Contestaţie la executare. Sentința nr. 1518/2015. Judecătoria SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1518/2015 pronunțată de Judecătoria SUCEAVA la data de 12-03-2015 în dosarul nr. 1518/2015
Dosar nr._ - contestație la executare -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SUCEAVA
Sentința civilă nr. 1518
Ședința publică din data de 12 martie 2015
Instanța constituită din:
Președinte - B. M. L.
Grefier - S. E. C.
Pentru astăzi, fiind amânată pronunțarea asupra acțiunii civile având ca obiect „contestație la executare” formulată de contestatoarea S.C. T. A. Rădăuți SA în contradictoriu cu intimata BT L. T. IFN SA.
Dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 12 martie 2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta și când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de astăzi, 12 martie 2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 11.08.2014, contestatoarea S.C. „T. A. RĂDĂUȚI” S.A. a solicitat anularea actelor de executare silită începută de B.E.J. H. S. O. în dosarul de executare nr. 345/2014 la cererea intimatei BT L. T. IFN SA și suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare.
În motivarea acțiunii, contestatoarea a arătat că, între părți, s-au încheiat două contracte de leasing, respectiv contractul nr. 16681LE/2012 din 07.12.2012 având ca obiect autoturismul Mercedes Vario Dyparro 90T s.s. WDB670374DN146915 și contractul nr. 16682LE/2012 din 07.12.2012 având ca obiect autoturismul Mercedes Vario Dyparro 90T s.s. WDB670374CN146618, pe o durată cuprinsă între 07.12.2012 și 10.01.2018.
Cu privire la contractul de leasing nr. 16682LE/2012 din 07. 12. 2012, contestatoarea a arătat că acesta face obiectul dosarului nr._/211/2013 al Judecătoriei Cluj, aflat în prezent pe rolul Tribunalului Comercial Cluj, în recurs, iar în acțiunea dedusă judecății a solicitat: obligarea intimatei la plata sumei de 30.453,16 euro reprezentând contravaloarea avansului achitat în baza contractului de leasing, restituirea biletelor la ordin emise în alb de societatea contestatoare și obligarea intimatei la stornarea tuturor facturilor emise în baza contractului de leasing.
Aceasta întrucât, la data de 26.02.2013, S.C. „T. A. RĂDĂUȚI” S.A. a adus la cunoștința finanțatorului decizia de a denunța unilateral contractul urmare a intervenirii cazului justificat reprezentat de pierderea unui traseu interjudețean pentru transport persoane, in schimb intimata, cu rea – credință, a refuzat returnarea avansului plătit în cadrul acestui contract și, mai mult, a continuat să emită lunar facturi reprezentând contravaloare rate leasing.
Referitor la contractul de leasing nr. 16681LE/2012 din 7.12.2012, contestatoarea a arătat că derularea acestuia a fost afectată în mod esențial de litigiul ivit în executarea celuilalt contract, intimata realizând în fapt o unificare a celor două contracte în scopul unei abordări unitare ce viza condiționarea derulării primului contract de finalizarea celui de al doilea. Astfel, deși societatea achita contravaloarea facturilor emise pentru contractul nr. 16681LE/2012, aceste sume erau încasate în contul facturilor emise pentru contractul de leasing nr. 16682LE/2012, invocându-se art. 4.10 din contractele de leasing. Urmare a acestei operațiuni de deturnare a destinației înscrise în instrumentele de plată către un contract denunțat încă din februarie 2013, la data de 02.07.2013, intimata a remis o scrisoare de reziliere a ambelor contracte ca urmare a pretinsului debit de 117.140,60 lei, fără a preciza care este sursa acestui debit defalcat pe fiecare contract.
Ca urmare, contestatoarea și-a întemeiat acțiunea pe următoarele motive de nelegalitate:
Contractul de leasing nr. 16682LE/2012 din 07.12.2012 a fost denunțat încă din data de 26.02.2013, astfel încât sumele reprezentând contravaloare rate facturate abuziv până în luna iulie 2013 nu pot face obiectul unei executări silite, mai ales când aceste sume fac obiectul unui litigiu nesoluționat în mod definitiv.
