Plângere contravenţională. Sentința nr. 267/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 267/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 28-01-2015 în dosarul nr. 267/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TÂRGU-M.
Dosar nr._
SENTINȚA CIIVLĂ Nr. 267/2015
Ședința publică de la 28 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE O. A. O.
GREFIER M. M.
Pe rol soluționarea plângerii contravenționale formulată de petenta P. M. în contradictoriu cu intimatul I. M..
Fără citarea părților.
Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 16.01.2015, când din lipsă de timp pentru deliberare s-a dispus amânarea pronunțării pentru data de azi, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentință.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile, constată următoarele:
Prin cererea având ca obiect plângere contravențională, înregistrată pe rolul prezentei instanțe la data de 27.06.2014, sub nr._, petenta P. M. a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._, încheiat de Postul de Poliție . de 15.06.2014, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea plângerii, petenta a precizat că a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 100 lei, pentru faptul că, în data de 13.06.2014, în timp ce se afla in curtea locuinței, i-ar fi adresat vecinei sale M. E. cuvinte jignitoare.
Petenta a criticat procesul verbal atât sub aspectul legalității, precizând că agentul constatator i-a cerut soțului să semneze procesul verbal în locul contravenientului, iar la rubrica Obiecțiuni a completat în mod nereal că nu sunt obiecțiuni; cât și sub aspectul temeiniciei, susținând că cele consemnate nu corespund adevărului, deoarece discuția cu vecina sa nu a avut loc în public, respectiv pe drumul comunal, ci fiecare se afla în curtea sa.
Față de aceste motive, petenta a solicitata anularea procesului verbal, învederând instanței că este persoana în vârsta și bolnavă.
Plângerea nu a fost motivată în drept, fiindu-i atașate următoarele: dovada achitare taxă de timbru, copie proces verbal, copie act de identitate petentă, înscrisuri medicale.
Legal citat, intimatul nu a formulat întâmpinare, însă a depus înscrisuri constând în proces verbal, raport al agentului constatator din data de 17.07.2014 și alte trei rapoarte din data de 13.06.2014, copie act de identitate petentă, înscrisuri medicale
La data de 12.08.2014, petenta a depus la dosar precizare față de înscrisurile depuse de către intimat, prin care a invocat același motive de nulitate ale procesului verbal atacat. Astfel, petenta a criticat mențiunea privind locul săvârșirii contravenției,precizând că discuția cu vecina sa, M. E., nu s-a desfășurat pe drumul comunal, iar cele reținute în sarcina sa nu au avut la bază o constatare personală a agentului de poliție, ci doar relatările vecinei sale. Petenta a recunoscut faptul că în ziua respectivă a avut loc o ceartă cu vecina sa, însă a precizat că nu au fost alte persoane de față. Totodată, petenta a solicitat anularea actului sancționator pe motiv că acesta ar fi fost semnat de către soțul ei, și nu de către aceasta, deși era prezentă la locul întocmirii procesului verbal, refuzând semnarea acestuia.
Petenta a depus la dosar în copie plângerile adresate I. M. cu privire la agentul constatator.
La termenul din data de 09 octombrie 2014, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar, proba testimonială, fiind audiată martora M. E., a cărei declarație a fost semnată și atașată la dosar (f. 52). De asemenea, în probațiune, la termenul din data de 28.11.2014 s-a solicitat intimatului să depună materialul probator ce a stat la baza sancționării petentei, înscrisuri privind dosarul nr. 90 RS din 28.07.2014, precum și declarațiile luate numiților P. M. și P. M.. Răspunsul înaintat de către I. la data de 05.01.2015, constând în depunerea acelorași rapoarte ale agentului constatator din data de 17.07.2014 și 13.06.2014, se regăsește la f. 55-59.
Analizând ansamblul probelor administrate în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 13.06.2014 întocmit de către I. M., petenta P. M. a fost sancționată cu amendă în cuantum de 100 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 2 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 R și sancționată de dispozițiile art. 3 pct. 1 lit. a din Legea 61/1991R, reținându-se faptul că la data de 13.06.2014, ora 10.00, a adresat cuvinte jignitoare și calomnioase la adresa numitei M. E., indignând vecinii ei.
Procesul-verbal de contravenție a fost semnat de către soțul contravenientei, numitul P. M., la rubrica Mențiuni fiind consemnat că recunoaște fapta.
Verificând, potrivit art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, regăsindu-se în cuprinsul acestuia, mențiunile prevăzute de dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001 cu privire la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită, precum și data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator, astfel că instanța apreciază că nu există cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Instanța reține că, în celelalte cazuri, în care nu sunt îndeplinite anumite cerințe privind întocmirea procesului verbal, nulitatea procesului nu poate fi invocată decât dacă i s-a pricinuit părții o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului, astfel cum s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție în Decizia R.I.L. nr. XXII/19.03.2007.
