Plângere contravenţională. Sentința nr. 720/2016. Judecătoria SIBIU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 720/2016 pronunțată de Judecătoria SIBIU la data de 10-02-2016 în dosarul nr. 720/2016
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SIBIU
SECTIA CIVILA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 720/2016
Ședința publică din 10.02.2016
Instanța constituită din:
Președinte: D. M. B. - Judecător
Grefier: R.-A. S.
Pentru azi a fost amânată pronunțarea în cauza din materia civil privind pe petent Ț. C. R. și pe intimat S. P. DE POLIȚIE LOCALĂ A MUNICIPIULUI SIBIU, având ca obiect plângere contravențională.
Asupra cauzei, instanța a rămas în pronunțare în ședința publică din data de 03.02.2016, prin încheierea care face parte integrantă din prezenta sentință, dată la care s-a amânat pronunțarea pentru azi când,
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 17.09.2015 sub număr unic de dosar_ și precizată la data de 17.11.2015, petentul Ț. C. R. a solicitat în contradictoriu cu intimata S. P. de Poliție Locală a Mun. Sibiu anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 26.08.2015 și restituirea sumei de 50 lei achitată conform chitanței . PMG nr._; cu cheltuieli de judecată constând în valoarea taxei de timbru achitate.
În motivare petentul a arătat, în esență, că în data de 26.08.2015 se afla cu familia în concediu și a parcat în locul în care a fost sancționat, pentru a vizita obiective turistice din Sibiu. Întrucât locurile de parcare erau toate ocupate și petentul nu cunoștea deloc zona, acesta a parcat autoturismul pe sensul său de mers, dar a lăsat loc de trecere pietonilor și celorlalte mașini, . parcat fiind cu sens unic de mers.
Petentul a învederat că în fața sa mai era parcat un autoturism, iar întocmirea procesului verbal constituie un abuz deoarece el nu a găsit afișată în parbrizul mașinii nicio înștiințare, iar procesul verbal nu este semnat de nici un martor, fiindu-i comunicat direct la domiciliu.
În drept, plângerea contravențională nu a fost motivată.
În dovedirea cererii, petentul a anexat, în original, dovada comunicării procesului verbal (f. 3), procesul verbal . nr._ (f. 5), chitanța . PMG nr._ (f. 4).
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei, conform prevederilor art. 19 din OUG nr. 80/2013.
Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 04.12.2015, intimata S. P. de Poliție Locală al Mun. Sibiu a solicitat respingerea plângerii contravenționale și, în consecință, menținerea procesului verbal ca temeinic și legal. Intimata a arătat că în data de 26.08.2015, prin procesul-verbal atacat, petentului i s-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 200 lei întrucât s-a constatat că autovehiculul cu număr de înmatriculare_ era staționat neregulamentar pe .. Sibiu, încălcându-se astfel prevederile art. 10 lit. l) din HCL nr. 103/2011.
Intimata a învederat instanței că procesul-verbal contestat nu prezintă niciun motiv de nelegalitate, fiind încheiat cu respectarea dispozițiilor art. 16 - art. 19 din OG nr. 2/2001, iar sub aspectul temeiniciei, a arătat că petentul nu a făcut dovada unei alte situații de fapt decât cea reținută în procesul-verbal.
De asemenea, intimata a arătat că procesul verbal se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie, fiind întocmit de agentul constatator și cuprinzând constatări personale ale acestuia, prezumție care nu contravine jurisprudenței CEDO.
În drept, au fost invocate prevederile Codului de procedură civilă, HCL nr. 103/2011, OG nr. 2/2001.
În dovedirea susținerilor sale, intimata a solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri și fotografii, pe care le-a anexat întâmpinării (f. 22).
La data de 29.12.2015, petentul a depus la dosar răspuns la întâmpinarea intimatei prin care a arătat că, din fotografia făcută de agentul constatator, se observă faptul că nu este vorba despre locul la care se face referire în cererea de chemare în judecată, solicitând anularea probei cu fotografiile depuse la dosar, a căror veridicitate o contestă.
Totodată, a învederat că modul în care a parcat autovehiculul nu incomodează deloc circulația pietonilor. În final, petentul a arătat că are o situație materială precară, fiind singurul salariat din familie.
A depus la dosar un set de înscrisuri, reprezentând certificate de naștere și certificat de căsătorie (f. 30-32).