De asemenea, potrivit art. 712 alin. 2 C.pr.civ., contestatoarea a invocat nelegalitatea titlurilor executorii reprezentate de biletele la ordin nr._,_ și_, în temeiul cărora s-a inițiat executarea silită. În acest context, contestatoarea a arătat că biletele la ordin au fost emise în baza art. 4.9 din contractele de leasing, clauză pe care o apreciază ca fiind neclară, lăsând neprecizate limitele în care intimata putea completa aceste instrumente de plată. Faptul că cele trei bilete la ordin vizează valori nejustificate, iar inițierea executării silite cu ignorarea litigiului existent între părți dar și a încasărilor intimatei provenind atât din plățile efectuate de societate dar și din vânzarea acelor autocare, reprezintă, în aprecierea contestatoarei, un veritabil abuz de drept.
Contestatoarea a mai subliniat faptul că sumele înscrise în bilete la ordin, scadente la data de 12.07.2013, nu au nici un temei, neexistând nicio corelație între aceste sume și debitele invocate de intimată în adresa nr. J 5394 din 18.12.2013.
Totodată, față de disp. art. 5 C.civ., potrivit cărora nu se poate deroga prin convenții sau dispoziții particulare de la legile care interesează ordinea publică și bunel moravuri, contestatoarea a apreciat ca fiind abuzivă clauza inserată în contracte la art. 13.3.
Referitor la cererea de suspendare a executării silite, contestatoarea a arătat faptul că ar suferi prejudicii însemnate în contextul continuării executării, având în vedere că desfășoară activitatea de transport persoane, afacere ce presupune operarea plăților în mod ritmic și constant prin conturi bancare, iar blocarea acestora ar presupune eliminarea de pe piața de profil.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 711, 712 și urm. din Codul de procedură civilă.
În susținere, contestatoarea a depus la dosar, în copie, o . înscrisuri (f. 9-53).
Cererea a fost cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 1050 de lei.
Prin precizări la acțiune depuse la dosar la dat de 26.08.2014, contestatoarea a arătat că solicită anularea actelor de executare inițiate în ds. nr. 345/2014 al B. H. S. – O. constând în: somația nr. 345/23.07.2014, Încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare silită din data de 23.07.2014, Notificarea emisă la aceeași dată și Încheierea privind încuviințarea executării silite pronunțată de Judecătoria Suceava la dat de 04.07.2014 în ds. nr._, acestea fiind emise în baza titlurilor executorii reprezentate de Biletele la Ordin . nr._, . nr._ și . nr._, completate și datate în mod nelegal. De asemenea, contestatoarea a solicitat suspendarea executării până la soluționarea contestației la executare (f. 59-60).
Legal citată, intimata a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității apărărilor emitentului biletelor la ordin, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii de suspendare a executării silite ca și respingerea ca neîntemeiată și nefondată a cererii de anulare a formelor de executare formulate în dosarul de executare nr. 345/2014, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea excepției, intimata a arătat că temeiurile invocate pe fond în susținerea contestației la executare fac trimitere în mod exclusiv la întinderea titlurilor executorii reprezentate de Biletele la Ordin emise de contestatoare pentru buna execuție a contractelor de leasing financiar. În cadrul criticilor, este vizat strict raportul juridic fundamental, actele principale în temeiul și pentru garantarea cărora au fost emise bilete la ordin, în speță contractele de leasing, nefiind invocat nici un temei care să susțină lipsa de valabilitate a acestor titluri sau mai mult lipsa legalității actelor de executare emise în dosarul de executare. Ori, în cadrul prezentei executări, ceea ce s-a pus în executare nu sunt contractele de leasing ci biletele la ordin, aspect ce se desprinde din toate actele de executare, inclusiv din somația cambială comunicată în data de 05.08.2014.
Ca atare, intimata a subliniat faptul că printr-un act normativ special, respectiv prin Legea nr. 58/1934, a fost reglementată o procedură specială, respectiv contestația la executare (în reglementarea anterioară opoziția la executare), prin intermediul căreia debitorul obligației de plată poate invoca anumite excepții împotriva biletului la ordin învestit cu formulă executorie.
De asemenea, intimata a arătat că, față de conținutul apărărilor formulate, se impune a fi sancționată cererea formulată de debitoare prin reținerea inadmisibilității formulării lor pe calea unui contencios de drept comun cu ignorarea celui special, cambial.
