Pretenţii. Sentința nr. 1019/2015. Judecătoria SIGHIŞOARA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1019/2015 pronunțată de Judecătoria SIGHIŞOARA la data de 25-09-2015 în dosarul nr. 1019/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SIGHIȘOARA
CIVIL
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1019/2015
Ședința publică de la 25 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. M.
Grefier D. C.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanții A. M., B. C., B. I., B. M., D. R., D. M., G. M., K. I., K. J., M. C., M. E., M. M., M. I., M. E., O. J., O. J. și pe pârâta S. A. TÂRNAVA CHENDU M. prin lichidator judiciar S. M. INSOLVENCY SPRL, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică, cu ocazia pronunțării, nu se prezintă nimeni.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 17 septembrie 2015, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea din acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 25.09.2015, când s-a pronunțat prezenta.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, deliberând, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul acestei instanțe, aleatoriu în sistem informatic, la data de 19 martie 2014, sub nr. de dosar_, reclamanții A. M., B. C., B. I., B. M., D. R., D. M., G. M., K. I., K. J., M. C., M. E., M. M., M. I., M. E., O. J. și O. J., s-a solicitat, în contradictoriu cu pârâta S. A. „TÂRNAVA” CHENDU M. să se pronunțe o hotărâre prin care să fie obligată pârâta la plata sumei de câte 9000 lei, reprezentând echivalentul în lei a sumei de câte 2000 Euro, pentru fiecare reclamant, ca și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de câte 600 lei, din care câte 50 lei onorariu avocat și 550 lei taxă judiciară de timbru, în favoarea fiecărui reclamant.
În considerentele acțiunii deduse judecății reclamanții au învederat că, în calitate de cetățeni ai localității Chendu și foști membri CAP Chendu și prin părinții lor, în calitate de urmași ai acestora, în perioada 1949 – 22 decembrie 1989 au contribuit prin munca lor și prin exploatarea pământului pe care l-au adus părinții lor în patrimoniul fostului CAP Chendu, pentru constituirea și dezvoltarea bazei materiale a acestuia până la Revoluția din 1989. S-a mai învederat că, după lichidarea CAP Chendu, în anul 1991, s-au constituit patru categorii de beneficiari, respectiv S. A. „Târnava” Chendu M., S. A. Chendu și S. A. „Dumitreni”, ca și proprietarii individuali de terenuri, beneficiari ai Legii nr. 18/1991.
Ulterior S. A. Târnava Chendu M. a fost înstrăinată, iar parte din prețul obținut în urma acestei vânzări a fost distribuit membrilor acestei societăți agricole, revenindu-le fiecăruia sume cuprinse între 2000 Euro și 3500 Euro.
S-a arătat însă că, în prețul vânzării acestei societăți agricole sunt încorporate și rezultatele muncii reclamanților, motiv pentru care au promovat acțiunea, și că, deși s-a încercat o discuție cu pârâta, pentru soluționarea litigiului, nu s-a putut ajunge la o înțelegere referitor la suma care trebuie să revină fiecărui reclamant.
În drept, acțiunea s-a întemeiat pe dispozițiile art. 1345 – 1348 cod civil referitoare la îmbogățirea fără just temei, ca și pe dispozițiile art. 194 și următoarele C. pr. civilă.
La cererea de chemare în judecată s-au atașat chitanțe de plată a taxei judiciare de timbru și adresă de conciliere adresată pârâtei de către reprezentantul convențional al reclamanților.
La data de 24.03.2014 s-a depus de către reclamanți un înscris privind procedura medierii (filele 38-40 din dosar).
La data de 3 aprilie 2014 acțiunea a fost precizată de către reclamanți în cadrul procedurii prevăzute de art. 200 C. pr. civilă, fiind indicate datele de identificare ale pârâtei, sub aspectul obiectului acțiunii efectuându-se precizarea că suma pretinsă de fiecare dintre reclamanți este rezultatul aprecierii acestora și reprezintă o sumă medie rezultată în urma raportării la ceea ce a primit fiecare dintre membri pârâtei atunci când au înstrăinat cea mai mare parte din patrimoniul societății și că aceasta este o estimare, în lipsa documentelor de evidență contabilă ale pârâtei și pe care reclamanții nu au avut posibilitatea să le obțină. S-a mai arătat că la data de 1 ianuarie 1990 reclamanții aveau și calitatea de membri ai CAP Chendu.
