Pretenţii. Sentința nr. 5405/2016. Judecătoria SLATINA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5405/2016 pronunțată de Judecătoria SLATINA la data de 01-06-2016 în dosarul nr. 5405/2016
Acesta nu este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:JDSLA:2016:001._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SLATINA
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5405
Ședința publică din data de 01.06.2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. E. C.
GREFIER: R. M. T.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect ,,pretenții,, formulată de reclamantul S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ C. (CF_), cu sediul în C., ., jud. D. în contradictoriu cu pârâtul M. O. D. (CNP_), cu domiciliul în P., sat Sinești, .. 67, jud. O..
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că la data de 31.05.2016 s-au depus relațiile de la Postul de Poliție P..
Nemaifiind alte cereri de soluționat sau alte probe de administrat, instanța constata cauza în stare de judecată si o reține spre soluționare.
JUDECĂTORIA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 15.01.2016 sub nr._, reclamantul S. C. Județean de Urgență C. în contradictoriu cu pârâtul M. O. D., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 1687,64 lei reprezentând contravaloarea zilelor de spitalizare ocazionate de spital cu serviciile medicale.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că în fapt, în data de 07.02.2013, numitul M. O. D., CNP_, a fost internat la Secția Chirurgie BMF a Spitalului C. Județean de Urgență C., în perioada 07.02. – 14.02.2013, iar contravaloarea zilelor de spitalizare a fost în cuantum de 1687,64 lei, sumă ce nu a fost achitată până în prezent, fiind întrunite astfel condițiile generale ale răspunderii civile delictuale, prevăzute de art. 998 și 999 C.civil, precum și condițiile prevăzute de art. 313 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. S. C. Județean de Urgență C. solicită ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat numitul M. O. D. la plata sumei menționate mai sus, cu titlu de despăgubiri reprezentând contravaloarea serviciilor medicale acordate persoanei mai sus menționate în cadrul unității, precum si majorările de întârziere calculate de la externarea victimei in spital si la plata efectiva a debilului.
Având in vedere dispozițiile art. 320 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii: „persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și au obligația să achite prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile si obligațiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate si dobândesc calitatea procesuala a acestora” iar, spitalul in calitate de furnizor de servicii medicale are obligația de a recupera prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale de la persoanele care datorează debitul reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenta medicala acordata, intrucat pârâtul a fost victima unei agresiuni, iar sumele ocazionate de spital cu tratamentul acordat acestuia potrivit normelor metodologice de aplicare a contractului-cadru privind condițiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și art. 320 din Legea 95/2006, cheltuielile de spitalizare pentru agresiuni, accidente rutiere, accidente de muncă și boli profesionale nu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de sănătate, astfel încât spitalul trebuie să deconteze Casei de Asigurări de Sănătate cheltuielile de spitalizare, de la persoanele vinovate.
S., in calitate de furnizor de servicii medicale, are obligația de a recupera prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale de la persoanele care datorează debitul reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată, întrucât pârâtul a fost victima unei agresiuni, iar cheltuielile ocazionate de spital cu tratamentul medical acordat acestuia nu sunt suportate din Fondul național de asigurări de sănătate și are obligația de a le restitui către Casa de Asigurări de Sănătate D..
În cauza de față apreciază faptul că printr-o simplă interpretare gramaticală a dispozițiilor art. 320 alin. 3 din actul normativ mai sus menționat, rezultă că cel obligat la repararea prejudiciului este persoana care prin fapta proprie a produs o vătămare sănătății altei persoane, însă printr-o interpretare teleologică s-a ajuns la concluzia că în acele situații în care, din culpa beneficiarului îngrijirilor medicale nu a fost stabilită persoana a cărei faptă proprie să fi produs o vătămare, cel obligat la repararea prejudiciului este chiar beneficiarul. Cu alte cuvinte, fapta ilicită a beneficiarului de servicii medicale constă tocmai în lipsa sa de diligent în stabilirea persoanei vinovate. În cazul în care ar accepta ideea că doar persoana vinovată de vătămarea sănătății altei persoane trebuie obligată la repararea prejudiciului ar presupune implicit imposibilitatea reparării efective, în condițiile în care, în lipsa oricăror demersuri judiciare ale celui vătămat, se poate vorbi de vinovăția celui presupus a fi produs această vătămare. Având în vedere faptul că pârâtul a fost victima unui accident de circulație/agresiune, iar unitatea a efectuat cheltuieli și a acordat asistență medicală pârâtului, este evident că S. C. Județean de Urgență C. a suferit o diminuare a patrimoniului, fără ca pentru aceasta să existe o justă cauză. La baza diminuării patrimoniului a stat atitudinea pârâtului care nu a făcut demersurile legale pentru a identifica persoana culpabilă și nu a înțeles să solicite tragerea la răspundere a celui care l-a accidentat.
