Obligaţie de a face. Sentința nr. 3109/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3109/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 17-06-2015 în dosarul nr. 3109/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TÎRGU-M.
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3109
Ședința publică din data de 17 iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. D.
GREFIER: N. S.
Pe rol se află judecarea cererii formulată de reclamantul S. L. L. în contradictoriu cu intimata . obiect obligație de a face.
În lipsa părților.
Mersul dezbaterilor a fost consemnat în încheierea de ședință din data de 03 iunie 2015, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentință, fiind amânată pronunțarea pentru data de astăzi, 17 iunie 2015, când după deliberare a pronunțat următoarea hotărâre.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 262 din 20.02.2015 a Tribunalului M. pronunțată în dosarul nr._ s-a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului M. și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Tg-M..
Prin cererea înregistrată pe rolul prezentei instanțe la data de 16.04.2015, sub nr._ , prin declinarea competenței de la Tribunalul M., reclamantul S. L. L. a solicitat în contradictoriu cu intimata . hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtei la comunicarea în scris a tuturor bunurilor care figurează pe numele reclamantului în evidența Primăriei Acățari, precum și situația impozitului aferent acestora, remiterea documentației din care să reiasă cu claritate situația detaliată și actualizată a tuturor taxelor și impozitelor datorate de către reclamant Primăriei comunei Acățari, cu cheltuieli de judecată.
În motivare reclamantul a arătat că în vederea clarificării situației fiscale în ceea ce privește taxele și impozitele locale, a solicitat în nenumărate rânduri Primăriei Comunei Acățari emiterea unei evidențe clare și detaliate cu privire la bunurile sale, supuse impozitării, precum și evidențierea sumelor neachitate și a naturii acestora. Motivul pentru care a formulat prezenta este faptul că Primăria execută același impozit de două ori pe an, în anul 2013 s-au emis două somații și titluri executorii aferente ( nr. 107/13.05.2013, respectiv 2456/17.10/2013).
Reclamantul a arătat că în nenumărate rânduri a formulat cereri și adrese către Primăria comunei Acățari în vederea comunicării situației corecte și actuale după fișa plătitorului, astfel cum ea figurează în registrele de evidență ale primăriei pentru a înțelege și aprecia legalitatea și temeinicia debitării sale, însă în ciuda acestor insistențe și a corespondenței purtate cu reprezentanții primăriei s-a confruntat doar cu răspunsuri evazive din partea acestora. Ultimul răspuns primit de la Primăria comunei Acățari, cu nr. 3474/11.07.2014, a constat tot într-un refuz tacit de a fi comunicate documentele solicitate. In acest sens, deși prin adresa înaintată a specificat în mod clar că dorește eliberarea de copii după fișa plătitorului privind impozitele și taxele locale pentru perioada anilor 2012-2014, necesară pentru clarificarea situației financiare, nu a primit niciun înscris solicitat.
În acest sens, a invocat dispozițiile art. 1164 Cod civil: „obligația este o legătură de drept în virtutea căreia debitorul este ținut să procure o prestație creditorului, iar acesta are dreptul să obțină prestația datorată.” Astfel solicitând dovada unor înscrisuri cu privire la situația financiară actualizată, s-a confruntat cu neîndeplinirea obligației de a face a primăriei, respectiv, neîndeplinirea unei obligații ce intră în sfera atribuțiilor departamentului Impozite și taxe locale.
De asemenea a invocat și prevederile art. 1165 Cod civil: ”Obligațiile izvorăsc din contract, act unilateral, gestiunea de afaceri, îmbogățirea fără justă cauză, plata nedatorată, fapta ilicită, precum si din orice alt act sau fapt de care legea leagă nașterea unei obligații”. In mod evident, legea leagă nașterea unei obligații de a face în sarcina Primăriei Comunei Acățari, fiind obligată la comunicarea înscrisurilor solicitate ori de câte ori se impune.
În drept a invocat art. 1164. art. 1165, art. 1396 și urm. Cod Civil, art. 194 Cod procedură civilă.
La data de 09.12.2014, pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii și obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, pârâtul a invocat, în primul rând, excepția lipsei de interes în promovarea și susținerea unei asemenea cereri de chemare în judecată.
Art. 33 teza I Cod procedură civilă enumeră condițiile pe care trebuie să le întrunească această condiție indeniabilă a oricărei acțiuni civile și care dă tocmai măsura acțiunii, și anume: să fie determinat, legitim, personal, născut și actual.
