Pretenţii. Sentința nr. 2732/2015. Judecătoria SIBIU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2732/2015 pronunțată de Judecătoria SIBIU la data de 11-05-2015 în dosarul nr. 2732/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SIBIU
SECTIA CIVILA
SENTINTA CIVILĂ Nr. 2732
Ședința publică de la 11 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: M. P.
Grefier: A. T.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant T. M. SRL
și pe pârât P. C. M. PRIN PRIMAR, pârât ., având ca obiect pretenții
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă pentru reclamantă R. M. I., lipsă fiind părțile
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,după care;
Instanța, pune în discuția părților excepția necompetenței materiale a Judecătoriei SIBIU.
Reprezentanta reclamantei avocat R. M. I., solicită respingerea excepției invocate, întrucât Judecătoria Sibiu este competentă material să soluționeze prezenta cauză, nu este vorba de un contract de achiziție este vorba de un contract prestări de servicii .În cauze similare s-a păstrat competența.
INSTANȚA
Constată că prin acțiunea înregistrată la această instanță sub nr._ din 21.11.2014 reclamanta S.C T. M. SRL a chemat în judecată pe pârâta P. C. M. PRIN PRIMAR, și . solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de_ lei reprezentând contravaloarea facturilor nr 012/_-valoare 5000 lei, factura nr. 021/27.05.2014 - valoare 2000 lei, factura nr. 022/20.05.2014 - valoare 7000 lei, Obligarea pârâtei la plata penalităților de întârziere de 1% pe zi la fiecare factură emisă până la data plății efective, pe care le estimează n vederea timbrajului la suma de 300 lei. Cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate .
În fapt se arată că la data de 28.02.2014 sub nr. 1400 s-a încheiat între cele două părți contractul de prestării servicii prin care societatea reclamantă se obliga a redacta două proiecte pentru amenjararea a două terenuri sportive. Prețul stabilit de comun acord pentru serviciile prestate conform contractului a fost de_ lei și urma a se achita în modalitatea de plată prevăzută la pct. V contract respectiv 5000 lei până la data de 15.04.2014. 2000 lei până la data de 15.05.2014, 7000 lei până la data de 15.06.2014, plățile urmând a se face în baza facturilor emise Aceste două proiecte urmau a se redacta în vederea obținerii finanțării nerambursabile pentru amenajarea a doua terenuri sportive potrivit art. 2.1. din contractul încheiat dintre părți.Imediat după încheierea contractului de prestării servicii a comunicat cu reclamantul, a solicitat informațiile necesare, informații solicitate de către ghidul de finanțare, iar acesta s-a conformat și a trimis toate informațile detaliate necesare celor doua proiecte, pe baza cărora a procedat la redactarea proiectelor în conformitate cu ghidul de finanțare.La data de 31.03.2014, a comunicat pârâtei prin email un prim proiect redactat, atașând în consecință și factura fiscală .Dupa ce a comunicat pârâtei acest proiect, aceasta la data de 29.04.2014 a comunicat o notificare de reziliere în conformitate cu prevederile art. XII alin. 12.2. din contractual de mai sus .La data de 27.05.2014, conform contractului încheiat de către parti a comunicat pârâtei si cel de al doilea proiect împreună cu cele două facturi. La momentul la care a comunicat proiectele cu facturile aferente, pârâta a înțeles a refuza ridicarea coletului returnând facturile fiscale aferente precum și cel de al doilea proiect.F. de starea de fapt mai sus expusă, apreciază ca acțiunea este temeinica si legala pentru următoarele motive :Contractual fiecare parte și-au asumat anumite obligații, iar pârâtul și-a asumat printre altele obligația de a pune la dispoziția prestatorului orice informații in termen de 15 zile lucratoare de la data solicitării, lucru pe care de altfel acesta la îndeplinit pentru ca să poată întocmi aceste proiecte. Dupa ce la data de 31.03.2014, pârâtului i-a fost comunicat primul proiect redactat în urma informaților culese de la acesta și în conformitate cu ghidul de finanțare, acesta fără temei legal și fără a invoca vreun motiv a inteles sa trimită o declarație de reziliere. Această declarație de reziliere nu produce nici un efect si nici nu ar fi putut produce vreunul câtă vreme contractul înceteaza potrivit art. XII pct. 12.1.3.- daca una dintre parti isi incalca obligatiile, dupa ce a fost avertizata printr-o notificare scrisa de către cealaltă parte ca o noua încălcare duce la rezilierea prezentului contract.Așadar, declarația de reziliere din data de 27.04.2014 nu poate fi opozabila, acesta nerespectand din punct de vedere al încetării contractului prevederile acestuia pct. XII si nici dispozițiile codului civil.
