Pensie întreţinere. Sentința nr. 4091/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ

Sentința nr. 4091/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 23-09-2015 în dosarul nr. 4091/2015

ROMANIA

JUDECATORIA TARGU-M.

DOSAR NR._

Sentința civilă nr. 4091

Ședința publică din 23.09.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: G. S. P.

GREFIER: C. M. D.

Pe rol fiind judecarea cererii formulate de reclamanta O. A., în contradictoriu cu pârâtul S. I., având ca obiect majorare pensie de întreținere.

În lipsa părților.

Mersul dezbaterilor a fost consemnat în încheierile de ședință din data de 09.09.2015, fiind amânată pronunțarea pentru data de azi, 23.09.2015 când după deliberare, instanța a pronunțat următoarea hotărâre.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu M. la data de 26.09.2015, sub nr._, reclamanta O. A. a chemat în judecată pe pârâtul S. I. și a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea pârâtului la majorarea pensiei de întreținere în favoarea minorilor S. I. A., născut la data de 6.02.2002 și S. M. A., născută la data de 1.07.2005, în funcție de veniturile pe care le realizează în prezent la UM_ cu sediul în Târgu M., ., jud. M., cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, prin certificatul divorț nr. 9063 emis la data de 23.12.2011 de BNP T. I. E., în dosarul de divorț nr. 12/2011, a fost desfăcută căsătoria reclamantei cu pârâtul.

În continuare, a menționat că, în cadrul procedurii de divorț, a încheiat Convenția autentificată sub nr. 4759/23.12.2011 prin care s-a stabilit faptul că pârâtul va contribui la cheltuielile de creștere și educare a copiilor cu suma de 600 lei, sumă ce se va actualiza de drept trimestrial.

Reclamanta a precizat că, până în prezent cuantumul pensiei de întreținere a rămas nemodificat deși în convenție s-a prevăzut faptul că suma de 600 lei se va actualiza de drept trimestrial, iar în ipoteza în care veniturile pârâtului se vor modifica se va majora și pensia la cota de o treime din venitul acestuia lunar.

Reclamanta arată că deși a încercat să discute cu pârâtul despre majorarea cuantumului pensiei de întreținere întrucât suma de 600 lei este inferioară atât nevoilor copiilor cât și posibilităților lui, acesta nu a majorat valoarea contribuției sale la creșterea copiilor.

Prin urmare reclamanta a solicitat admiterea prezentei cereri întrucât pârâtul nu a înțeles să majoreze voluntar cuantumul pensiei de întreținere pe care o datorează copiilor săi minori.

În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 402 și art. 529 și următoarele din Codul civil, art. 451 din Codul de procedură civilă.

La data de 26.11.2014 pârâtul S. I. a depus la dosar întâmpinare solicitând respingerea acțiunii formulată de reclamantă, cu cheltuieli de judecată.

Prin cererea reconvențională pârâtul- reclamant reconvențional a solicitat reducerea obligației de întreținere în funcție de veniturile pe care le realizează la UM_ Târgu M., luându-se în calcul și suma de 1300 lei pe care o achită lunar cu titlu de rată, pentru cele trei credite contractate împreună cu reclamanta pârâtă reconvențională de la BCR (cesionate la .) și BRD, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt, pârâtul- reclamant a arătat că prin Convenția autentificată sub nr. 4759/2011 de BNP T. părțile au stabilit de comun acord ca acesta să contribuie cu suma de 600 lei cu titlu de cheltuieli pentru creșterea și educația celor doi copii minori, acord ce poate fi modificat în cazul în care apar schimbări cu privire la venitul net realizat de către tată.

Pârâtul-reclamant a susținut că, prin cererea formulată de reclamanta - pârâtă, a înțeles că acesta solicită instanței tutelă, majorarea pensiei de întreținere stabilită în sarcina pârâtului pentru cei doi copii minori la 1/3 parte din veniturile realizate la UM_ Târgu M..

Astfel, pârâtul-reclamant arată că până la momentul formulării prezentei întâmpinări și cereri reconvenționale a achitat la zi suma de 600 lei pentru întreținerea celor doi copii.

De asemenea, a mai învederat și faptul că pe lângă obligația de întreținere pentru cei doi minori, a mai achitat lunar și suma de 1300 lei, cu titlu de rate pentru cele trei credite bancare pe care le-a contractat împreună reclamanta – pârâtă în timpul căsătoriei.

Pârâtul-reclamant a invocat dispozițiile art. 527. alin 1 din cod civil potrivit cărora „Poate fi obligat la întreținere numai cel care are mijloacele pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace”, iar potrivit alin. 2 din același articol „La stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținerea se ține seama de veniturile și bunurile acestuia, precum și posibilitățile de realizare a acestora; de asemenea, vor fi avute în vedere celelalte obligații ale sale”.