Prin aceeași precizare s-au formulat și cereri în probațiune, de asemenea s-au depus înscrisurile aflate la f. 61 – 79 din dosar, constând din chitanțe de plată a taxei judiciare de timbru în completare, cererea nr. 1555/01.04.2014 adresată Primăriei . răspuns nr. 1555/11.03.2014 a Primăriei comunei Bălăușeri și Împuternicire avocațială.
La data de 29 aprilie 2014 s-a depus întâmpinare în cauză de către pârâta S. A. „Târnava M.” cu sediul în ., ., jud. M., invocându-se excepția lipsei calității procesuale active a pârâților, iar pe fond solicitându-se să se dispună respingerea ca nefondată a acțiunii, pentru următoarele considerente:
Prin S.C. nr. 1379/12 septembrie 1991, pronunțată de către Judecătoria Sighișoara în dosarul civil nr. 1712/1991, s-a admis cererea formulată de către S. A. „Târnava M.”, s-a dispus înscrierea acesteia în registrul rezervat acestor societăți, afișarea în extras a hotărârii și publicarea ei în Monitorul Oficial. S-a mai arătat că din cuprinsul acestei hotărâri judecătorești rezultă că la momentul constituirii acesteia, societatea avea 41 de asociați membri fondatori și că aceasta a preluat capitalul privat patrimonial al fostei Cooperative agricole de producție Chendu, în valoare de 1.200.034 lei, capital format din mijloace fixe și circulante, dar că niciunul dintre reclamanți nu se regăsește pe lista asociaților, ca fiind membri ai acestei societăți agricole, astfel că, în opinia pârâtei, pretențiile acestora sunt lipsite de suport juridic, reclamanții neavând calitate procesuală să solicite pretenții cu privire la bunurile ce au constituit patrimoniul acestei societăți. S-a mai învederat că nici reclamanții înșiși nu au probat că ar avea calitatea de membri ai societății agricole pârâte, iar motivarea privind cuantificarea sumelor pretinse, efectuată după aprecierea acestora, este lipsită de temei. De asemenea, s-a mai arătat că susținerile privind averea adusă în CAP de către fiecare dintre reclamanți nu au fost dovedite cu nici un înscris, iar refuzul pârâtei de a le comunica reclamanților documente privind activitatea și patrimoniul acesteia sunt motivate de lipsa calității de membri ai societății agricole.
De către reclamanți s-a răspuns în scris la această întâmpinare, la data de 12 mai 2014(f. 114-115 din dosar), solicitându-se ca instanța să dispună respingerea excepției lipsei calității procesuale active a reclamanților, invocată de pârâtă, ca nefondată, cu motivarea că, din punct de vedere procedural, reclamanții au posibilitatea să investească instanța atunci când consideră că au un interes de apărat pe cale legală.
Pe fondul cauzei s-a cerut să se respingă susținerile pârâtei, întrucât reclamanții apar ca fiind îndreptățiți la sumele solicitate de către fiecare parte, deoarece patrimoniul pârâtei s-a constituit nu numai din terenul proprietatea membrilor asociației, ci și din patrimoniul fostului CAP Chendu M., în valoare de 1.200.034 lei, constând din mijloace fixe și circulante, împrejurare menționată în cuprinsul ..09.1991 pronunțată de către Judecătoria Sighișoara în Dosarul nr. 1712/1991. S-au adus lămuriri cu privire la înțelesul noțiunilor de mijloace fixe și de mijloace circulante, menționându-se că în categoria mijloacelor fixe sunt cuprinse terenurile, inclusiv investițiile pentru amenajarea acestora, construcțiile, instalațiile tehnice, mobilierul, aparatura de birotică, echipamentele de protecție și alte active corporale(avansuri, imobilizări corporale în curs de execuție), iar în cea a mijloacelor circulante se includ materiile prime, materialele, combustibilii, piesele de schimb, producția neterminată, produse finite, ambalaje, diferite alte valori, care își schimbă forma inițială, se consumă integral într-un singur ciclu de producție și își transferă întreaga lor valoare asupra noului produs și se înnoiesc după fiecare ciclu de producție.
