Fond funciar. Sentința nr. 4305/2016. Judecătoria SLATINA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4305/2016 pronunțată de Judecătoria SLATINA la data de 11-05-2016 în dosarul nr. 4305/2016
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SLATINA
Dosar nr._
SENTINȚA NR.4305
Ședința publică din data de 11.05.2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. L.
GREFIER: M. R. F.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect „fond funciar” formulată de reclamantul R. F., cu sediul procesual ales la Cabinet Av. B. A. - Slatina, ., J. O. în contradictoriu cu pârâții C. L. V. M. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor - V. M., J. O., C. Județeană O. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor - Slatina, J. O., M. I. - . O..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru reclamantă av. B. A., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsind pârâții.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Fiind în fața primului termen de judecată la care părțile sunt legal citate și nefiind invocată în cauză nici o excepție referitoare la necompetenta instanței, aceasta se declară competentă general, material și teritorial să soluționeze litigiul în temeiul art. 131 alin. (1) NCPC.
Nemaifiind alte cereri sau excepții prealabile de soluționat, instanța acordă cuvântul pentru propunerea de probe.
Apărătorul reclamantei solicită încuviințarea probei cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei și a probei cu interogatoriul pârâtei C. Locala V. M., apreciind că proba e utilă fața de răspunsul la întâmpinare în care pârâta susținea că suprafața de teren nu a fost solicitată de nicio persoană și poate fi cumpărată.
Instanța, constatând ca proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei este admisibilă și poate duce la soluționarea cauzei, în temeiul art. 258 NCPC, art. 255 NCPC. raportat la 254 alin. (5) NCPC o încuviințează și respinge ca nefiind utilă proba cu interogatoriul pârâtei C. Locala V. M. motivat de faptul că prin administrarea acestei probe tinde a se dovedi aspecte ce reies din proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei (punctul de vedere al pârâtei fiind expus pe larg în întâmpinare).
Nemaifiind alte cereri de soluționat sau alte probe de administrat, instanța constata cauza în stare de judecată si, în temeiul art. 392 NCPC, acordă cuvântul pentru dezbateri pe fond.
Apărătorul reclamantei solicită admiterea acțiunii, anularea titlului de proprietate și inserarea in noul titlu eliberat a suprafeței de 1268 mp. Menționează că din înscrisurile aflate la dosarul cauzei reiese faptul că reclamanta deține această suprafața de teren, fără cheltuieli de judecată.
În temeiul art. 394 NCPC, instanța declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
JUDECĂTORIA
- Susținerile părților și procedura în fața instanței
01.Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 22.01.2016 reclamanta R. F. în contradictoriu cu pârâții C. L. V. M. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, C. Județeană O. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și M. I. a solicitat anularea absolută partială a titlului de proprietate nr._/71/12.03.1997 pentru ca la rubrica teren intravilan sa fie trecuta si suprafața de 1268 m.p. teren intravilan situat in T 47 P 1163/1164.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că în titlul de proprietate menționat anterior pentru S. M. după S. C., părinții săi si ai paratei M. Ioanala rubrica de la punctul B - teren intravilan este trecuta doar suprafața de 730 m.p. situați in T 24 P 531/532, teren pe care impreuna cu soțul său l-a cumpărat conform contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 591/9.04.1979.
S-a mai arătat că cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a fost făcuta de mama sa si nu are cunoștința de ce nu s-a cerut și acest teren deoarece din adeverința nr. 3610/26.05.2015 eliberata de Primăria V. M. reiese ca acest teren nu s-a solicitat nici in baza L. 18/1991, nici L. 1/200, L. 247 din 2005 si nici L. 165/2013 astfel terenul a rămas la dispoziția Comisiei Locale, deși asa cum reiese din extrasul din borderoul populației din anul 1948 eliberat de Arhivele Naționale rezulta fara putința de tăgada ca părinții săi figurau ca proprietari ai suprafeței de 2000 m.p. teren curți pe care era edificata casa in care s-a născut si crescut.
În fine, reclamanta a mai arătată că de aceasta situație a luat la cunostinta abia acum când a încercat sa dezbată succesiunea pe cale notariala cu sora sa, parata M. I. iar când a mers la Primărie a fost indrumata sa acționeze in instanța pentru rezolvarea acestui aspect.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 8,52,58 L. 18/1991, art. III al. 1 lit. a si al. 2 L. 169/1997, art. 3 din Titlul V L. 247/2005, art. 1846-1847, 1890 C. Civ.
În susținerea cererii la dosarul cauzei au fost depuse înscrisuri ( f. 3-11,19,20)
02.Pârâta C. L. V. M. a depus întâmpinare în cauză prin care a comunicat faptul că titlul de proprietatea a fost emis în conformitate cu actele premergătoare, respectiv cererea de înscriere în CAP, cererea de reconstituire nr. 311/11.03.1991, anexa 3 (poziția 493).