Acest text de lege stabilește clar care sunt persoanele împotriva cărora furnizorii de servicii medicale se pot îndrepta în vederea recuperării cheltuielilor efectiv ocazionate de asistența medicală acordată - adică persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane - fără să prevadă și posibilitatea furnizorilor de servicii medicale de a se adresa în anumite condiții împotriva persoanelor vătămate, legea 95/2006 fiind o lege specială de la care nu se poate deroga, fiind cunoscută regula potrivit căreia pe cale de interpretare nu pot fi create excepții de drept.
Din dispoziții legale menționate se poate concluziona faptul că pârâtul avea obligația să efectueze demersurile legale, pentru a stabili vinovăție autorului accidentului/agresiunii, chiar și numai în scopul respectării obligațiilor ce rezultă din acordarea serviciilor medicale, demers nedovedit anterior demarării acțiunii în instanță, astfel, se poate prezuma că pârâtul își recunoaște culpa, constând în omisiunea sau neglijența de a întreprinde demersuri judiciare pentru a face dovada că starea sănătății sale a fost afectată de o persoană care ar răspunde față de furnizorul de servicii medicale conform dispozițiilor art. 320 din Legea nr. 95/2006.
Angajarea răspunderii civile delictuale a autorului faptei presupune întrunirea a patru condiții cumulative: existența faptei ilicite, existența unui prejudiciu, existența legăturii de cauzalitate între fapta săvârșită și prejudiciul produs și vinovăția făptuitorului.
Fapta ilicită în cazul acesta constă în neformularea unei plângeri penale împotriva agresorului/autorului accidentului pentru a atrage incidența prevederilor art. 320 din Legea 95/2006.
Prejudiciul cauzat unității constă în contravaloarea serviciilor medicale acordate pârâtului cu ocazia internării acestuia în cadrul Spitalului C. Județean de Urgență C., Acest prejudiciu are un caracter cert și determinat, cuantumul rezultând din decontul de cheltuieli atașat prezentei, el nefiind reparat până în prezent și reprezintă paguba efectivă cauzată instituției care a acordat îngrijirile medicale și în al cărui patrimoniu s-a produs un efect negativ ca urmare a nerecuperării cheltuielilor ocazionate de tratamentul medical aco0rdat pârâtului.
Raportul de cauzalitate între fapta săvârșită și prejudiciul produs, ca legătură de la cauză la efect, rezultă din materialitatea acestora.
Este îndeplinită și condiția vinovăției făptuitorului ca atitudine psihică a acestuia față de fapta sa și prejudiciul produs în momentul săvârșirii faptei, în cazul răspunderii civile delictuale răspunderea autorului faptei fiind antrenată chiar în cazul celei mai ușoare forme a culpei, culpa levissima.
Menționează că debitul solicitat reprezintă, potrivit art. 320 din Legea nr. 95/2006 „prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată” și face parte din categoria „altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat” definit de art. 21 din Codul de procedură fiscală cu privire atât la conținutul cât și cuantumul creanțelor fiscale.
În același timp obligațiile fiscale sunt definite de art. 22 din Codul de procedură fiscală, obligația de a plăti la termenele legale, impozitele, taxele, contribuțiile și alte sume datorate bugetului general consolidat: obligația de a plăti majorările de întârziere aferente impozitelor, taxelor, contribuțiilor și altor sume datorate bugetului general consolidat este denumită obligație de plată accesorii.
Termenul de prescripție al dreptului la acțiune este de 5 ani și potrivit alin. 1 începe să curgă de la 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept conform dispozițiilor art. 131 Cod de procedură fiscală, întrucât debitul menționat în cererea de chemare în judecată este creanță bugetară.
Potrivit Codului fiscal creanța bugetară constă în impozite, taxe, contribuții, amenzi și alte venituri bugetare, precum și accesoriile acestora. Menționează că debitul solicitat face parte din categoria alte venituri bugetare, întrucât reclamantul, în calitate de furnizor de servicii medicale are obligația de a recupera aceste sume de bani și de a le returna Casei de Asigurări de Sănătate.
Precizează că prezenta acțiune este supusă prevederilor Codului de procedură fiscală și nu Decretului 167/1958.
Întrucât cheltuielile de spitalizare nu au fost achitate la externarea pacientului din spital, solicită acordarea majorărilor de întârziere prevăzute de lege în temeiul art. 120 din OG 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.
În drept, acțiunea s-a întemeiat pe disp. art. 998 și 999 C.civil, 112 Cod procedură civilă și art. 320 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.
Potrivit art. 17 din Legea 146/1997, cu modificările și completările ulterioare (OUG nr. 80/2013 art. 30) reclamantul este scutit de obligația achitării taxei de timbru, Spitalului C. Județean de Urgență C. fiind instituție publică, iar suma solicitată constituind venit public.
În temeiul art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă solicită judecarea și în eventuala lipsă. A atașat în copie decontul de cheltuieli al pârâtului, foaie de observație clinică generală.
Pârâtul legal citat nu a depus întâmpinare.
Examinând cererea, față de probele administrate și raportat la dreptul aplicabil, instanța reține cele ce urmează:
În perioada 7.02._13, pârâtul M. O. D. a fost internat la S. C. Judetean de Urgenta C. la sectia Chirurgie BMF, fiind victima unei agresiuni.
