost sancționat contravențional cu amenda de 390 lei pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 52 alin. (1) din H.G. nr. 1391/2006, reținându-se în cuprinsul procesului verbal că în data de 15.01.2015, ora 16.50, petentul a condus autoturismul marca Dacia cu numărul de înmatriculare_ pe .. Sibiu, și la intersecția cu bld. G-ral. V. M. pătrunde pe culoarea roșie a semaforului electric aflat în funcțiune și continuând deplasarea pe bld. V. M. în direcția P-ța. Unirii.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu, iar petentul a invocat doar argumente referitoare la temeinicia procesului verbal contestat.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
Conform adagiului latinesc actori incumbit probatio, reluat în dispozițiile art.249 C.proc.civ., cel ce face o propunere înaintea instanței trebuie sa o dovedească.
În cazul de față, petentul a invocat netemeinicia celor reținute în procesul verbal de contravenție arătând că acesta a pătruns în intersecție pe culoarea verde a semaforului.
Cu toate acestea, petentul nu a propus nici o probă în susținerea celor afirmate arătând doar că sarcina probei ar aparține agentului constatator.
Cele susținute în cuprinsul procesului verbal de contravenție sunt confirmate prin raportul agentului constatator potrivit căruia autoturismul condus de petent a efectuat virajul stânga pe bld. V. M. deși semaforul de pe . roșie.
În consecință, instanța constată temeinicia procesului verbal de contravenție . nr._, emis de Inspectoratul de Poliție al Județului Sibiu, la data de 15.01.2015, având în vedere că petentul nu a reușit să răstoarne prezumția de temeinicie a procesului verbal.
Fapta săvârșită de petent îndeplinește cumulativ cele patru trăsături extrase prin interpretare din dispozițiile art.1 din OG nr.2/2001 pentru a fi considerată contravenție. Astfel, se constată că fapta petentului este tipică deoarece corespunde modelului abstract descris în normele de incriminare a contravenției, este antijuridică întrucât s-a adus atingere valorilor sociale ocrotite prin norma legală, este prevăzută de lege și săvârșită cu vinovăție. Cum petentul nu a făcut dovada existenței unei cauze exoneratoare de răspundere, potrivit art. 11 din O.G. nr. 2/2001, prezumția de temeinicie a procesului verbal nu a fost răsturnată.
În ceea ce privește sancțiunea contravențională aplicată, instanța reține că aceasta se încadrează în limitele speciale prevăzute de normele de incriminare.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, având în vedere cuantumul sancțiunii contravenționale aplicate (390 lei) instanța constată că aceasta este proporțională prin raportare la gravitatea faptei și gradul de pericol social al contravenției reflectat de modul de comitere al faptei, petentul făcând dovada prin săvârșirea acestei fapte că nu a conștientizat gravitatea faptei și nu a înțeles să manifeste disponibilitate pentru respectarea dispozițiilor legale.
Astfel, instanța consideră că sancțiunea aplicată și cuantumul acesteia nu este în niciun caz excesivă, iar un simplu avertisment ar fi insuficient și lipsit de finalitate în ceea ce privește realizarea scopului preventiv-educativ și sancționator al legii contravenționale, înlocuirea amenzii cu o sancțiune formală precum avertismentul fiind de natură să golească de conținut caracterul efectiv, proporționat și disuasiv al sancțiunii.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petentul O. M. cu domiciliul procesual ales în Sibiu, ., .. Sibiu, CNP_, în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliție al Județului Sibiu, cu sediul în Sibiu, .-6, jud. Sibiu.
Menține procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 15.01.2015, ca fiind legal și temeinic.
Cu apel în 30 zile de la comunicare. În cazul exercitării căii de atac cererea se depune la Judecătoria Sibiu.
Pronunțată în ședință publică, azi 03.06.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
V. C. F. L.-S. C.
Red. V.C.F. 15.06.2015
Tehnored. L.S.C. 15.06.2015
Ex. 4 / ..06.2015
| ← Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 1845/2015.... | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 3302/2015.... → |
|---|
