Obligaţie de a face. Sentința nr. 277/2015. Judecătoria SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 277/2015 pronunțată de Judecătoria SUCEAVA la data de 20-01-2015 în dosarul nr. 277/2015
Dosar nr._ - obligația de a face –
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SUCEAVA
SENTINȚA CIVILĂ NR.277
Ședința publică din data de 20 ianuarie 2015
Instanța constituită din:
Președinte – A. A.
Grefier - F. A.
Pe rol, pronunțarea acțiunii civile având ca obiect „obligația de a face” formulată de reclamanta N. S. R. în contradictoriu cu pârâtul C. B. M..
Dezbaterile cauzei cu privire la fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 13.01.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru data de 20 ianuarie 2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra acțiunii civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava sub nr._ din data de 27.05.2014, reclamanta N. R. a chemat în judecată pe pârâtul C. B., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să-l oblige pe acesta să-i permită accesul neîngrădit în uscătorul de la etajul 2 al blocului N1 situat pe ., județul Suceava, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că la data de 31.08.2010 a cumpărat împreună cu soțul ei L. N. apartamentul nr.16 din . . de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4622 din data de 31.08.2010 de BNP I. L. și R. Laurian L. și contractului pentru construire locuință nr.654 din 15.09.1969 al primului proprietar al acestui apartament.
Menționează reclamanta că, potrivit contractului, proprietarul apartamentului nr. 14 are acces în uscătorul de la nivelul II în folosință comună cu apartamentele 3 și 15. După ce s-a mutat, reclamanta i-a contactat pe proprietarii apartamentelor nr.3 și nr.15 pentru a intra în posesia cheii de la uscător, însă locatarul de la apartamentul nr.3 i-a comunicat că nu este interesat să urce până la etajul II, astfel că nu-l interesează accesul în uscător de câțiva ani, iar proprietarul apartamentului nr.15, domnul C. B. care nu locuiește împreună cu tatăl său dar se ocupă cu întreținerea acestuia, i-a transmis să nu-l mai deranjeze niciodată tatăl lui care este bătrân și bolnav, mai ales că acesta a avut o înțelegere făcută acum aproximativ 10 ani cu proprietara de la acea vreme a apartamentului cumpărat, motiv pentru care reclamanta s-a adresat instanței de judecată iar prin acțiunea formulată la data de 18.10.2012, numitul C. B. și Asociația de proprietari au fost chemați în judecată.
Reclamanta precizează că în luna august 2013 domnul C. I. a decedat, iar pârâtul față și de faptul că a fost acționat în judecată a declanșat o adevărată campanie de teroare împotriva acesteia, nepermițându-i în nici un chip accesul în încăperea cu destinația de uscător aflată în folosință comună, agresând-o verbal atât pe ea cât și pe soțul acesteia având o atitudine recalcitrantă, ceea ce a determinat formularea unei plângeri penale împotriva acestuia.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 648 și art.653 Cod civil.
În dovedire cererii, reclamanta a depus la dosar în copie, înscrisuri (filele 5 – 13 dosar).
La data de 23.06.2014 reclamanta a depus precizări(f.20-23).
Acțiunea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 și 89 lei (f.24,39).
La data de 19.09.2014 reclamanta a formulat precizări și completare la acțiune, prin care a formulat un capăt de cerere distinct, în sensul obligării pârâtului la plata daunelor în sumă de 1200 lei pentru lipsa de folosință a spațiului comun (uscător) pentru perioada septembrie 2013-septembrie 2014, câte 100 lei/lună (f.33-38).
Pârâtul nu a formulat întâmpinare și nici nu s-a prezentat în instanță pentru a-și preciza poziția față de acțiune.
Instanța, la termenul din data de 13 ianuarie 2015, în baza art. 254 alin. 1 din Codul de procedură civilă, a decăzut pârâtul din dreptul de a propune probe în apărare și de a invoca excepții de ordine privată și în temeiul art. 260 alin. 1 Noul C.p.c. a administrat la solicitarea reclamantei, proba cu înscrisurile depuse la dosar și proba testimonială, fiind audiat în cauză, în calitate de martori, numiții I. G. și M. N. (fila 106,107).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
În fapt:
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea de autentificare nr. 4622 din 31.08.2010 a BNPA I. L. & R. Laurian L., reclamanta împreună cu soțul său au cumpărat apartamentul nr. 14 compus din două camere de locuit și dependințe situat în mun. Suceava, ., .. A (filele 11-13).
Potrivit mențiunilor din acest contract, prin acesta s-a transmis și dreptul de coproprietate asupra părților din imobil care prin natura sau destinația lor sunt de folosință comună cu ceilalți coproprietari.
O astfel de natură juridică o are uscătorul de la etajul 2 situat în scara de . găsește apartamentul reclamantei.
Potrivit susținerilor reclamantei, confirmate de probele administrate în cauză, asupra acestui uscător există un drept de folosință comună în favoarea proprietarilor apartamentelor 3,14,și 15. Astfel, potrivit contractului nr. 654 din 27.01.1969, apartamentul nr. 14 din scara A a blocului N1 are acces la uscătoria de la nivelul II, în folosință comună cu apart. 3 și 15.