Având în vedere dispozițiile legale invocate mai sus, a solicitat să se țină cont de veniturile realizate de pârâtului la UM_ Tg - M. și de ratele pe care trebuie să le achite lunar la cele două societăți bancare în cuantum de 1300 lei.

De asemenea, ârâtul-reclamant a invocat și dispozițiile art.. 531 C.civ. conform cărora ”instanța de tutelă, poate dispune modificarea sau încetarea pensiei de întreținere dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micșora pensia de întreținere sau poate hotărî încetarea plății ei.

În drept pârâtul a invocat dispozițiile art. 527, art. 531 C.civ. și art. 205 și 209 C.pr.civ.

La data de 23.09.2015, pârâtul – reclamant a depus concluzii scrise prin care a reiterat aceleași aspecte ca cele solicitate și învederate prin cererea reconvențională.

În probațiune s-a depus la dosar următoarele înscrisuri în copii certificate conforme cu originalul: certificatul de divorț nr. 9063/23.12.2011 (f.2), convenție încheiată în procedura divorțului cu copii minori (f.3), certificatele de naștere pentru minorii S. I. A. și S. M. A. (f.4), chitanțe (f.18-20, 25-28, 49-50), certificat de asigurare nr._ emis de BCR Asigurări de Viață (f.21), grafic de rambursare (f.22-24), contract de credit nr._/21.03.2006 (f.43-44), grafic costuri totale (f.45-48), preambul (f.51-54), contract de închiriere (f.63-65), împuternicirea avocațială, în original (f.5, 16), chitanța onorariu avocat în original (f.66).

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Cu privire la cererea principală prin care reclamanta -pârâtă solicită majorarea pensiei de întreținere pe care părâtul – reclamant o datorează copiilor săi minori:

Instanța constată faptul că prin Certificatul de divorț nr. 9063 din data de 23.12.2011 s-a desfăcut ca urmare a acordului părților căsătoria acestora, înregistrată la data de 29.09.2001 la Primăria localității Luduș.

Prin Convenția autentificată sub nr. 4759 în data de 23.12.2011 de către notarul public T. I. E. s-a convenit ca pârâtul – reclamant să contrubuie la cheltuielile de creștere și educare a minorilor S. I. A. și S. M. A. cu suma de 600 lei lunar, sumă ce se va indexa, de drept, trimestrial în funcție de rata inflației.

De asemenea, prin Convenția autentificată sub nr. 4759 în data de 23.12.2011 părțile au stabilit de comun acord ca, în situația în care apar modificări cu privire la venitul net realizat de către pârâtul-reclamant, acesta să comunice reclamantei –pârâte acest fapt, de îndată și cu bună-credință spre a îndeplini cerințele de participare la cota de contribuție la cheltuielile de creștere și educare în mod corespunzător.

Potrivit art. 529 Cod Civil:

Întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti.

Când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii.

Cuantumul întreținerii datorate copiilor, împreună cu întreținerea datorată altor persoane, potrivit legii, nu poate depăși jumătate din venitul net lunar al celui obligat.

Potrivit art. 530 Cod Civil:

Obligația de întreținere se execută în natură, prin asigurarea celor necesare traiului și, după caz, a cheltuielilor pentru educare, învățătură și pregătire profesională.

Dacă obligația de întreținere nu se execută de bunăvoie, în natură, instanța de tutelă dispune executarea ei prin plata unei pensii de întreținere, stabilită în bani.

Pensia de întreținere se poate stabili sub forma unei sume fixe sau într-o cotă procentuală din venitul net lunar al celui care datorează întreținere.

Potrivit art. art. 531 Cod Civil:

Dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micșora pensia de întreținere sau poate hotărî încetarea plății ei.

Pensia de întreținere stabilită într-o sumă fixă se indexează de drept, trimestrial, în funcție de rata inflației.