Pârâta apreciază că în speță nu se poate afirma și justifica un interes legitim și actual, în condițiile în care pârâta a comunicat deja reclamantului toate actele și informațiile la care se referă petitele acțiunii introductive.
S-a arătat că la data de 26.02.2014 i-a fost comunicată reclamantului Decizia de impunere nr. 3374/20.01.2014, în care au fost cuprinse toate impozitele și taxele datorate bugetului local, pe baza evidențelor existente cu privire la bunurile reclamantului împotriva căreia a fost formulată și înregistrată o contestație - înregistrată sub nr. 1083/03.03.2014.
Contestația a fost soluționată prin dispoziție în data de 24.03.2014, astfel a fost modificat cuantumul taxei de salubrizare pentru anul 2014, menținându-se celelalte obligații fiscale, așa cum erau ele înscrise în decizie.
Dispoziția de soluționare a contestației nu a fost atacată la instanța de contencios administrativ și fiscal competentă în condițiile de reglementare a Codului de procedură fiscală.
Conform prevederilor legale in materie, a fost emisă o nouă decizie de impunere înregistrată sub nr. 3575/24,03.2014 care are o anexă in care sunt evidențiate bunurile pentru care se datorează de către reclamant impozit sau taxă, comunicată reclamantului la data de 31.03.2014, conform recipisei de confirmare de primire semnată de către acesta.
Cu toate acestea, la data de 16.04.2014, reclamantul a formulat și înregistrat o contestație și împotriva acestei ultime decizii de impunere (nr. 2358/2014), soluționată prin respingere prin Dispoziția emisă sub nr. 2358/13.05.2014 și care a fost comunicată contestatorului la data de 18.05.2014. A arătat că nici această dispoziție de soluționare a contestației nu a fost atacată în fața instanței de contencios administrativ și fiscal competente, conform Codului de procedură fiscală, rămânând, astfel, definitivă.
Prin adresa nr. 2358/13.05.2014, i-a comunicat reclamantului - contestator următoarele acte: dispoziția de soluționare a contestației, un extras din Registrul ROL (care evidențiază obligațiile fiscale față de bugetul local din perioada 2012-2014), precum și Procese-verbale - înștiințare de plată pentru fiecare tip de impozit și taxă in parte, din care rezultă atât baza de calcul, cât și modul de calcul al acestora. Toate aceste documente au fost comunicate reclamantului la data de 18.05.2014, așa cum a arătat mai sus, conform recipisei de confirmare de primire semnată de către reclamant.
Ulterior, reclamantul, prin reprezentant convențional, a formulat și a depus la sediul Primăriei Acățari o nouă cerere, înregistrată sub nr. 3474/13.06.2014, prin care solicită „o evidență clară și actualizată a tuturor debitelor înregistrate până în prezent, pentru clarificarea propriei situații financiare”.
A susținut că deși această cerere are o formulare ușor diferită, vizează exact aceleași informații ca si cele cuprinse in actele comunicate deja petentului la data de 18.05.2014, din care reiese în mod clar această situație solicitată, sens în care a formulat răspunsul cuprins în adresa nr. 3474/ 11.07.2014, prin care se solicită a se preciza care sunt debitele pentru care există nelămuriri, respectiv care este perioada pentru care se solicită situația debitelor, însă petentul a înțeles, în schimb, să se adreseze instanței de judecată pentru a cere ceva ce i-a fost deja comunicat.
În raport de cele arătate pârâta consideră că interesul reclamantului nu poate fi considerat legitim și actual, de vreme ce chiar textul de lege aplicabil, prevede în mod expres că: “(1) In cazul în care un petiționar adresează aceleiași autorități sau instituții publice mai multe petiții, sesizând aceeași problemă, acestea se vor conexa, petentul urmând să primească un singur răspuns care trebuie să facă referire la toate petițiile primite.
(2) Dacă după trimiterea răspunsului se primește o nouă petiție de la același petiționar ori de la o autoritate sau instituție publică greșit sesizată, cu același conținut, aceasta se clasează, la numărul inițial făcându-se mențiune despre faptul că s-a răspuns."
Pârâta a arătat că a încercat să dea curs unei solicitări repetate si identice a reclamantului, iar consecința fost încărcarea instanței de judecată cu o cerere în obligare de a face, care, din punctul său de vedere este formulată cu rea - credință, doar pentru a șicana.