În drept:
Potrivit art. 648 Cod civil, dacă într-o clădire sau într-un ansamblu rezidențial există spații cu destinație de locuință sau cu altă destinație având proprietari diferiți, părțile din clădire care, fiind destinate întrebuințării spațiilor respective, nu pot fi folosite decât în comun sunt obiectul unui drept de coproprietate forțată. Părțile comune sunt bunuri accesorii în raport cu spațiile locative, care constituie bunurile principale în sensul art. 546.
Conform art. 653 Cod civil, fiecare coproprietar poate folosi, în condițiile acordului de asociere, atât spațiul care constituie bunul principal, cât și părțile comune, fără a aduce atingere drepturilor celorlalți proprietari și fără a schimba destinația clădirii. În lipsa acordului de asociere, dispozițiile art. 647 rămân aplicabile.
În cauză, instanța constată că reclamanta, are un drept de folosință asupra uscătorului de la etajul 2, astfel cum rezultă din contractul de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea de autentificare nr. 4622 din 31.08.2010 a BNPA I. L. & R. Laurian L. coroborat cu contractul nr. 654 din 27.01.1969.
Din declarațiile martorilor audiați în cauză, instanța reține că inițial pârâtul a ocupat în mod exclusiv uscătorul situat la etajul 2, nepermițând reclamantei sub nici un mod accesul la acest spațiu, fiind necesară intervenția instanței pentru ca reclamanta să aibă acces la spațiul comun. Astfel, prin sentința civilă nr. 3638/05.09.2014 pronunțată de Judecătoria Suceava în cadrul dosarului nr._, pe calea ordonanței președințiale, pârâtul a fost obligat să permită reclamantei accesul în uscător, până la soluționarea prezentei cauze.
Ca urmare, instanța constată că atitudinea pârâtului a fost de negare a dreptului reclamantei de acces la uscător, schimbând chiar și yala de la ușă, și doar pe calea executării silite, reclamanta a putut intra în spațiu, însă abia din luna septembrie 2014.
În ceea ce privește lipsa de folosință a uscătorului în perioada septembrie 2013 – septembrie 2014, de către reclamantă, instanța constată că această lipsă de folosință este cauzată în totalitate de atitudinea pârâtului, care prin orice mijloace a obstrucționat accesul reclamantei.
Potrivit dispozițiilor art. 1349 din Codul civil din 2011, în continuare aplicabil prin prisma art. 6 din același act normativ, instanța reține că orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane; cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.
De asemenea, potrivit art. 1357 din Codul civil din 2011, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare, autorul prejudiciului răspunzând pentru cea mai ușoară culpă.
Instanța reține că angajarea răspunderii delictuale a persoanei presupune întrunirea cumulativă a patru condiții, respectiv săvârșirea unei fapte ilicite; producerea unui prejudiciu; existența raportului de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciul produs; vinovăția persoanei care a săvârșit fapta.
În prezenta cauză, instanța constată că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv existenta prejudiciului – în cuantum de 1200 de lei, fapta ilicita a pârâtului constând în aceea că în perioada septembrie 2013 – septembrie 2014 nu i-a permis reclamantei accesul în uscător.
De asemenea, instanța constată și existența raportului de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul suferit de către reclamantă, întrucât prin obstrucționarea accesului în uscător, fără drept, s-a creat un prejudiciu în patrimoniul reclamantei.
În ceea ce privește stabilirea vinovăției pârâtului, instanța apreciază că aceasta rezultă din declarațiile martorilor audiați care au arătat că pârâtul nu i-a permis reclamantei să folosească uscătorul deși aceasta avea un drept legal sub acest aspect.
Pentru toate aceste considerente, instanța va admite acțiunea și va obliga pârâtul să îi permită reclamantei accesul neîngrădit în uscătorul de la etajul 2 al blocului N1 situat pe . din mun. Suceava, jud. Suceava, precum și la plata către reclamantă a sumei de 1200 de lei reprezentând daune pentru lipsa de folosință a spațiului comun (uscător) pentru perioada septembrie 2013 – septembrie 2014.
De asemenea, în temeiul art. 453 Cod procedură civilă, va obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 709 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamanta N. S. R., CNP_, domiciliată în municipiul Suceava,., ., județul Suceava, în contradictoriu cu pârâtul C. B. M., domiciliat în municipiul Suceava, ., ., județul Suceava și ..6, ., ..
Obligă pârâtul să îi permită reclamantei accesul neîngrădit în uscătorul de la etajul 2 al blocului N1 situat pe . din mun. Suceava, jud. Suceava.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1200 de lei reprezentând daune pentru lipsa de folosință a spațiului comun (uscător) pentru perioada septembrie 2013 – septembrie 2014.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 709 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel, care se depune la Judecătoria Suceava, în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 20.01.2015.
Președinte, Grefier,
Pentru grefier aflat în C.O., semnează grefier șef,
A.A./A.F. 4 exp./21.07.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 326/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1071/2015.... → |
|---|