Pe fondul cauzei, cu privire la primul motiv de nelegalitate, intimata a arătat că societatea contestatoare dezvoltă o alegație juridică plecând de la presupusa denunțare unilaterală a contractului de leasing 16682LE/2012, fapt ce ar atrage după sine nelegalitatea executării biletelor la ordin. În schimb, contractele de leasing au fost legal semnate, iar utilizatorul și-a asumat în mod neechivoc obligațiile conținute în titlurile executorii reprezentate de contractele de leasing, aceste titluri producând efecte încă de la momentul semnării lor, 07.12.2012. Mai mult, chiar ignorând cele precizate, intimata a arătat că declararea intempestivă a rezilierii unilaterale a contractului de leasing 16682LE/2012 încalcă regulile de drept comun privind o astfel de operațiune, întrucât executarea firească a unui contract de leasing nu poate fi denunțată în mod aleatoriu, după bunul plac al utilizatorului și în orice moment, propria culpă în incapacitatea previzionării propriilor nevoi în realizarea afacerilor nefiindu-le opozabilă.
În ceea ce privește cel de al doilea motiv de nelegalitate, intimata a precizat că acest motiv vizează nelegalitatea biletelor la ordin însă nu este întemeiat pe dispozițiile legii speciale ci pe cele ce țin de raportul juridic fundamental iar întreaga motivație este în sensul ignorării cu desăvârșire a imputației plăților, instituție ce este reglementată ca atare în contractele de leasing la art. 4.10 lit. b și față de care partea a declarat în mod expres că o acceptă. Desconsiderarea acestei clauze reiese din calificarea dată de contestatoare acestei instituții, apreciată ca fiind o „operațiune de deturnare a destinației înscrise în instrumentele de plată către un contract denunțat”. În fapt, a subliniat intimata, art. 4.10 lit. b din contractul de leasing prevede modul de imputare a plăților în cazul în care utilizatorul are încheiate cu finanțatorul mai multe contracte iar acest articol respectă întru – totul dispozițiile art. 1506 NCC.
Cât privește dispozițiile invocate de contestatoare – cele ale art. 1757 NCC și ale art. 1541 Cod civil, intimata a arătat că acestea nu au nicio legătură cu clauzele de legalitate ale titlurilor puse în executare – biletele la ordin, respectiv cu dispozițiile legii speciale, nr. 58/1934 și, în plus, legea care guvernează contractele de leasing este O.G. nr. 51/1997 cu modificările și completările ulterioare.
În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 58/1934, Norma 6/1994, OUG 51/1997, art. 1270, art. 1276 Cod civil.
În dovedire, intimata a depus la dosar înscrisuri, în copie conform cu originalul ( f. 84-124).
Prin note de ședință depuse la termenul de judecată din data de 22.01.2015, contestatoarea a răspuns la excepția invocată de intimată, arătând că prezenta cauză privește o contestație la executare împotriva nu dosar a somației cambiale ci a tuturor actelor de executare inițiate în ds. nr. 345/2014 al B. H. S. – O., context în care nu poate fi subsumată exclusiv dispozițiilor art. 62 din Legea nr. 58/1934.
De asemenea, la același termen de judecată, contestatoarea – prin apărător a arătat că înțelege să-și completeze acțiunea și cu temeiul de drept constând în disp. art. 62 alin. 1 din Legea nr. 58/1934.
În cauză, instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisuri, la dosar fiind atașat, în copie și ds. de executare nr. 345/2014 al B. H. S. O. (f. 146-211).
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma excepției inadmisibilității, invocată prin întâmpinare, instanța constată următoarele:
Intimata BT L. T. IFN S.A. a invocat excepția inadmisibilității apărărilor formulate pe calea contestației la executare și, implicit, a formulării acțiunii, motivat de faptul că partea contestatoare nu a uzat de procedura specială prevăzută în situația contestării întinderii titlurilor executorii reprezentate de biletele la ordin emise pentru buna execuție a contractelor de leasing financiar nr. 16681LE/2012 și nr. 16682LE/2012, respectiv contestația la executare prevăzută de dispozițiile legii speciale - nr. 58/1934.