Susține că, dacă reclamantul ar fi dorit, într-adevăr, să conteste modul de calcul, baza de calcul și cuantumul obligațiilor fiscale cuprinse în deciziile de impunere, ar fi atacat actul de soluționare a fiecărei contestații, urmând ca în cadrul unui asemenea litigiu să fie lămurite toate aspectele cu privire la care ar fi avut critici de nelegalitate ori de netemeinicie.
În drept pârâta a invocat prevederile legale la care a făcut referire în cuprinsul întâmpinării.
În probațiune au fost depuse la dosarul cauzei: adresa nr. 3474/11.07.2014 (f.4,65), adresa nr. 2350/16.04.2014 (f.5), adresa nr. 1082/03.03.2014 8f.6-8), cererea din 22.02.2013 (f.9-10), cererea din data de 28.06.2013 (f.11), contestație (f.12), dispoziția nr. 1083/24.03.2014 (f.13-15, 42-44), contestația din 16.04.2014 (f.16,48), decizia de impunere (f.38), anexa la decizia de impunere (f.39), confirmare de primire (f.40), contestația din 03.03.2014 (f.41), dispoziția nr. 2358/13.05.2014 (f.49-51), adresa nr. 2358/13.05.2014 (f.53), extras din registrul ROL (f.54-63) .
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Potrivit art. 248 alin. (1) C. pr.civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și a celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Analizând excepția lipsei de interes invocată de pârâtă, instanța constată că prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe, reclamantul solicită obligarea pârâtei la:
1.comunicarea în scris a unei situații a tuturor bunurilor care figurează pe numele reclamantului în evidențele sale și a impozitului aferent acestora,
2.remiterea documentației din care să reiasă cu claritate situația detaliată și actualizată a tuturor taxelor și impozitelor datorate de către reclamant.
Analizând înscrisurile depuse în probațiune, instanța constată că toate aceste informații au fost furnizate pârâtului prin transmiterea extraselor din Registrul Rol, depuse la f. 54-59 dosar (în ceea ce privește capătul 1 de cerere), respectiv a proceselor verbale-înștiințări de plată din 13.05.2014 pentru impozitul datorat pentru terenurile și mijloacele de transport deținute de reclamant, depuse f. 59-64 dosar (în ceea ce privește capătul 2 de cerere).
Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d) C.pr.civ., orice cerere poate fi formulata si susținuta numai daca autorul acesteia justifica un interes.
În cauză, reclamantul invocă drept motiv pentru susținerea cererii sale nemulțumiri legate de modul de stabilire a impozitelor și taxelor locale. Acest motiv nu este de natură să justifice un interes în formularea acțiunii care face obiectul prezentei cauze, în contextul în care pe de o parte informațiile solicitate au fost deja comunicate de pârâtă potrivit confirmării de primire depuse la f. 64 verso, iar pe de altă parte modul de stabilire a impozitelor și taxelor locale este supus controlului instanței de contencios administrativ potrivit căii speciale de atac reglementate de OG nr. 92/2003, cu modificările și completările ulterioare, în acel cadrului procesual strict stabilit putând fi administrată întreaga probațiune necesară, inclusiv cea presupusă de furnizarea informațiilor care fac obiectul prezentei acțiuni.
Ținând seama de aceste aspecte, se constată că excepția invocată este întemeiată, urmând a fi admisă, iar acțiunea respinsă ca lipsită de interes.
Va respinge ca neîntemeiată cererea pârâtei de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, întrucât nu s-a făcut dovada suportării unor astfel de cheltuieli în prezentul dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei de interes, invocată de pârâtă în întâmpinare.
Respinge ca lipsita de interes acțiunea formulată de reclamantul S. L. L., CNP_, cu domiciliu procesual ales în Tg. M., .. 3, jud. M., în contradictoriu cu pârâta ._, cu sediul în Acățari, ., jud. M..
Respinge ca neîntemeiată cererea pârâtei de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
Cu apel la Tribunalul M. în 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Tg-M..
Pronunțată în condițiile art. 396 alin. (2) C. pr. civ., astăzi 17.06.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
C. D. N. S.
Red. C.D
Tehnored. N.S.
4 ex./15.07.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3116/2015.... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 3110/2015. Judecătoria... → |
|---|