În prezenta cauză, petenta a invocat nerespectarea unor cerințe privitoare la întocmirea procesului verbal, care însă vor fi respinse ca neîntemeiate, întrucât nu s-a făcut dovada existenței vreunei vătămări ce nu ar putea fi înlăturată decât prin anularea actului sancționator.
Astfel, prima critica adusă de petentă privind semnarea procesului verbal de către soțul său, în calitate de contravenient, nu poate fi reținută de către instanță ca motiv de nulitate, în condițiile în care petenta a luat cunoștință de conținutul procesului verbal și a avut posibilitatea de a-și exercita dreptul la apărare prin inițierea prezentului demers judiciar.
Aceeași concluzie se impune și față de critica privind nerespectarea limitelor pedepsei aplicate, indicarea greșită a textului legal ce sancționează contravenția corect încadrată de către agentul constatator nu poate fi decât o eroare materială, care nu este de natură a aduce o vătămare petentei, cu atât mai mult cu cât amenda aplicată în cuantum de 100 lei nu depășește limita maximă legală a pedepsei prevăzute pentru contravenția prevăzută de art. 2 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 R.
De asemenea, împrejurarea că agentul constatator a consemnat în mod nereal că petenta recunoaște fapta, acesta nefiind de acord cu întocmirea procesului verbal, nu atrage nulitatea procesului verbal. În acest sens, se reține că, în conformitate cu prevederile art. 16 alin. 7 din OG nr. 2/2001, în momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștința contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare, obiecțiunile fiind consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte mențiuni", sub sancțiunea nulității procesului-verbal. O asemenea încălcare este sancționată cu nulitatea relativă, care atrage anularea actului întocmit în aceste condiții, numai în măsura în care s-a produs o vătămare ce nu poate fi înlăturată în alt fel.
În cauză, petenta nu a demonstrat că a suferit vreo vătămare, aceasta a luat cunoștință în mod efectiv de conținutul procesului verbal, iar prin intermediul plângerii contravenționale formulate aceasta a avut posibilitatea de a invoca toate neregulile referitoare cu privire la existența faptei contravenționale ori a existenței vinovăției în cauză, fiindu-i respectat dreptul la apărare.
În continuare, instanța constată că celelalte apărările formulate de către petentă vizează temeinicia procesului verbal, astfel că se va proceda la analiza procesului-verbal întocmit,din această perspectivă.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului constatator, dar potrivit art. 47 dispozițiile ordonanței nr. 2/2001 se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă, astfel potrivit art. 249 Cod de procedură civilă cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească.
Astfel, în dreptul român, s-a statuat faptul că, în favoarea procesului verbal operează prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție recunoscută de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cauzele Salabiaku împotriva Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, ., nr. 141-A, pct. 28; Telfner împotriva Austriei, nr._/96, pct. 16, 20 martie 2001), cu mențiunea că orice sistem juridic operează cu prezumții de fapt sau de drept și că dispozițiile Convenției nu se opun în principiu acestui fapt, dar că aceasta obligă statele contractante, în materie penală, să nu depășească un anumit prag. În special, art. 6 § 2 impune statelor să aibă în vedere aceste prezumții în limite rezonabile, ținând cont de gravitatea faptelor și păstrând dreptul la apărare.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, (cauza N. G. c. României) contravențiile ce vizează tulburarea ordinii și a liniștii publice intră sub incidența dispozițiilor art. 6 CEDO, astfel procedura referitoare la contestarea unui proces verbal în această materie, trebuie să se realizeze cu respectarea garanțiilor prevăzute de art. 6 CEDO în materie penală, și implicit cu respectarea prezumției de nevinovăție.
În aceste condiții, instanța retine că procesul verbal contravențional se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie și face dovada situației de fapt și a încadrării în drept, până la proba contară, în condițiile în care fapta menționată în cuprinsul acestuia a fost constatată personal de către agentul constatator.
În prezenta cauză însă procesul-verbal de constatare a contravenției atacat nu a fost încheiat pe baza constatărilor personale ale agentului constatator, respectiv prin propriile simțuri, actul de constatare a contravenției fiind întocmit la data de 13.06.2014, ca urmare relatărilor numitei M. E..
Din aceste considerente, nu se poate reține prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal contestat, fiind necesar ca intimatul să propună probe în susținerea celor consemnate în actul sancționator, pentru a răsturna prezumția de nevinovăție de care se bucură petenta.
