Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 154/2016. Judecătoria SIBIU

Sentința nr. 154/2016 pronunțată de Judecătoria SIBIU la data de 19-01-2016 în dosarul nr. 154/2016

DOSAR NR._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SIBIU

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 154

Camera de consiliu din 19.01.2016

Instanța constituită din:

Președinte: A. D. - judecător

Grefier: S. M.

Pentru astăzi a fost stabilit termen pentru pronunțarea și redactarea hotărârii în cauza civilă formulată de reclamanta . SRL, în contradictoriu cu pârâtul V. N., având ca obiect cerere de valoare redusă.

La apelul nominal făcut în ședința camerei de consiliu, nu au răspuns părțile.

Procedura legal îndeplinită, cauza soluționându-se fără citarea părților conform art. 1029 alin. 1 C.p.c.

Se face referatul cauzei, ocazie cu care:

Instanța, în temeiul dispozițiilor art.131 alin.1 C.p.civ., își verifică din oficiu competența și constată că este competentă general, material și teritorial, conform dispozițiilor art.94 pct.1 lit.j C.p.civ., art.1027 alin.1 C.p.civ. raportat la art. 1027 alin.2 C.p.civ. și art.107 al.1 C.p.civ.

În temeiul art.258 alin.1 C.p.civ., raportat la art.255 alin.1 C.p.civ., instanța încuviințează pentru reclamantă proba cu înscrisurile aflate la dosar, considerându-le ca fiind pertinente, concludente și utile soluționării cauzei.

Soluționarea cauzei se desfășoară fără dezbatere orală, potrivit cererii reclamantei, instanța apreciind că nu este necesară înfățișarea părților, potrivit art.1029 alin. 2 C.p.civ.

În temeiul art.394 C.p.civ., instanța, fiind lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept, constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.

INSTANȚA

Prin cererea înregistrată pe rolul prezentei instanțe, la data de 02.10.2015, sub nr. _ , reclamanta EOS KSI ROMÂNIA SRL în contradictoriu cu pârâtul V. N. a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 492,53 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor prestate, a sumei de 492,53 lei cu titlu de penalităților de întârziere, a sumei de 38,81 lei cu titlu de dobândă legală și a sumei de 59,82 lei, cu titlu de taxă de reziliere; cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că între Orange România SA și pârât s-a încheiat contractul de servicii de telecomunicații integrate nr._/01.02.2011, în baza căruia i s-a atribuit codul de abonat_.

Reclamanta a prestat serviciile pentru care s-a obligat contractual, emițând facturi care însă nu au fost achitate integral de către pârât. Pentru serviciile prestate și neachitate la termen, s-au calculat penalități conform contractului până la concurența cu debitul principal iar apoi s-au calculat dobânzi legale conform OG 13/2011. Reclamanta a încercat rezolvarea pe cale amiabilă a litigiului, prin notificări și apeluri telefonice, însă demersurile nu au avut rezultatul așteptat. În aceste condiții s-a adresat instanței considerând îndeplinite condițiile cerute de art. 1025 NCPC.

În conformitate cu condițiile generale ale acestui contract, ORANGE ROMÂNIA SA avea obligația sa furnizeze servicii de telecomunicații, iar debitorul avea obligația sa achite contravaloarea serviciilor prestate în baza facturilor emise de către ORANGE ROMÂNIA SA in termen de 14 zile calendaristice de la emiterea facturilor conform clauzelor contractuale referitoare la Facturare si Termene de Plata

Compania Orange România SA a prestat serviciile pentru care s-a obligat contractual, emițând facturi care însa nu au fost achitate integral de către debitor.

Pentru serviciile prestate si neachitate la termen, s-au calculat penalități conform contractului până la concurența cu debitul principal iar apoi s-au calculat dobânzi legale, conform OG 13/2011. Rațiunea pentru care se solicita atât penalitățile contractuale, în limita debitului principal, cât si dobânzile legale este repararea integrala a prejudiciului suferit prin neplata serviciilor prestate. Astfel, penalitățile de întârziere reprezintă prejudiciul efectiv suferit de către reclamantă, care a fost evaluat de către parți anterior producerii sale, iar dobânzile legale reprezintă beneficiul nerealizat de către reclamantă, datorita neplății. O reparare integrala si efectivă a prejudiciului nu s-ar putea realiza decât prin acoperirea atât a damnum emergens, cât și a lucrum cessans.

De asemenea, ca dreptul de creanță al ORANGE ROMÂNIA SA față de debitorul S. F. C. provenind din contractul de abonament încheiat, a fost cesionat către EOS KSI ROMÂNIA SRL, aceasta din urma acționând în calitate de comisionar, achiziționând in nume propriu dar pe seama E. International Beteiligunsverwaltungsgesellschaft MBH si Next Capital Investments Limited, astfel dreptul la acțiune pentru obținerea îndeplinirii obligației de plata corelative poate fi exercitat de către EOS KSI ROMÂNIA SRL.