S-a mai susținut de către reclamanți că la constituirea patrimoniului CAP Chendu M. au avut și ei contribuție, în anul 1989 fiind membri ai acestui CAP și că, patrimoniul ce a fost înstrăinat de către pârâtă s-a constituit și s-a perpetuat și pe baza muncii reclamanților, că nu au solicitat rezultatele muncii efective ale membrilor asociației pârâte, din 1991 și până la zi, ci numai parte din patrimoniul care a fost înstrăinat și în care se înglobase ceea ce rămăsese de la CAP Chendu M. în care au fost și ei membri.
Pentru susținerea pozițiilor lor procesuale în cauză, de către părți s-au depus înscrisuri, s-a răspuns la interogatoriu de către pârâtă, s-a dispus de către instanță atașarea Dosarului_ al Judecătoriei Sighișoara și s-au solicitat relații scrise și remiterea de înscrisuri de la Comisia județeană M. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, ca și de la Comisia locală Bălăușeri pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
În temeiul probațiunii administrate în cauză, se constată și se rețin următoarele de către instanță:
În conformitate cu prevederile art. 248 al. 1 NCPC, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și a celor de fond, care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
De către pârâtă s-a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților cu motivarea că aceștia, nefiind membri ai asociației agricole pârâte, nu pot avea calitate procesuală activă în prezenta cauză.
Instanța constată că o anumită persoană, chiar dacă nu are calitatea de membru al entității juridice pe care o cheamă în judecată, poate ridica pretenții împotriva acesteia. Prin urmare, în realitate nu este vorba de justificarea calității procesuale active, ci de aprecierea temeiniciei sau netemeiniciei pretențiilor formulate, reclamanților nefiindu-le cerut expres prin lege calitatea de membri ai societății agricole pârâte, ca și condiție suplimentară pentru îndeplinirea cerinței dovedirii calității procesuale active în proces.
De altfel, o soluție de admitere a acestei excepții și soluționarea pricinii exclusiv în temeiul excepției ar putea conduce la îngrădirea dreptului reclamanților de liber acces la justiție, cât timp fondul raportului juridic dedus judecății nu a fost soluționat.
În consecință, excepția va fi respinsă ca nefondată.
Sub aspectul fondului cauzei, au rezultat următoarele:
S. agricolă pârâtă s-a constituit ca persoană juridică și a fost înscrisă în Registrul special al persoanelor juridice prin ..09.1991 pronunțată în Dosarul nr. 1712/1991 al Judecătoriei Sighișoara.
Această societate a avut un patrimoniu social inițial constituit din părți sociale în natură și bani în funcție de rezultatele stabilite de comisia de lichidare a fostului CAP Chendu.
Prin Încheierea nr. 403/C/3.06.2014 pronunțată de către Judecătoria Sighișoara în Dosarul nr._ s-a dispus, în temeiul art. 64 al. 2, raportat la art. 16 al. 2 din Legea nr. 36/1991, înscrierea Hotărârii adunării generale din 8.05.2014 privind dizolvarea societății în registrul societăților agricole aflat la instanță și publicarea ei în extras la sediul acestei instanțe și al Primăriei comunei Bălăușeri, ca și publicarea în Monitorul Oficial al României, încuviințându-se și ca lichidarea societății să se efectueze de către lichidatorul T. Soo Ignatie.
Se reține mai întâi de către instanță că de către reclamanți nu s-a făcut dovada că ei sau antecesorii lor au avut calitatea de membri ai societății agricole pârâte sau că au avut vreun aport la constituirea patrimoniului acesteia.
Ca urmare, reclamanții nu pot beneficia de prevederile art. 37 din Statutul societății pârâte privind modul de împărțire a profitului sau a pierderilor sau de cele ale art. 16 din același statut privind restituirea părților sociale în natură și în bani.
Afirmativul aport al reclamanților inclus în patrimoniul pârâtei este o ficțiune, neavând vreun suport în realitate, reclamanții neputând avea calitatea de succesori în drepturi ai foștilor cooperatori, întrucât chiar calitatea lor de membri cooperatori, ca și orice drepturi asupra patrimoniului CAP ai căror membri au fost s-au stins odată cu lichidarea respectivului CAP.
