Plângere contravenţională. Sentința nr. 4487/2015. Judecătoria SIBIU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4487/2015 pronunțată de Judecătoria SIBIU la data de 10-09-2015 în dosarul nr. 4484/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SIBIU
SECTIA CIVILA
Sentința civilă Nr. 4487/2015
Ședința publică de la 10 Septembrie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: I. A. D. – Judecător
Grefier: C. D.
Pe rol soluționarea cauzei civile privind pe petent B. E. -D. și pe intimat INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI SIBIU, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare, nu se prezintă părțile.
Intimatul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează obiectul cauzei, stadiul procesual, aspecte cu privire la modul de îndeplinire a procedurii de citare și faptul că la data de 13.07.2015 s-au depus de către intimată relațiile solicitate de instanță.
Procedura legal îndeplinită.
Constatând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, instanța rămâne în pronunțare asupra fondului conform art. 394 C..
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sibiu la data de 06.03.2015, petentul B. E. -D. în contradictoriu cu intimatul I.P.J. Sibiu, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună admiterea plângerii contravenționale și înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că în ziua de 25.02.2015, în timp ce se deplasa cu autoturismul la bancă pentru achitarea ratelor a fost surprins de aparatul radar și a primit amendă pentru depășirea vitezei legale. A mai arătat că este în imposibilitate de a plăti această amendă deoarece este șomer și trebuie să plătească și pensie de întreținere pentru fetița sa. De asemenea, petentul a mai arătat că în acea zi a fost anunțat de decesul unei rude apropiate și a fost bulversat de această veste, nerealizând faptul că a depășit viteza legală cu care circulă de obicei.
În dovedirea plângerii, petentul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
În dovedirea plângerii, petentul a depus la dosar copia procesului verbal de contravenție contestat, copia cupon șomaj, C.I.
Plângerea nu a fost motivată în drept.
Plângerea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei, conform dispozițiilor art. 19 din OUG 80/2013.
Intimatul a formulat întâmpinare în cauză, prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată. S-au înaintat la dosarul cauzei buletinul de verificare metrologică nr._/06.03.2014, copia procesului verbal de contravenție, CD-ul cu înregistrarea faptei contravenționale, atestat operator radar.
Petentul a formulat răspuns la întâmpinarea intimatului prin care a precizat că este la prima abatere, iar condițiile materiale nu-i permit plata amenzii
Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat pentru ambele părți probele cu înscrisuri, iar pentru intimat și proba cu înregistrarea video.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul – verbal . nr._/25.02.2015 încheiat de Inspectoratul de Poliție al Județului Sibiu, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 390 lei și 3 puncte penalizare, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 121 alin.1 din HG 1391/2006 și sancționate de 100 alin. 2 din OUG 195/2002 rep., întrucât la data de 25.02.2015, orele 16.25, a condus autoturismul F. cu nr. de înmatriculare SB07445, pe ., fiind înregistrat cu aparatul radar montat pe auto MAI_ cu viteza de 71 km/h.
Împotriva acestui proces-verbal a formulat plângere contravenientul, criticându-l pentru nelegalitate și netemeinicie.
Instanța, fiind învestită cu soluționarea prezentei cereri, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, procedează la verificarea termenului în care a fost introdusă plângerea, constatând că plângerea a fost promovată cu respectarea termenului de 15 zile prevăzut de art. 31 din același act normativ.
Verificând în conformitate cu dispozițiile art.34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001 legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța nu se va limita doar la aspectele invocate de către petentă în cererea sa, ci va avea în vedere și acele neregularități care rezultă din cuprinsul actului și care pot fi invocate din oficiu. În concret, acest demers presupune verificarea aspectelor de nelegalitate care sunt stabilite sub sancțiunea nulității exprese, putând fi astfel constatate de instanță din oficiu.
Instanța, analizând conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/25.02.2015, constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia, precum și semnătura agentului constatator.
De asemenea, instanța reține ă petentul nu a invocat cauze de nulitate ale procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/25.02.2015.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal de contravenție contestat, instanța reține că acesta este un act administrativ de autoritate, cu caracter jurisdicțional, ce face dovada deplină a situației de fapt până la proba contrară, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, precum și din perspectiva Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Conform art. 20 din Constituția României, textul Convenției și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului sunt încorporate în dreptul intern, având în același timp o forță juridică superioară legilor în materia drepturilor fundamentale ale omului.
Analizând criteriile stabilite pe cale jurisprudențială de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauza LAUKO vs Slovacia, A. vs România), instanța constată că domeniul contravențional, astfel cum este reglementat prin norma cadru O.G.2/2001, poate fi calificat ca intrând în sfera de aplicare a art.6 paragraf 1 din CEDO, în latura sa penală.
Instanța, reținând aplicabilitatea în speță a dispozițiilor art. 6 paragraf 1 CEDO, în mod evident va fi ținută și de prevederile paragrafului 2 și 3 ale aceluiași articol, care instituie garanții procedurale specifice în domeniul penal. Printre aceste garanții se numără și cea referitoare la obligativitatea respectării prezumției de nevinovăție, prezumție care privește atât atitudinea organelor judiciare față de săvârșirea faptei, cât și sarcina probei.
Referitor la procesul-verbal contestat, instanța reține că, în genere, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt. În acest sens este de remarcat că în jurisprudența Curții s-a reținut în mod constant că prezumțiile nu sunt în principiu contrare Convenției. Astfel, în Hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku c. Franței, Curtea a reținut că prezumțiile sunt permise de Convenție, dar nu trebuie să depășească limitele rezonabile ținând seama de gravitatea mizei și prezervând drepturile apărării.