Întrucât cesiunea a intervenit după data intrării în vigoare a noilor prevederi civile, se supune acestora, sens în arătam disp. art. 117 din Legea 71/2011 care in alin. (1) prevede: "Creanța transmisa prin cesiune sau subrogație, intervenita după data intrării în vigoare a Noului Cod Civil, își păstrează regimul stabilit de normele in vigoare la data nașterii creanței, astfel prevederile Noului cod civil se aplica doar cu privire la instituția Cesiunii de Creanța nu si cu privire la drepturile cesionate."

Astfel, cesiunea a devenit opozabila debitoarei, conform art. 1579 Noul Cod Civil din momentul comunicării ei si prin înscrierea in Arhiva Electronica de Garanții Reale Mobiliare, fiind îndeplinite totodată si condițiile de Publicitate.

Totodată, cesiunea i-a fost notificata debitoarei printr-un înscris cu data certa (cf. art. 1578 alin 1 lit. a din Noul Cod Civil) de către compania reclamantă, moment din care se putea elibera de obligație numai prin efectuarea plații debitului către creditorul cesionar.

Mai mult decât atât, potrivit art.19 alin.4 din Noul Cod Civil "Nimeni nu poate invoca faptul ca nu a cunoscut dreptul, actul sau faptul supus publicității, daca formalitatea de publicitate a fost legal îndeplinită".

Cesiunea a fost înregistrata la Arhiva Electronica de Garanții Reale Mobiliare sub numărul 2014-_-CPQ.

În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 1025 și urm. C.p.c., art. 969, 1073, 1084 C. civil.

Acțiunea a fost legal timbrată cu suma de 50 lei, taxă judiciară de timbru conform art. 6 din OUG nr. 80/2013.

În dovedirea acțiunii au fost depuse, în fotocopii, înscrisuri (f 16-55).

Prin rezoluția judecătorului din 06.10.2015, în temeiul art. 1029 al 3 și 4 Noul cod de procedură civilă, s-a dispus comunicarea formularului de cerere și copii de pe înscrisurile depuse de reclamantă către pârât și i s-a pus în vedere ca în termen de 30 zile de la comunicare să depună sau să trimită formularul de răspuns completat corespunzător, precum și copii de pe înscrisurile de care înțelege să se folosească sub sancțiunea decăderii din dreptul de a propune probe și a invoca excepții în afara celor de ordine publică, în condițiile legii.

S-a comunicat pârâtului formularul de răspuns aprobat prin Ordinul 359/C/2013 al Ministrului Justiției, prevăzut în anexa 3 la sediul înscris în fișa ORC.

Pârâtul V. N. nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat în instanță pentru a formula apărări.

Făcând aplicarea dispozițiilor art. 1030 al.2 Noul cod de procedură civilă, instanța se va pronunța asupra cererii de chemare în judecată în raport cu actele aflate la dosar, în camera de consiliu.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:

Reclamanta a optat pentru procedura cu privire la cererile cu valoare redusă prevăzută de Titlul X din codul de procedură civilă (2010), iar potrivit dispozițiilor art.1025 alin.1 Cod procedură civilă, „prezentul titlu se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10.000 lei la data sesizării instanței.”

Raportat la probatoriul administrat în cauză, instanța reține că între Orange România SA și pârâtul V. N., în calitate de client, s-a încheiat contractul nr. nr._/01.02.2011 (f 23) pe o durată de 12 luni, în care Orange România SA oferea serviciile din pachetul achiziționat.

Potrivit art. 5 din contract prestatorul se obligă să emită factura și să o trimită către client lunar, factură ce va conține contravaloarea serviciilor furnizate, plata facturii urmând a se realiza în termen de 14 zile calendaristice de la data emiterii.

Se reține faptul că neplata facturii în termenul prevăzut poate atrage plata de penalități de întârziere de către client, de 0,5% pe zi întârziere calculate asupra valorii totale a facturii până la data achitării integrale a sumelor datorate, suspendare și /sau restricționarea accesului clientului la servicii și /sau rezilierea contractului de către Orange conform art. 9 din TCG.

La art. 1.9 alin. 4 din Termenii și Condițiile Generale se prevede că în caz de neplată a facturii până la expirarea termenului stabilit pentru plata facturii conform art. 5 clientul este de drept în întârziere, fără a mai fi necesară îndeplinirea vreunei alte formalități și va datora penalități de întârziere de 0,5% pentru fiecare zi calendaristică de întârziere, calculate asupra valorii totale a facturii, până la data achitării integrale a sumelor datorate.

La alin. 6 al aceluiași articol se prevede că în 25 a zi calendaristică de la data emiterii facturii, în cazul în care clientul nu a plătit integral sumele datorate, Orange este îndreptățită să reziliere prezentul contract conform art. 1.16 alin. 1.

Pe baza raporturilor contractuale indicate reclamanta a emis facturile fiscale în valoare de 492,53 lei.