În drept se invocă art. 1516 Noul Cod Civil, art. 1518 Noul cod civil. Instanța a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei SIBIU.
Asupra excepției, instanța reține că potrivit dispozițiilor ar. 131 alin. 1 N.C.p.c. „La primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de ședință temeiurile de drept pentru care constată competența instanței sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu”. De asemenea, conform dispozițiilor art. 130 alin. 2 N.C.p.c. „Necompetența materială și teritorială de ordine publică trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe”.
Art. 95 pct. 4 N.C. proc. civ. dispune că Tribunalele judecă… orice alte cereri date prin lege în competența lor.
Art. 2 alin. 1 lit. f) din Legea 554/2004 – contencios administrativ - activitatea de soluționare de către instanțele de contencios administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor în care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul prezentei legi, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim;
Art. 2 alin. 1 lit. b) din Legea 554/2004 – autoritate publică - orice organ de stat sau al unităților administrativ-teritoriale care acționează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public
Art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea 554/2004 – În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: c) act administrativ – actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naștere, modificând sau stingând raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice.
Potrivit art. 10 alin. 1 din Legea 554/2004, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale.
Raportat la dispozitiile invocate mai sus, sub aspectul excepției necompetenței materiale invocate, se apreciază că excepția invocată este întemeiată pentru următoarele considerente:
Față de dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004 se constată că P. M. este o autoritate publică locală.
În consecință, atâta vreme cât serviciul prestat de pârâtă reprezintă un serviciu efectuat pentru satisfacerea unui interes legitim public, conform art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, contractul de prestări servicii intervenit între cele două părți reprezintă un act administrativ, deoarece este încheiat cu o autoritate publică și are ca obiect prestarea de servicii de interes public.
În aceste condiții, în conformitate cu art. 2 alin. 1 lit. f) din Legea 554/2004, cererea reclamantei este o cerere formulată în materie de contencios administrativ, dat fiind faptul că cel puțin una dintre părți este o autoritate publică (respectiv reclamanta), iar conflictul s-a născut din executarea unui contract încheiat cu această autoritate publică și are ca obiect prestarea unui serviciu public.
Față de dispozițiile art. 95 pct. 4 N.C. proc. civ., instanța reține că art. 10 din Legea 554/2004 dă această categorie de cauze, în materia contenciosului administrativ, în competența de primă instanță a Tribunalelor.
Pentru aceste considerente, în raport de art. 95 pct. 4 N.C. proc.civ., urmează să se admită, potrivit art. 131, 132 N.C.proc.civ., excepția necompetenței materiale cu consecința declinării competenței în favoarea Tribunalului O. – Secția Comercială și de C. Administrativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei SIBIU, invocată din oficiu.
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta . cu sediul în Sibiu . jud. Sibiu în contradictoriu cu P. M., prin Primar și . în favoarea Tribunalului O. – Secția Comercială și de C. Administrativ.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11 mai 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. P. A. T.
Plecat în C.O
Semnează conf. art.426 al.4 NCPC
Grefier șef,
N. C.
Red./Tehn./P.M/24.07.2015
5 ex.
Ef.3 ..07.2015
- .,
- P. M., prin Primar,
- .
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2728/2015.... | Investire cu formulă executorie. Sentința nr. 2750/2015.... → |
|---|