03.În cursul procedurii, pentru soluționarea cererii a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar, probă în cadrul căreia, la solicitarea instantei Primăria . înaintat copiile xerox a încrisurilor care au stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate (f. 29-33)
- Motivarea soluției pronunțate
Analizând cererea formulată prin prisma materialului probator din dosarul cauzei și a dispozițiilor normative incidente, Judecătoria o găsește neîntemeiată pentru următoarele considerente:
01. Prin cererea înaintată instanței de judecată reclamanta a solicitat să se constate nulitatea parțială absolută a titlului de proprietate nr._/71/12.03.1997, urmând să fie emis un alt titlu de proprietate în care la rubrica teren intravilan sa fie trecuta si suprafața de 1268 m.p. teren intravilan situat in T 47 P 1163/1164.
02. Conform art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997, nulitatea absolută a titlurilor de proprietate emise în procedura Legii fondului funciar nr. 18/1991 poate fi constatată de instanțele de judecată numai pentru unul din motivele arătate expres și limitativ de lege, respectiv: a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri; b) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate în domeniul public sau privat al statului, ori în domeniul public al comunelor, orașelor sau municipiilor; c) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităților, pe terenurile revendicate de foștii proprietari, cu excepția celor atribuite conform art. 23 din lege; d) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole constituite ca izlaz comunal; e) actele de constituire a dreptului de proprietate, în condițiile art. 20, în localitățile în care s-a aplicat cota de reducere prevăzută de lege; f) actele de constituire a dreptului de proprietate, în condițiile art. 20 și în cazul în care în localitatea respectivă nu s-a constituit dreptul de proprietate persoanelor îndreptățite de lege; g) transferurile de terenuri dintr-o localitate în alta, efectuate cu încălcarea condițiilor prevăzute de lege, în scopul ilicit de a spori prin aceasta valoarea terenului primit ca urmare a transferului; h) actele de vânzare-cumpărare privind construcțiile afectate unei utilizări sociale sau culturale - case de locuit, creșe, grădinițe, cantine, cămine culturale, sedii și altele asemenea - ce au aparținut cooperativelor agricole de producție, cu încălcarea dispozițiilor imperative prevăzute la ultimul alineat al art. 28 din lege.
03. Reclamanta a indicat drept motiv de nulitate a titlului de proprietate faptul că titlul de proprietate este emis pentru o suprafață mai mică decât cea existentă în registre.
04. Raportând motivele invocate de reclamant la dispozițiile normative citate anterior, Judecătoria constată că în speță nu este incident nici unul din cazurile de nulitate a titlului de proprietate prevăzute expres și limitativ de lege.
05. În afară de cauzele speciale reglementate de art. III lit. b) – h) din Legea nr. 169/1997, legea a prevăzut drept cauză de nulitate numai cazul în care persoana în beneficiul căreia s-a emis titlul de proprietate nu era îndreptățită să primească teren.
06. Cu alte cuvinte nulitatea nu intervine și în cazul în care terenul care este înscris pe titlul de proprietate este mai mic decât cel existent în registrul agricol.
07. Titlul de proprietate este emis în temeiul unor acte premergătoare, astfel că, dacă acestea au fost eliberate pentru o suprafață mai mică decât cea reală și care a fost solicitată de beneficiar, conform art. 8 din Legea nr. 18/1991, dau dreptul beneficiarului să urmeze o procedură specială, care trebuia inițiată la momentul emiterii acestor acte premergătoare.
08. Soluționarea nemulțumirilor legate de actele premergătoare emiterii titlului de proprietate și propunerile pe care comisiile locale de aplicare a legilor fondului funciar le fac către comisiile județene în vederea eliberării titlurilor de proprietate (inclusiv cele legate de întinderea terenului sau amplasament) face astfel obiectul unei proceduri judiciare speciale reglementate de regulamentele de punere în aplicare a Legii nr. 18/1991 (inițial H.G. nr. 1172/2001 și ulterior de H.G. nr. 890/2005):
Art. 26 din H.G. nr. 1172/2001 – (2) Persoanele nemulțumite de propunerile de stabilire a dreptului de proprietate de către comisiile comunale, orășenești sau municipale pot face, în termen de 5 zile de la afișare, contestație adresată comisiei județene, pe care o depun la secretariatul comisiei comunale, orășenești sau municipale, care este obligat să o înregistreze și să o înainteze prin delegat la secretarul comisiei județene în termen de 3 zile.
Art. 27 din H.G. nr. 890/2005 – (3) Persoanele nemulțumite de propunerile de stabilire a dreptului de proprietate de către comisiile comunale, orășenești sau municipale pot face, în termen de 10 zile de la afișare, contestație adresată comisiei județene, pe care o depun la secretariatul comisiei comunale, orășenești sau municipale, care este obligat să o înregistreze și să o înainteze prin delegat la secretarul comisiei județene în termen de 3 zile.
09. Totodată, împotriva soluției date de comisiile județene, persoanele nemulțumite pot să facă plângere la judecătorie (care urmează să fie soluționată conform procedurii reglementate de art. 53-58 din Legea nr. 18/1991):
Art. 26 din H.G. nr. 1172/2001 – (6) De la data comunicării sub semnătură persoanele nemulțumite pot face plângere împotriva hotărârii comisiei județene la judecătorie în termen de 30 de zile.