Cu privire la solicitarea reclamantei – pârâte ca la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere să se ia în calcul compensație lunară pentru chirie acordată pârâtului- reclamant de către angajatorul acestuia, respectiv de către Unitatea Militară_, instanța o va respinge ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța are în vedere faptul că pârâtul - reclamant, debitor al obligației de întreținere, beneficiază, în virtutea dispozitiilor HG nr. 1.867/2005 modificată, de o compensație lunară pentru chirie pentru că nu îi este asigurată o locuință de serviciu, valoarea compensației fiind neimpozabilă. Astfel, instanța apreciază că această compensație are o destinație specială și că practic înlocuiește dreptul pârâtului -reclamant de a beneficia de locuința de serviciu. Din acest motiv, instanta reține că dacă pârâtului-reclamant putea să i se asigure locuința de serviciu, acesta nu mai beneficia de această compensație, iar contravaloarea folosinței locuinței de serviciu nu ar fi fost avută în vedere la stabilirea pensiei de întreținere nefiind un venit realizat de către pârâtul -reclamant. Mai mult, potrivit dispozitiilor art. 728 alin. 7 din codul de procedură civilăalocațiile de stat și indemnizațiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum și orice alte asemenea indemnizații cu destinație specială, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorii”, instanța apreciind ca o astfel de indemnizatie este și compensație lunară pentru chirie, stabilită potrivit HG nr. 1.867/2005 modificată.

Pentru considerentele mai sus expuse, instanța apreciază că o astfel de compensație lunară pentru chirie nu poate fi avută în vedere la stabilirea venitului net lunar al pârâtului - reclamat.

De asemenea, în ceea ce privește susținerile reclamantei-pârâte, prin reprezentant, cum că pârâtul –reclamant nu locuiește la adresa unde se află imobilul închiriat pentru care primește compensația lunară pentru chirie, precum și faptul că acesta din urmă a încheiat Contractul de închiriere cu privire la acest imobil doar pentru a obține suma de 600 lei, instanța le va înlătura întrucât acestea nu au fost probate în niciun fel, iar potrivit art. 249 din Codul de procedură civilă ” cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească...”

Mai mult decât atât, instanța constată faptul că potrivit dispozițiilor HG nr. 1.867/2005 modificată, compensația lunară pentru chirie se acordă doar în anumite condiții, iar îndeplinirea acestor condiții este verificată de către o comisie, potrivit art. 1 alin. 4 din HG nr. 1.867/2005.

Instanța, având în vedere înscrisul de la fila 61, prin care Unitatea Militară_ a comunicat veniturile realizate de către pârâtul – reclamant în ultimele 6 luni, nu va lua în calcul la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere veniturile nete din salarii cu caracter ocazional, întrucât nu au un caracter permanent ci întâmplător acestea fiind obținute doar pe luna iunie și iulie 2015 din cele șase luni.

Instanța va lua, însă, în calcul la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere veniturile nete din salarii cu caracter variabil, întrucât acestea au un caracter permanent fiind realizate în fiecare lună, pe ultimele șase luni.

De asemenea, instanța constată faptul că în urma aplicării procentului de o treime prevăzut de art. 529 alin. 2 Cod Civil la media veniturilor nete obținute de către pârâtul – reclamant pe ultimele 6 luni (cu luarea în considerare atât a veniturilor nete din salarii cu caracter permanent, cât și a celor cu caracter variabil menționate în înscrisul de la fila 61 din dosar), rezultă că suma obținută nu depășește cuantumul de 600 lei pe lună.

Având în vedere considerentele de mai sus, instanța va respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta - pârâtă în contradictoriu cu pârâtul –reclamant.

Cu privire la cererea reconvențională prin care pârâtul -reclamant solicită reducerea pensiei de întreținere pe care acesta o datorează copiilor săi minori.

Referitor la solicitarea pârâtului –reclamant ca la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere să se țină cont și de obligațiile acestuia izvorâte din Contractele de credit depuse la dosar, instanța o va respinge ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța constată faptul că la dosar există probe din care rezultă că pe lângă pensia datorată lunar minorilor, pârâtul - reclamant trebuie să facă plata unor împrumuturi contractate. Instanța apreciază că existența împrumuturilor amintite nu poate fi avută în vedere pentru stabilirea pensiei de întreținere, dat fiind că, potrivit art. 864 alin. 1 Cod procedură civilă, minorii, în calitate de creditori ai unei creanțe ce izvorăște din obligația legală de întreținere (art. 864 alin. 1 lit. d Cod procedură civilă) sunt preferați unui creditor al unei creanțe ce rezultă din împrumuturi bancare (art. 864 alin. 1 lit. h Cod procedură civilă).

De asemenea, instanța reține faptul că aceasta a fost și rațiunea pentru care legiuitorul a prevăzut la art. 529 alin. 2 și 3 Cod civil limite maxime cu privire la cuantumul întreținerii, tocmai, pentru a permite ca debitorul acestei obligații să poată face față nevoilor sale de viață, inclusiv în ceea ce privește achitarea datoriilor contractate.