La data de 02.02.2016, petentul a depus la dosar o nouă cerere prin care a reiterat solicitările inițiale și a arătat că el apreciază că nu a încălcat nici o lege, având în vedere că era turist și nu cunoștea orașul, parcarea era arhiplină, la fel ca în toate orașele României în care sunt probleme cu locurile de parcare, nu a găsit afișată pe parbrizul mașinii nicio înștiințare, iar procesul verbal nu este semnat de nici un martor. A anexat cererii adeverință de la locul de muncă (f. 41) și adeverințe medicale (f. 42).
Sub aspectul probațiunii, instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisurile și fotografiile depuse la dosar.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, în conformitate cu prevederile art. 264 C.proc.civ., instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal . nr._ încheiat la data de 26.08.2015 de un agent constatator din cadrul Serviciului P. de Poliție Locală Sibiu (f. 5), petentul Ț. C. R. a fost sancționat cu amenda contravențională în cuantum de 200 lei deoarece în data de 26.08.2015, ora 12:50, a parcat autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe .. Sibiu pe partea carosabilă a drumului, în zona de siguranță a trecerii pentru pietoni, zonă inscripționată cu hașuri oblice.
Fapta reținută în sarcina petentului constituie contravenția prevăzută de art. 10 lit. l) din Anexa nr. 3 la HCL nr. 103/2011 și sancționată potrivit art. 11 lit. c) din același act normativ cu amenda de la 100 lei la 200 lei.
Procesul-verbal contestat a fost încheiat în lipsa contravenientului și a fost comunicat acestuia, prin scrisoare poștală (f. 3), la data de 07.09.2015.
În drept, cauza de față se subscrie regimului contravențiilor reglementat de OG nr. 2/2001, motiv pentru care procesul-verbal . nr._ încheiat la data de 26.08.2015 va fi verificat sub aspectul legalității și temeiniciei, inclusiv în ceea ce privește sancțiunile aplicate.
Conform art. 17 din OG nr. 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal, nulitate ce se constată și din oficiu. Ținând seama de această dispoziție legală, actul atacat este întocmit corespunzător, cuprinzând toate aspectele prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute și exprese: datele agentului constatator și ale persoanei sancționate contravențional, conduita reținută în sarcina petentului, data săvârșirii acțiunii antisociale, semnătura agentului constatator.
Critica petentului referitoare la încheierea procesului verbal de contravenție în lipsa sa și în lipsa unui martor este neîntemeiată, având în vedere că, potrivit prevederilor art. 19 din OG nr. 2/2001 – dreptul comun în materie contravențională, procesul verbal poate fi încheiat chiar și în lipsa contravenientului, în acest caz agentul constatator fiind obligat să facă mențiune despre această împrejurare.
Potrivit legii, împrejurarea întocmirii procesului-verbal în lipsa contravenientului trebuie să fie confirmată de către cel puțin un martor, care va semna procesul-verbal și ale cărui date personale vor fi consemnate în cuprinsul acestui act.
În conformitate cu prevederile art. 19 alin. 2 și 3 din OG nr. 2/2001, nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator și, în lipsa unui martor, agentul constatator va menționa motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod.
Examinând procesul verbal . nr._/26.08.2015 (f. 5), instanța constată că agentul constatator în mod corespunzător a menționat că la momentul întocmirii acestui act contravenientul nu s-a aflat de față și, de asemenea, a motivat că persoanele prezente au refuzat calitatea de martor. Totodată, petentul a avut posibilitatea de a învedera în fața instanței judecătorești toate viciile de natură să afecteze legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție, astfel că sancțiunea nulității relative nu poate opera în condițiile în care petentul nu a dovedit vreo vătămare care să nu poată fi înlăturată altfel decât prin desființarea actului sancționator.
Instanța apreciază că este neîntemeiată critica petentului referitoare la lipsa unei înștiințări prealabile întocmirii procesului-verbal de contravenție, având în vedere următoarele considerente:
În conformitate cu art. 128 alin. 1 lit. d) din OUG nr. 195/2002, autoritățile administrației publice locale stabilesc reglementări referitoare la regimul de acces și circulație, staționare și parcare pentru diferite categorii de vehicule.