Conform art. 711 al. 1 C.pr.civ., contestația la executare se poate face pentru orice motive ținând de nerespectarea dispozițiilor legale privind executarea silită însăși sau efectuarea oricărui act de executare. Contestația la executarea unui bilet la ordin, pe de altă parte, conform art. 63 din Legea nr. 58/1934, este limitată la invocarea unor excepții obiective de nulitate a raportului cambial sau a unor excepții personale de nulitate care se referă la raportul juridic fundamental între posesor și emitent în baza căruia a fost emis biletul la ordin (sau cambia).
Rezultă, așadar, că atât procedura contestației la executare de drept comun cât și procedura contestației prev. de art. 62 din Legea nr. 58/1934 pot fi utilizate în cazul în care titlul executoriu este un bilet la ordin (sau o cambie), dar obiectul acestor proceduri este unul diferit: contestația la executare reglementată de legea specială poate să vizeze însuși valabilitatea biletului la ordin ca act juridic de drept material sau, ca un corolar, executarea silită în ansamblu a unui astfel de titlu executoriu, iar contestația la executare de drept comun în cazul biletelor la ordin trebuie să se limiteze strict la aspecte ținând de valabilitatea actelor de executare individuale, tinzând la anularea acestor acte de procedură, nu la anularea biletului la ordin în sine.
D. urmare, referitor la aspectele invocate prin întâmpinare, instanța reține că dispozițiile legale anterior evocate nu împiedică utilizarea celor două proceduri în mod concomitent ori doar a uneia dintre ele, funcție de motivele invocate și actele contestate, împrejurare în care nu se poate reține inadmisibilitatea formulării unei contestații la executare în situația în care titlul executoriu este un bilet la ordin.
În cauză, aspectele invocate de contestatoare urmează a fi analizate prin prisma dispozițiilor legale aplicabile, în raport de ceea ce se contestă, respectiv acte de executare silită individuale ori titlul executoriu sau executarea silită în ansamblu pentru motive existente la momentul comunicării somației de executare inițiale.
În consecință, având în vedere motivele ce au stat la baza invocării excepției inadmisibilității ca și aspectele reținute anterior, instanța urmează a respinge excepția inadmisibilității, invocată prin întâmpinare, ca neîntemeiată.
Pe fondul cauzei, instanța reține următoarele:
În fapt, la cererea intimatei S.C. BT. L. T. IFN S.A., a fost pornită executarea silită împotriva debitoarei - contestatoare S.C. T. A. Rădăuți S.A. în baza titlurilor executorii constând în biletele la ordin . nr._, emis de societatea debitoare la data de 07.12.2012, scadent la 12.07.2013, pentru suma de 234.456,35 lei, . nr._, emis de societatea debitoare la data de 07.12.2012, scadent la 12.07.2013, pentru suma de 232.590,54 lei și . nr._ emis de societatea debitoare la data de 07.12.2012, scadent la 03.02.2014, pentru suma de 329.170,01 lei.
Executarea silită, ce formează obiectul ds. de executare nr. 345/2014 al B. H. S. O., a fost încuviințată prin încheierea CC din 04.07.2014 pronunțată de Judecătoria Suceava în ds. nr._ (f. 187-189).
Au fost întocmite, în consecință, Încheierea din 23.07.2014 a executorului judecătoresc privind stabilirea cheltuielilor de executare, înștiințarea din 23.07.2014 prin care s-a adus la cunoștința debitoarei declanșarea executării silite, somația din aceeași dată prin care s-a pus în vedere contestatoarei ca în termen de 5 zile de la comunicare să achite sumele pentru care au fost emise bilele la ordin și cheltuielile de executare silită în cuantum de 14.236,94 lei.
În speță, contestatoarea a invocat nelegalitatea și netemeinicia actelor de executare silită motivat de faptul că titlurile executorii au fost în mod nelegal completate și datate, cele trei bilete la ordin vizând valori nejustificate. Astfel, contestatoarea a arătat că executarea silită a fost demarată cu ignorarea atât a litigiului existent între părți (derivând din contractul de leasing financiar nr. 16682LE/07.12.2012) cât și a încasărilor intimatei provenind din plățile efectuate de S.C. T. A. Rădăuți S.A. și din vânzarea autocarelor. Sub acest aspect, contestatoarea a precizat că valoarea inserată în titlurile executorii, însumată cu plățile deja efectuate în cadrul contractelor de leasing, inclusiv avansul în sumă de 25%, depășește cu mult valoarea integral a ambelor contracte de credit (pentru garantarea cărora au fost emise, de altfel, biletele la ordin). Cu excepția acestor motive, contestatoarea nu a invocat alte cauze de nulitate ale actelor de executare contestate.