Art. 27 din H.G. nr. 890/2005 – (8) De la data comunicării sub semnătură persoanele nemulțumite pot face plângere împotriva hotărârii comisiei județene la judecătorie în termen de 30 de zile.
10. În cauza dedusă judecății, deși exista posibilitatea contestării actelor premergătoare, inclusiv a anexelor propuse spre validare, aceasta nu au fost contestată, situație în care în mod legal comisia județeană a eliberat titlul de proprietate în conformitate cu această anexă.
11. Procedura judiciară reglementată de textele de lege amintite anterior, este o procedură specială și derogatorie de la dreptul comun în materie, astfel că propunerea comisiei locale nu se poate contesta pe calea dreptului comun, printr-o acțiune în constatarea nulității titlului de proprietate, acesta fiind și motivul pentru care legea specială în materie, respectiv Legea nr. 169/1997, nu prevede un astfel de motiv de nulitate a titlului de proprietate (legat de faptul că titlul s-a emis pentru o suprafață mai mică decât cea existentă în registrele agricole).
12. Așa fiind, cum reclamanta nu a făcut dovada că au fost contestate actele premergătoare în procedura plângerii menționată anterior, iar din înscrisurile depuse la dosar nu rezultă că titlul de proprietate ar fi în neconcordanță cu aceste acte premergătoare, cererea urmează să fie respinsă ca neîntemeiată, deoarece în raport de art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997, Judecătoria nu găsește incident niciun temei pentru anularea titlului de proprietate.
13. Trecând peste aceste aspecte, Judecătoria constată că reclamanta nu a făcut dovada existenței unor cererii de reconstituire pentru suprafețele pentru care cere acum emiterea unui titlul de proprietate, respectiv 1268 mp situată în T47, P1163/1164.
14. În aceste condiții, devin incidente dispozițiile art. 8 alin. (3) din Legea nr. 18/1991, conform cărora numai persoanele care au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pot beneficia de dispozițiile legii: S. dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate (…).
15. Față de acest text normativ, constituirea sau, după caz, reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenurile care fac obiectul legilor fondului funciar nu poate fi efectuată decât dacă persoanele care se consideră îndreptățite formulează o cerere în acest sens.
16. Cum în speță reclamanta nu au făcut dovada că autorul său s-ar fi adresat comisiei abilitate de lege cu o cerere de constituire formulată în termenul prevăzut de Legea nr. 18/1991, Judecătoria urmează să respingă cererea formulată, deoarece în lipsa unei cereri, autorul său nu putea beneficia de constituirea dreptului de proprietate, astfel că nu există motive de nulitate a titlului.
17. Și din această perspectivă se impune respingerea cererii ca neîntemeiată.
18. În fine, un ultim argument pentru care cererea se cuvine a fi respinsă, este legat de faptul că, atâta vreme cât reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile arătate mai sus nu au fost inițiată în procedura administrativă reglementată de Legea nr. 18/1991, aceasta nu poate fi adresată direct instanței de judecată.
19. În materia fondului funciar, constituirea sau după caz reconstituirea dreptului de proprietate este condiționată de parcurgerea unei proceduri expres și imperativ reglementată de art. 8 și următoarele din Legea nr. 18/1991, procedură care se declanșează printr-o cerere adresată Comisiei Locale constituite pentru aplicarea legilor fondului funciar, conform art. 9 din Legea nr. 18/1991: cererea se depune la primăria localității sau, după caz, la primăriile localităților în a căror rază teritorială se află terenul pentru care urmează să fie reconstituit dreptul de proprietate, personal sau prin poștă, cu confirmare de primire, până la data de 31 decembrie 1998, sub sancțiunea decăderii din termen.
20. Așa fiind, Judecătoria nu poate să procedeze o dată în plus la anularea titlului de proprietate cu scopul de a dispune emiterea unui alt titlu care să includă o suprafață suplimentară, procedând astfel în mod direct la reconstituirea dreptului de proprietate în beneficiul reclamanților cu eludarea procedurii administrative instituite de lege.
P. ACESTE MOTIVE,
JUDECĂTORIA, ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea formulată de reclamantul R. F., (CNP-_) cu sediul procesual ales la Cabinet Av. B. A. - Slatina, ., J. O. în contradictoriu cu pârâții C. L. V. M. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor - V. M., J. O., C. Județeană O. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor - Slatina, J. O., M. I. ( CNP-_) - . O., ca neîntemeiată.
Cu drept de apel la Tribunalul O. în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea pentru exercitarea căii de atac se va depune la Judecătoria Slatina.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 11.05.2016.
PREȘEDINTE, GREFIER,
D. LIXANDRUMădălina R. F.
Red. – D.L.
Tehnored. – P.C.
Ex. – 6
Data – 18.05.2016
| ← Pretenţii. Sentința nr. 4474/2016. Judecătoria SLATINA | Uzufruct. Încheierea nr. 4393/2016. Judecătoria SLATINA → |
|---|