Prin urmare, prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care, prin aplicarea ei, s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal, deși din probele administrate de „acuzare” instanța nu poate fi convinsă de vinovăția „acuzatului”, dincolo de orice îndoială rezonabilă.
În urma analizării actelor din dosar, instanța reține că procesul-verbal de constatare a contravenției este întemeiat.
Astfel, fapta contravențională pentru care petentul a fost sancționat este prevăzută de art. 108 alin.1 lit.b pct.2 din OUG 195/2002, potrivit căruia „Constituie contravenție și se sancționează cu 3 puncte penalizare, depășirea cu 21 - 30 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic”.
De asemenea, potrivit art. 100 alin. 2 din OUG 195/2002, amenda contravențională prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni se aplică și conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai care săvârșește o faptă pentru care se aplică 3 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. (1) lit. b).
În plus, potrivit art. 121 alin. 1 din H.G. nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a O.U.G. nr. 195/2001 privind circulația pe drumurile publice, conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloace de semnalizare.
Conform art. 49 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, limita maximă de viteză în localități este de 50 km/h.
Instanța mai reține că cerințele metrologice și tehnice ale utilizării cinemometrelor folosite de poliția română la stabilirea vitezei de circulație a autovehiculelor pe drumurile publice sunt stabilite prin Norma de metrologie legală NML-021-05 din 23.11.2005 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 102 bis din 7.12.2005.
Înregistrarea depusă la dosarul cauzei de intimat respectă cerințele prevăzute de art. 3.5.1 din NML-021-05 din 23.11.2005, respectiv cuprinde data si ora la care a fost efectuată măsurarea, valoarea vitezei măsurate, sensul de deplasare a autovehiculului, imaginea autovehiculului, în care este pus clar în evidență nr. de înmatriculare, iar cinemometrul tip R. Autovision, montat pe auto MAI_ este certificat și măsoară în regim staționar și în deplasare și este verificat metrologic fiind în termenul de valabilitate așa cum rezultă din buletinul de verificare metrologică nr._/06.03.2014.
Totodată, din atestatul de operator radar calificat, înaintat de către intimat la dosarul cauzei, rezultă ca agentul I. R. este atestat să folosească și să exploateze echipamentul video de supraveghere a traficului rutier și măsurare a vitezei de deplasare a autovehiculelor.
Înregistrarea de pe CD și înscrisurile depuse de intimată la dosar constituie probe relevante și suficiente care vin să confirme procesul verbal de contravenție . nr._/25.02.2015.
Coroborând mijloacele de probă administrate în cauză, instanța reține fără niciun dubiu ca la data de 22.02.2015, orele 16.25, petentul condus autoturismul F. cu nr. de înmatriculare SB07445, pe . cu viteza de 71 km/h.
Față de cele expuse, instanța apreciază că sunt îndeplinite cumulativ elementele constitutive ale faptei contravenționale prevăzută și sancționată de art.108 alin.1 lit.b pct.3 rap. la 100 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002, iar conduita petentului se situează în sfera ilicitului contravențional, ce constituie temei al răspunderii contravenționale a acestuia.
Cu privire la sancționarea petentului, instanța reține că acesta a fost sancționat contravențional cu amenda în cuantum de 390 lei (4 puncte amendă) și 3 puncte penalizare, pentru săvârșirea contravenției prev. de art.108 alin.1 lit.b pct.2 din OUG 195/2002 și art. 121 alin. 1 din H.G. nr. 1391/2006.
Referitor la individualizarea sancțiunii, instanța va avea în vedere criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 care prevede că sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Sancțiunile aplicate petentului îndeplinesc pe deplin cerințele de legalitate și proporționalitate prevăzute de O.U.G. nr. 195/2002 și O.G. nr. 2/2001, fiind stabilite în limitele prevăzute de lege pentru acest gen de contravenție, sancțiuni pe care instanța, având în vedere depășirea cu 21 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv, le consideră proporționale cu gradul de pericol social al faptei săvârșite de petent, faptă care aduce o gravă atingere siguranței traficului rutier.
Instanța are în vedere viteza ridicată cu care petentul a circulat în localitate precum și multitudinea de fapte contravenționale la regimul circulației săvârșite de acesta (f. 30), concluzionând că fapta sancționată în cauză nu poate fi socotită drept una cu o gravitate redusă în sensul art. 7 alin. 2 din OG nr. 2/2001.
În consecință, instanța va respinge plângerea formulată de petent ca neîntemeiată și va menține procesul verbal de contravenție . nr._/25.02.2015, considerându-l legal și temeinic.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge plângerea formulată de petentul B. E. D., domiciliat în Sibiu, .. 30-32, jud. Sibiu în contradictoriu cu intimatul I.P.J. Sibiu, cu sediul în Sibiu, .-6, jud. Sibiu.
Menține procesul verbal de contravenție . nr._/25.02.2015 încheiat de IPJ Sibiu.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, ce se va depune, sub sancțiunea nulității, la judecătoria Sibiu.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10.09.2015.
Președinte, Grefier,
I. A. D. C. D.
Red. D.-05.10 .2015
Teh. C.D-05.10.2015
4 ex./1 ex dosar, 1 ex mapă, 2 ex .. 1 ex petent/1 ex intimat
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 4465/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4479/2015.... → |
|---|