În virtutea dreptului de liberă asociere, reclamanții aveau posibilitatea să devină membrii ai societății agricole pârâte, astfel că, în conformitate cu prevederile statutului acesteia și Legii nr. 36/1991 ar fi putut să participe la împărțirea patrimoniului acesteia.
În mod obiectiv nu există nici un raport juridic între reclamanți și pârâtă, reclamanții neavând un drept de creanță născut și actual împotriva pârâtei.
Eventuale asemenea raporturi de obligație ar fi putut exista între reclamanți, în calitate de membri cooperatori și fostul CAP la data lichidării acestuia, însă nu în prezent, pentru că asociația agricolă pârâtă nu este succesoare în drepturi a fostului CAP Chendu.
De altfel, în baza Legii nr. 18/1991, reclamanților în calitate de foști membri CAP, li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor, conform relațiilor și înscrisurilor comunicate de către comisiile locală și județeană de fond funciar aflate la filele 247 – 282, vol. I din dosar și la filele 286 – 304 vol. I din dosar, precum și la filele 203 – 243 vol. I de la dosarul cauzei.
Reclamanții nici nu au indicat în concret vreun bun mobil sau imobil din patrimoniul pârâtei și asupra căruia să fi putut dovedi vreo contribuție la dobândirea acestuia.
Conform celor comunicate de către Primăria comunei Bălăușeri, la desființarea fostului CAP Chendu, bunurile ce au făcut parte din patrimoniul acestuia s-au împărțit conform listei de creanțe membrilor CAP sau moștenitorilor acestora, iar cu parte din acestea s-au constituit mai multe societăți agricole și asociații, nu numai cea pârâtă, chemată în judecată în prezenta cauză(filele 203 – 204 vol. I).
În consecință, dispozițiile art. 1345 – 1348 Cod civil, invocate de către reclamanți în drept pentru susținerea acțiunii, nu își pot găsi aplicabilitatea în cauză.
Pentru considerentele în fapt și în drept care preced, acțiunea reclamanților, așa cum a fost precizată, fiind găsită neîntemeiată, se va respinge.
Pârâta nu a făcut dovada cu înscrisuri a cheltuielilor de judecată efectuate în proces, astfel că dispozițiile art. 453 NCPC, nu sunt aplicabile.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, invocată de către pârâtă.
Respinge acțiunea civilă precizată a reclamanților A. M. – domiciliat în com. Bălăușeri, ., jud. M., B. C. - domiciliat în com. Bălăușeri, ., jud. M., B. I.- domiciliat în com. Bălăușeri, ., jud. M., B. M. - domiciliată în com. Bălăușeri, ., jud. M., D. R. - domiciliată în com. Bălăușeri, ., jud. M., D. M. - domiciliată în com. Bălăușeri, ., jud. M., G. M. - domiciliată în com. Bălăușeri, ., jud. M., K. I. - domiciliată în com. Bălăușeri, ., jud. M., K. J. - domiciliată în com. Bălăușeri, ., jud. M., M. C. domiciliat în com. Bălăușeri, ., jud. M., M. E. - domiciliată în com. Bălăușeri, ., jud. M., M. M. - domiciliată în com. Bălăușeri, ., jud. M., M. I. - domiciliată în com. Bălăușeri, ., jud. M., M. E. - domiciliată în com. Bălăușeri, ., jud. M., O. J. - domiciliat în com. Bălăușeri, ., jud. M. și O. J. - domiciliată în com. Bălăușeri, ., jud. M. în contradictoriu cu pârâta S. A. TÂRNAVA CHENDU M. prin lichidator judiciar S. M. INSOLVENCY SPRL – cu sediul în Tg. M., .. A., nr. 4, jud. M., pentru pretenții.
Respinge cererea pârâtei de obligare a reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată azi, 25 septembrie 2015, în ședință publică.
Președinte, L. M. | ||
Grefier, D. C. |
Red. L.M./tehnored. D.C.
19 exemplare/ 19 Octombrie 2015
| ← Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 208/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1034/2015.... → |
|---|