Ca atare, instanța constată că acțiunea formulată de contestatoare vizează titlul executoriu în sine.
Astfel cum s-a subliniat anterior, instanța reține că, pe calea contestației la executare de drept comun, se poate ataca legalitatea actelor de executare silită întreprinse de executorul judecătoresc. Art. 712 alin. 2 C.pr.civ. permite însă ca pe această cale să fie atacate nu doar acte de executare ci și, pe fond, titluri executorii care nu sunt emise de instanțele judecătorești, dar cu condiția ca în privința acestor titluri legea să nu prevadă o altă procedură de contestare pe fond. Ori, iar în cazul cambiilor și a biletelor la ordin, Legea nr. 58/1934 prevede o altă procedură – denumită, de asemenea, contestației la executare (fosta opoziție la executare), ceea ce înseamnă că biletele la ordin și cambiile sunt excluse de la contestațiile la executare potrivit dreptului comun privind fondul titlului.
Așadar, contestația la executare reglementată de art. 712 alin. 2 C.pr.civ., care vizează aspecte de fond ale titlurilor executorii ce nu sunt emise de instanțe judecătorești, nu poate fi utilizată în cazul biletelor la ordin întrucât există o procedură specială pentru atacarea acestor acte, procedura prevăzută de art. 62 - 63 din Legea nr. 58/1934, care derogă de la reglementarea generală.
Contestația la executare prevăzută de disp. art. 62-63 din Legea nr. 58/1934 permite debitorului să atace titlul în privința conținutului său sau să atace executarea silită în întregime pentru motive de ansamblu care pot exista la momentul somației inițiale (prescripție, stingerea datoriei, lipsa calității de creditor a celui care a demarat executarea silită etc.).
D. urmare, orice tentativă de a ocoli procedura strictă instituită de disp. art. 62-63 din Legea nr. 58/1934 prin introducerea unei contestații la executare de drept comun (care vizează, în aparență, doar acte de executare silită individuale, dar în esență atacă chiar titlul executoriu), urmează a fi sancționată cu respingerea acțiunii prin prisma celor reținute anterior.
În consecință, instanța apreciază că acțiunea având ca obiect „contestație la executare”, astfel cum a fost formulată de contestatoarea S.C. T. A. Rădăuți S.A., este neîntemeiată, motiv pentru care urmează să o respingă ca atare.
În ceea ce privește cererea de suspendare a executării silite promovată de contestatoare, instanța reține că aceasta poate fi dispusă de instanța competentă „până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită”, potrivit art. 718 alin.1 C.pr.civ.. Cum în prezenta cauză contestația la executare a fost soluționată, instanța urmează să respingă cererea de suspendare a executării silite, ca rămasă fără obiect.
De asemenea, în temeiul art. 453 alin. 1 C.pr.civ., instanța va obliga contestatoarea la plata către intimată a sumei de 758,56 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția de inadmisibilitate a acțiunii, invocată prin întâmpinare, ca neîntemeiată.
Respinge acțiunea având ca obiect „contestație la executare” formulată de contestatoarea S.C. T. A. Rădăuți S.A., cu sediul în mun. Rădăuți, ., nr. 125 A, jud. Suceava, CUI_ și cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat I. C., cu sediul în mun. Suceava, ., nr. 43, ., . în contradictoriu cu BT L. IFN SA, C. RO_, cu sediul în mun. Cluj N., .. 1, ., ca neîntemeiată.
Respinge cererea de suspendare a executării silite, ca rămasă fără obiect.
Obligă contestatoarea la plata către intimată a sumei de 758,56 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Suceava.
Pronunțată în ședință publică azi, 12.03.2015.
Președinte, Grefier,
Red. B.L.M.
Tehnored. S.E.C.
4 ex
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1439/2015.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1507/2015. Judecătoria... → |
|---|