În privința cesiunii de creanță intervenită între Orange România SA și reclamanta EOS KSI ROMÂNIA SRL, instanța constată că între părți a fost încheiat contractul de cesiune de creanță din data de 24.06.2011, contract care conține și două acte adiționale din 18.07.2014 (f 55) în care este cuprinsă și creanță pârâtului. Acest contract de cesiune de creanță are ca efect între părți transmiterea dreptului de creanță din patrimoniul cedentului în patrimoniul cesionarului, iar față de terți, cum este și debitorul, cesiunea produce efecte, adică le este opozabilă, doar din momentul îndeplinirii cerinței de publicitate. Lipsa notificării sau acceptării cesiunii de creanță de către debitor nu are nicio influență asupra valabilității cesiunii de creanță, opozabilitatea putând a fi analizată doar din perspectiva persoanelor cărora li se poate realiza plata în mod valabil.

Prin urmare, contractul de cesiune de creanță este valabil, reclamanta EOS KSI ROMÂNIA SRL dobândind calitatea de creditor față de pârâtul V. N..

Conform dispozițiilor art. 1270 alin. 1 Cod civil (2009) contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante, pentru ca la alin. 2 să se prevadă că acesta se modifică sau încetează numai prin acordul părților sau din cauze autorizate de lege.

Totodată, art. 1516 alin. 1 Cod civil (2009) stabilește dreptul creditorului de a dobândi îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligație, pentru la alin. 2 să se prevadă că atunci când, fără justificare, debitorul nu își execută obligația și se află în întârziere, creditorul poate, la alegere sa și fără a pierde dreptul la daune-interese, dacă i se cuvin: să ceară sau, după caz, să treacă la executarea silită a obligației; să obțină, dacă obligația este contractuală, rezoluțiunea sau rezilierea contractului ori, după caz, reducerea propriei obligații corelative; să folosească, atunci când este cazul, orice alt mijloc prevăzut de lege pentru realizarea dreptului său.

Potrivit art. 662 C., creanța este certă atunci când existența ei neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu. Creanța este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui. Creanța este exigibilă dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.

Analizând aceste dispoziții legale raportat la înscrisurile depuse de reclamantă în dovedirea pretențiilor solicitate, instanța constată faptul că se solicită suma de 492,53 lei cu titlu de debit principal, precum și suma de 492,53 lei cu titlu de penalități de întârziere.

Este de subliniat faptul că în cuprinsul sumelor indicate în facturile fiscale, Orange România SA a calculat și penalități de întârziere, ocazie cu care se constată că reclamanta este beneficiara unei creanțe certe, lichide si exigibile față de pârâtă pentru suma de 492,53 lei, cu titlu de debit și 492,53 lei penalități de întârziere.

În ceea ce privește dobânda legală, având în vedere dispozițiile art. 1535 alin. 1 C. civil și ale OG nr. 13/2011, raportat la faptul că sunt solicitate pentru perioada ulterioară calculării penalităților de întârziere, instanța constată întemeiată și cererea de acordare a sumei de 38,81 lei, cu titlu de dobândă legală.

În ceea ce privește suma de 59,82 lei solicitată cu titlu de taxă de reziliere, instanța constată că cererea este întemeiată având în vedere clauza penală însușite de părți și conform căreia în caz de reziliere a contractului înainte de expirarea perioadei minime contractuale clientul va fi obligat pe lângă eventuale alte despăgubiri potrivit prevederilor de mai sus și la plata unor despăgubiri egale cu valoarea abonamentului înmulțită cu numărul de luni rămase până la expirarea perioadei minime contractuale.

Văzând dispozițiile art. 1030 C.p.c. și cele învederate mai sus, instanța va admite acțiunea reclamantei în contradictoriu cu pârâtul V. N. și va obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 492,53 lei, reprezentând contravaloarea debitului și a sumei de 492,53 lei cu titlu de penalități de întârziere, a sumei de 38,81 lei, cu titlu de dobândă legală și suma de 59,82 lei, cu titlu de taxă de reziliere a contactului.

Cu privire la cheltuielile de judecată, față de dispozițiile art. 1031 C.p.c. (2010), potrivit cărora „partea care cade în pretenții va fi obligată, la cererea celeilalte părți, la plata cheltuielilor de judecată”, instanța va obliga pârâtul la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

HOTĂRĂȘTE

Admite cererea cu valoare redusă formulată de reclamanta . SRL, cu sediul în București, .. 10A, Sector 2 în contradictoriu cu pârâtul V. N., dom. în Ocna Sibiului, ., jud. Sibiu și în consecință:

Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 492,53 lei, reprezentând contravaloarea debitului și a sumei de 492,53 lei cu titlu de penalități de întârziere.

Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 38,81 lei, cu titlu de dobândă legală și suma de 59,82 lei, cu titlu de taxă de reziliere a contractului.

Obligă pârâtul la plată către reclamantă a sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel se depune la Judecătoria Sibiu.

Dată în camera de consiliu și citită în ședință publică, azi, 19.01.2016.

Președinte, Grefier,

A. D. S. M.

Red.AD/09.02.2016

Tehn.SM/09.02.2016

Ex. 4/.>

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 154/2016. Judecătoria SIBIU