Potrivit prevederilor art. 12 și art. 13 alin. 2 din Anexa nr. 3 la HCL nr. 103/2011, cu modificările și completările ulterioare, sancțiunile contravenționale se constată prin procese verbale de constatare și aplicare a sancțiunii contravenționale care se pot aplica contravenienților, persoane fizice ori juridice, aceștia din urmă având posibilitatea de achita pe loc sau în maxim 48 de ore de la data încheierii procesului verbal sau, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ în discuție. Constatarea și sancționarea contravențiilor se face de către persoanele care au atribuții în acest sens, art. 15 din Anexa nr. 3 la HCL nr. 103/2011 stabilind că dispozițiile adoptate de către autoritățile administrației publice locale se completează cu prevederile OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Astfel, din examinarea prevederilor OG nr. 2/2001, ale OUG nr. 195/2002 raportat la HG nr. 1391/2006 privind Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 și cele ale HCL nr. 103/2011, instanța reține că în niciunul din aceste acte normative nu este prevăzută obligația agentului constatator ca, înainte de întocmirea procesului verbal de contravenție, să întocmească o înștiințare sau vreun alt act prealabil.
Față de cele de mai sus și de împrejurarea că petentul nu a dovedit existența unei cauze de nelegalitate care să provoace vătămări ce nu pot fi înlăturate altfel decât prin anularea actului atacat, instanța constată că procesul-verbal . nr._/26.08.2015 este legal întocmit.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de o prezumție relativă de legalitate și temeinicie, în sensul că toate mențiunile consemnate în actul respectiv de către agentul constatator apar a fi conforme cu realitatea până la proba contrară, aspect ce rezultă din economia textului art. 34 al. (1) din OG nr. 2/2001, fiind în concordanță cu jurisprudența CEDO în materie.
Această prezumție simplă nu este în dezacord cu prezumția de nevinovăție a persoanei sancționate contravențional. Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, căruia îi este astfel recunoscută posibilitatea de a reglementa importanța oricărui mijloc de probă în parte. Cu toate acestea, la administrarea și aprecierea probatoriului, instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu (cauza Bosoni c. Franței, hot. 7 sept. 1999).
Potrivit legislației naționale, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil, în cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru a dovedi că situația faptică reținută în procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor (art. 31-36 din OG nr. 2/2001). Complementară acestui drept este sarcina instanței de judecată de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului, de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit, și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, hot. din 4 oct. 2007; cauza N. c. României, dec. inadmis. 18 noi. 2008).
Procesul-verbal . nr._/26.08.2015 vizează o faptă surprinsă personal de agentul constatator, motiv pentru care se bucură de prezumția simplă că împrejurările reținute corespund adevărului.
Potrivit prevederilor art. 10 lit. l) din Anexa nr. 3 la HCL nr. 103/2011 cu modificările și completările ulterioare, constituie o încălcare a normelor legale „staționarea și parcarea autovehiculelor și vehiculelor de orice fel în zonele de protecție ce delimitează parcările amenajate pe străzi, zone inscripționate cu hașuri oblice”, această faptă fiind sancționată cu amendă de la 100 lei la 200 lei, conform prevederilor art. 11 lit. c) din Anexa nr. 3 la HCL nr. 103/2011.
În cazul de față, petentul nu a demontat susținerile agentului constatator, din coroborarea procesului-verbal atacat cu fotografiile efectuate la fața locului (f. 22) rezultând faptul că autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ era parcat în zona de protecție a parcării amenajate pe .. Sibiu, pe partea carosabilă, zonă inscripționată cu hașuri oblice și aflată în imediata vecinătate a trecerii pentru pietoni.
Susținerea petentului potrivit căreia fapta reținută în sarcina sa nu există este neîntemeiată, având în vedere dispozițiile cu caracter obligatoriu ale art. 10 lit. l) din Anexa nr. 3 la HCL nr. 103/2011, care prevăd drept contravenție fapta de a staționa sau parca autovehiculul sau vehiculul de orice fel în zonele de protecție ce delimitează parcările amenajate pe străzi, zone inscripționate cu hașuri oblice. Totodată, nu se poate reține că petentul s-ar fi aflat în eroare cu privire la legalitatea modului în care a parcat datorită faptului că în zona respectivă mai erau parcate și alte autoturisme ori datorită faptului că, turist fiind, nu cunoștea orașul și locurile. Obligația de a respecta întocmai dispozițiile legale revine fiecărui cetățean în parte, indiferent de conduita pe care aleg să o adopte celelalte persoane, urmând ca fiecare să răspundă pentru comportamentele și acțiunile care contravin normelor legale.
În consecință, încadrarea juridică a fost realizată corespunzător, fapta întrunind cumulativ trăsăturile unei contravenții, fiind tipică (se încadrează în modelul abstract descris în norma de incriminare), antijuridică (aduce atingere valorii sociale ocrotite prin norma legală), prevăzută de lege (art. 10 lit. l) din HCL Sibiu nr. 103/2011) și săvârșită cu vinovăție (chiar dacă nu neapărat sub forma intenției directe).