Prin urmare, pentru stabilirea pensiei de întreținere datorată minorilor existența altor datorii contractate voluntar de către debitorul întreținerii nu poate avea nicio influență, cu atât mai mult cu cât, la momentul semnării Convenției autentificate sub nr. 4759 în data de 23.12.2011 prin care pârâtul – reclamant s-a obligat să contrubuie la cheltuielile de creștere și educare a copiilor săi minori cu suma de 600 lei lunar, Contractele de credit la care acesta face referire în cererea sa reconvențională erau în vigoare și au fost avute în vedere de către pârâtul – reclamant la încheierea Convenției mai sus menționate.

Astfel cum s-a arătat mai sus, instanța va lua în calcul la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere pe lângă veniturile nete din salarii cu caracter permanent și cele cu caracter variabil menționate la fila 61, întrucât acestea au un caracter permanent fiind realizate în fiecare lună, pe ultimele șase luni și nu va lua în calcul veniturile nete din salarii cu caracter ocazional, întrucât acestea nu au un caracter permanent, ci întâmplător

În consecință, în urma aplicării procentului de o treime prevăzut de art. 529 alin. 2 Cod Civil la media veniturilor nete obținute de către pârâtul – reclamant pe ultimele 6 luni (cu luarea în considerare atât a veniturilor nete din salarii cu caracter permanent, cât și a celor cu caracter variabil menționate în înscrisul de la fila 61 din dosar), rezultă o sumă în cuantum de 536 lei pe lună.

Față de cele de mai sus, văzând că pensia de întreținere la care s-a obligat pârâtul -reclamant în 2011 depășește cuantumul întreținerii stabilit de art. 529 alin. 2 Cod civil, precum și modalitatea în care s-a stabilit pensia de întreținere respectiv prin acordul părților consemnat în Convenția autentificată sub nr. 4759 în data de 23.12.2011, instanța consideră că sunt îndeplinite condițiile art. 531 din Codul civil și, în consecință, va admite cererea de reducere a pensiei de întreținere, urmând să stabilească o pensie de întreținere în conformitate cu procentul stabilit de lege, prin art. 529 alin. 2 din Codul civil.

Astfel, instanța va reduce cuantumul sumei plătită cu titlu de pensie de întreținere de către pârâtul ­- reclamant, respectiv, în locul sumei de 600 lei pe lună stabilită prin Convenția autentificată sub nr. 4759 din data de 23.12.2011 de către notarul public T. I. E., pârâtul - reclamant va fi obligat să plătească în favoarea minorilor S. I. A. și S. M. A. o pensie de întreținere în cuantum de 536 lei pe lună, începând cu data introducerii prezentei cereri, respectiv 26.09.2014 până la majoratul minorilor sau până la noi dispoziții, sumă ce se indexează de drept, trimestrial, în funcție de rata inflației.

Cheltuieli de judecată

Având în vedere solicitarea pârâtului – reclamant de obligare a reclamantei -pârâte la plata cheltuielilor de judecată suportate de către acesta, precum și la faptul că reclamanta – pârâtă este ”partea care pierde procesul”, instanța, în temeiul art. 453 Cod Procedură Civilă, va obliga reclamanta –pârâtă să achite pârâtului – reclamant suma de 1020 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care 1000 lei reprezentând onorariu avocat, iar 20 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta - pârâtă O. A., CNP_, cu domiciliul în mun. Târgu M., .. 13, ., în contradictoriu cu pârâtul –reclamant S. I., CNP_, cu domiciliul în Sântana de M. nr. 484/13, jud. M., având ca obiect majorare pensie de întreținere.

Admite în parte cererea reconvențională formulată de către pârâtul ­- reclamant, în contradictoriu cu reclamanta - pârâtă, având ca obiect reducere pensie de întreținere.

Reduce cuantumul sumei plătită cu titlu de pensie de întreținere de către pârâtul ­- reclamant, respectiv, în locul sumei de 600 lei pe lună stabilită prin Convenția autentificată sub nr. 4759 din data de 23.12.2011 de către notarul public T. I. E., pârâtul - reclamant va fi obligat să plătească în favoarea minorilor S. I. A. și S. M. A. o pensie de întreținere în cuantum de 536 lei pe lună, începând cu data introducerii prezentei cereri, respectiv 26.09.2014 până la majoratul minorilor sau până la noi dispoziții, sumă ce se indexează de drept, trimestrial, în funcție de rata inflației.

Respinge în rest cererea reconvențională, ca neîntemeiată.

Obligă reclamanta –pârâtă să achite pârâtului – reclamant suma de 1020 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care 1000 lei reprezentând onorariu avocat, iar 20 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria Târgu M..

Pronunțată în ședință publică, azi, 23.09.2015.

Președinte, Grefier,

G.-S. P. C. M. D.

Red.G.S.P./05.10.2015/Tehn.A.C.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pensie întreţinere. Sentința nr. 4091/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