Potrivit relatiilor comunicate instantei de către IPJ O.-Postul de politie P., în data de 5.02.2013, partea vătămată M. O. D. a sesizat organele de politie din cadrul IPJ O., cu privire la faptul că, în noaptea de 4/5 .02.2013, a fost agresat fizic de doi politisti si patru jandarmi, în cauză întocmindu-se dosarul penal nr.958/P/2013, care a fost declinat spre solutionare la P. de pe lângă Tribunalul O..Prin Ordonanta nr. 123/P/2013 din 7.11.2013 a Parchetului de pe lângă Tribunalul O. s-a dispus neînceperea urmăririi penale fată de agentul de politie I. I. si subofiterii jandarmi G. I., J. I. si M. I. pentru infractiunea prevăzută de art.250 C.p, întrucât fapta nu a fost săvârsită de acestia si declinarea competentei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina pentru continuarea cercetărilor sub aspectul săvârsirii infractiunii prevăzută de art.180 alin.2 C.p. Cu privire la aceleasi aspecte, la data de 5.02.2013, s-a sesizat si C. de Cercetare penală din cadrul IPJ O. care a înaintat materialele cu primele verificări Parchetului de pe lângă Tribunalul M. Bucuresti unde a fost înregistrat dosarul penal nr. 40/P/2013, în care s-au efectuat cercetări sub aspectul săvârsirii de către agentul de politie I. I. si subofiterii jandarmi G. I., J. I. si M. I. sub aspectul săvârsirii infractiunilor prevăzute de art.180 alin.2 si 3, art.211 alin.2 lit.b si c C.p. si art.250 C.p, dosar ce a fost mai apoi preluat de către P. M. de pe lângă Curtea Militară de Apel, fiind înregistrat sub nr. de dosar 45/P/2013, si trimis apoi spre solutionare Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina, fiind înregistrat sub nr. unic de dosar 3570/P/2013. Dosarul a fost trimis la Postul de Politie P. pentru efectuarea de cercetări, sub aspectul săvârsirii infractiunii prevăzută de art. 182 C.p., înregistrat în evidenta cu autorii necunoscuti, continuându-se cercetări în vederea identificării acestora.
Potrivit dispozitiilor art.320 din legea 95/2006:
(1) Persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane, precum și daune sănătății propriei persoane, din culpă, răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate și dobândesc calitatea procesuală a acestora în toate procesele și cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată.
(2) Furnizorii de servicii care acordă asistența medicală prevăzută la alin. (1) realizează o evidență distinctă a acestor cazuri și au obligația să comunice lunar casei de asigurări de sănătate cu care se află în relație contractuală această evidență, în vederea decontării, precum și cazurile pentru care furnizorii de servicii medicale au recuperat cheltuielile efective în vederea restituirii sumelor decontate de casele de asigurări de sănătate pentru cazurile respective.
În conformitate cu dispozițiile art.1357 din Noul Cod Civil: cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde si pentru cea mai usoară culpă.
Din aceste prevederi legale rezultă ca pentru angajarea raspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ urmatoarele conditii: existenta unui prejudiciu, a unei fapte ilicite, a unui raport de cauzalitate între fapta ilicita si prejudiciu, precum si a vinovatiei persoanei cu capacitate civila delictuala cauzatoare a prejudiciului.
Analizând cele mai sus arătate, se constată că, în cauză, nu sunt îndeplinite conditiile angajării răspunderii delictuale în persoana pârâtului.
Reclamantul sustine faptul că, culpa pârâtului constă tocmai în lipsa de deligentă în stabilirea persoanei vinovate de vătămarea produsă acestuia.
Asa cum rezultă din relatiile comunicate de Postul de Politie P., pârâtul nu a dat dovadă de lipsă de diligentă în stabilirea persoanei vinovate de vătămarea produsă acestuia.
Pârâtul a formulat plângere penală, s-au efectuat cercetări în mai multe dosare penale, cercetări care se efectuează si în prezent în vederea identificării vinovatilor.
Prin urmare, raportat la cele mai sus arătate, nu sunt îndeplinite conditiile prevăzute de dispozitiile legale mai sus arătate pentru angajarea răspunderii civile delictuale a pârâtului, motiv pentru care actiunea formulată de reclamant se va respinge ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge actiunea formulată de reclamantul S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ C. (CF_), cu sediul în C., ., jud. D. în contradictoriu cu pârâtul M. O. D. (CNP_), cu domiciliul în P., sat Sinești, .. 67, jud. O., ca neîntemeiată.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Slatina.
Pronuntată în sedinta publică de la 1 iunie 2016.
PREȘEDINTE,GREFIER,
M. E. CIOBANURoxana M. T.
Red. jud.M.E.C
Data red.15.06.2016
Tehnored. MEC/IM
4 ex./2016
| ← Încuviinţare executare silită. Încheierea nr. 4496/2016.... | Încuviinţare executare silită. Încheierea nr. 5371/2016.... → |
|---|