În ceea ce privește individualizarea sancțiunilor, instanța reține că aceasta se realizează conform art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001. Potrivit acestei norme, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Art. 11 lit. c) din Anexa nr. 3 la HCL Sibiu nr. 103/2011 sancționează contravenția dedusă judecății cu amendă de la 100 - 200 lei. Instanța constată, așadar, că sancțiunea contravențională aplicată este prevăzută de lege. Cu toate acestea, sancțiunea principală nu este proporțională cu gravitatea faptei săvârșite. Astfel, instanța apreciază că amenda în cuantumul minim prevăzut de art. 11 lit. c) din Anexa nr. 3 la HCL nr. 103/2011, respectiv 100 lei, este suficientă și, în același timp, necesară pentru a atrage atenția petentului asupra gravității faptei săvârșite.
Instanța va dispune reducerea amenzii la minimul prevăzut de art. 11 lit. c) din Anexa nr. 3 la HCL nr. 103/2011, ținând seama de circumstanțele personale invocate de petent, respectiv de faptul că acesta nu locuiește în municipiul Sibiu, beneficiind așadar de atenuanta de a nu fi familiarizat cu HCL Sibiu nr. 103/2011.
Cu toate acestea, sancțiunea principală a amenzii este necesară și se impune a fi aplicată, având în vedere modul flagrant neregulamentar în care petentul a înțeles să parcheze autoturismul. Din fotografiile realizate la momentul constatării contravenției rezultă că petentul a parcat autoturismul chiar în zona hașurata aflată în imediata vecinătate a unei treceri pentru pietoni (f. 22), creând astfel o stare de pericol atât pentru ceilalți șoferi participanți la trafic (prin limitarea vizibilității și observarea prea târziu a pietonilor care s-ar angaja în traversarea străzii), dar mai ales pentru persoanele care s-ar fi angajat în traversarea străzii pe trecerea pentru pietoni lângă care a parcat contravenientul. Nu pot fi reținute drept cauze justificative sau circumstanțe atenuante împrejurările invocate de petent, respectiv că toate locurile de parcare erau ocupate (în toate orașele României fiind probleme cu parcările) ori că aplicarea sancțiunilor contravenționale nu constituie o „atitudine corespunzătoare” din partea autorităților într-un oraș turistic.
Față de cele ce preced, instanța va admite în parte plângerea contravențională și, în consecință, va reduce sancțiunea amenzii contravenționale aplicate prin procesul-verbal . nr._/26.08.2015 de la suma de 200 lei la suma de 100 lei, menținând în rest toate celelalte dispoziții ale procesului-verbal de contravenție atacat.
În condițiile în care sancțiunea principală a amenzii a fost menținută, instanța va respinge cererea petentului privind restituirea sumei de 50 lei achitată conform chitanței . PMG nr._, deoarece petentul rămâne obligat la plata unei amenzi contravenționale și beneficiază, în continuare, de beneficiul acordat de art. 28 alin. 1 din OG nr. 2/2001 coroborat cu art. 13 alin. 2 din Anexa nr. 3 la HCL nr. 103/2011.
Referitor la cererea petentului vizând plata cheltuielilor de judecată, instanța constată că la dosar se găsește dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei (f. 6). Cu toate acestea, având în vedere că art. 19 din OUG nr. 80/2013 instituie un cuantum fix pentru timbrarea plângerii contravenționale, indiferent de aspectul contestat, precum și că soluția ce urmează a fi pronunțată în cauză vizează menținerea în parte a actului atacat, cererea formulată de petent va fi respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul Ț. C. R., domiciliat în G., ., nr. 1, ., jud. G., în contradictoriu cu S. P. de Poliție Locală a Mun. Sibiu, cu sediul în Sibiu, .-3, jud. Sibiu.
Dispune reducerea amenzii aplicate prin procesul verbal . nr._/26.08.2015 de la suma de 200 lei la suma de 100 lei.
Menține în rest toate celelalte dispoziții ale procesului-verbal . nr._/26.08.2015.
Respinge cererea privind restituirea sumei de 50 lei achitate potrivit chitanței . PMG nr._ și a cererii de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiate.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare; cererea de apel se va depune la Judecătoria Sibiu.
Pronunțată în ședință publică azi, 10.02.2016.
Președinte, Grefier,
D. M. B. R.-A. S.
Red. DB/15.02.2016
Teh. RS/15.02.2016
2 ex./1 ex dosar, 1 ex mapă, 2 ex .. 1 ex petent/1 ex intimat
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 906/2016. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 460/2016.... → |
|---|