Instanța reține, de asemenea, că persoana sancționată are dreptul potrivit art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001 să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta proporționalitatea între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
Având în vedere aceste aspecte, instanța va proceda la analiza probelor administrate în prezenta cauză, reținând că petenta a contestat temeinicia faptelor reținute în sarcina sa, iar cele consemnate în procesul verbal nu reprezintă rezultatul constatărilor personale ale agentului de poliție.
În drept, se reține că potrivit art. art. 2 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 R pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, constituie contravenție săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice, iar, potrivit art. 3 alin.1 lit. b) din același act normativ, contravențiile prevăzute la art. 3 pct. 1 se sancționează după cum urmează: b) cu amendă de la 200 lei la 1.000 lei.
În fapt, instanța reține că într-adevăr în data de 13.06.2014, a avut loc o dispută verbală între petentă și vecina sa, acest lucru fiind recunoscut chiar de către petentă prin precizările scrise de la data de fila 24, de unde rezultă și faptul că i-ar fi adresat cuvinte jignitoare vecinei sale, cu această ocazie (”și vecina mea mi-a adresat cuvinte jignitoare”).
În acest sens este și depoziția martorei M. E. (f. 52), care a declarat că în data de 13 iunie 2014 a avut o discuție contradictorie cu petenta, care se afla în curtea locuinței sale, ocazie cu care aceasta din urmă i-ar fi adresat cuvinte jignitoare. Declarația martorei se coroborează cu cele consemnate de către agentul de poliție în ziua constatării (f. 15-17), în sensul existenței unui conflict între petentă și vecina sa, M. E..
Cu toate acestea, pentru a se contura fapta contravențională imputată petentei este necesar ca aceasta să fie săvârșită în anumite condiții de loc, respectiv în public, și să fie de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice, astfel rezultă din conținutul art. 2 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 R.
Probele administrate nu converg spre ideea săvârșirii faptei de adresare a cuvintelor jignitoare în condițiile iterate mai sus, din contră acestea fiind în sensul că discuțiile purtate între cele două vecine nu au fost în drumul comunal, astfel cum s-a reținut de către agentul de poliție, ci fiecare se afla pe proprietatea personală. Mai mult decât atât, nu s-a făcut dovada faptului că alte persoane în afara celor implicate în dispută ar fi fost prezente sau ar fi auzit cele discutate, susținerile agentului de poliție cu privire la indignarea vecinilor fiind fără temei, în condițiile în care acesta, în calitate de agent constatator, nu a procedat la indicarea martorilor în procesul verbal atacat sau la luarea unor declarații ale acestor martori la fața locului. Acest lucru s-ar fi impus cu atât mai mult cu cât cele consemnate în procesul verbal nu au reprezentat constatări personale.
Raportat la prevederile legale iterate mai sus, prin prisma probatoriului administrat, instanța reține că nu sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției reținute în sarcina petentei prin procesul verbal . nr._ din data de 13.06.2014 întocmit de către I. M..
Luând în considerare aceste împrejurări, instanța constată că procesul-verbal contestat nu este temeinic întocmit, astfel încât, în temeiul art. 34 și următoarele din O.G. nr. 2/2001, va admite plângerea contravențională formulată de petenta P. M. împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 13.06.2014, cu consecința exonerării petentei de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 100 lei, aplicate prin procesul verbal de constatare a contravenției contestat.
Față de dispozițiile art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, potrivit cărora partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată, și față de cererea expresă a petentei în acest sens, instanța reține culpa procesuală a intimatului în declanșarea prezentului litigiu și prin urmare va obliga intimatul la plata cheltuielilor de judecată.
Totuși, potrivit art. 452 partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei. Având în vedere că petenta, deși a solicitat cheltuieli de judecată constând în taxa de timbru și onorariu avocațial, nu a făcut dovada existenței și întinderii acestora din urmă, va obliga pârâtul să achite reclamantei cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 20 lei, reprezentând taxă timbru, achitată conform chitanței . BLB nr._ din 26.06.2014.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea contravențională formulată de petenta P. M., CNP_, domiciliată în .. Band, nr. 123, jud. M., împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 13.06.2014 întocmit de către intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN M., cu sediul în Târgu M., ., jud. M.
Dispune anularea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 13.06.2014 și exonerarea petentei de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 100 lei, aplicată prin procesul verbal de constatare a contravenției contestat.
Obligă intimatul la plată către petentă a sumei de 20 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în taxă de timbru.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare la secția de contencios-administrativ a Tribunalului M.. Cererea de apel se depune la Judecătoria Târgu-M..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 ianuarie 2015.
Președinte, Grefier,
O. A. O. M. M.
4ex
Red.O.A.O./16.02.2015
Tehnored. M.M./30.01.2015
| ← Validare poprire. Sentința nr. 3692/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ | Plângere contravenţională. Sentința nr. 280/2015.... → |
|---|
