Acţiune în constatare. Sentința nr. 292/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 292/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 28-01-2015 în dosarul nr. 292/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TÂRGU M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Sentința civilă nr. 292
Ședința publică de la 28.01.2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE A. A.
Grefier B.-R. I.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul S. D. în contradictoriu cu pârâta ..M., având ca obiect acțiune în constatare.
În lipsa părților.
Se constată că reclamantul a depus la dosar prin Serviciul registratură concluzii scrise.
Mersul dezbaterilor și susținerile în fond ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 21.01.2015, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentință fiind amânată pronunțarea pentru data de 28.01.2015 când, după deliberare, a pronunțat următoarea hotărâre.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 03.10.2014, reclamantul S. D. în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.A. Târgu M., a solicitat:
-În principal
- constatarea faptului că pct.4.1, pct.4.3 din contractul de credit de consum nr.270CSF_/06.08.2007 încheiat între reclamant și pârâtă au caracter de clauze abuzive și sunt lovite de nulitate;
- constatarea faptului că respectivul contract de credit de consum nr.270CSF_/06.08.2007 e un contract/convenție preformulată, de adeziune;
-În subsidiar:
- Eliminarea prevederilor clauzelor din pct.4.1 (privind/comisionul de administrare lunară a creditului), din contractul de credit de consum nr.270CSF20721800d2/06.08.2007;
- Obligarea pârâtei la restituirea comisionului de administrare de 0,3% aplicat soldului creditului;
- Obligarea pârâtei la restituirea comisionului de acordare de 2,5% aplicat valorii creditului;
- Obligarea pârâtei la restituirea sumelor plătite ilegal prin nediminuarea abuzivă a indicilor de calcul aplicați, mult peste rata dobânzii agreată contractual;
- Obligarea pârâtei la restituirea sumei de 720 CHF reprezentând diferența dintre suma de_ CHF (creditul contractat) și suma de_ CHF (suma efectiv ridicată de la ghișeul băncii pârâte);
- Obligarea pârâtei la restituirea sumei de 116,4 CHF reținută cu titlu de comision retragere numerar;
- Fixarea ratei de conversie a monedei creditului (CHF) la cursul existent la momentul semnării contractului: 06.08.2007 (2,167 lei/CHF conform cursului BNR de la acea dată) și obligarea pârâtei la rambursarea tuturor sumelor achitate suplimentar prin aplicarea fluctuației CHF de la momentul semnării contractului până la rămânerea definitivă a hotărârii, cu aplicarea dobânzii legale acestor sume;
- Obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aplicată sumelor de restituit până la rămânerea definitivă a hotărârii;
- Obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu prezentul proces;
Reclamantul, în motivarea cererii formulate, a arătat următoarele:
Între părți a fost încheiat la data de 06.08.2007 un contract de credit de consum nr. 270CSF_, în moneda franc elvețian (CHF), având valoarea de_ CHF care cuprinde, în opinia reclamantului atât clauze abuzive cât și încasări de sume în mod nelegal de către pârâtă ca urmare a aplicării acestor prevederi abuzive.
Cu privire la comisionul de administrare al creditului cuprins la pct.4.1 din contractul de credit, a arătat că acesta este, de fapt, o dobândă ascunsă.
În sprijinul acestor susțineri este declarația financiară a VBR pe anul 2009 unde comisionul este înregistrat la venituri din dobânzi.
Comisionul nu poate fi considerat un preț al banilor căci prețul banilor este dobânda iar dacă acest comision ar fi considerat un astfel de preț al banilor, prezumția de caracter abuziv ar fi și mai puternică întrucât pentru aceeași prestație/serviciu, banca încasează două prețuri; în contractul de credit dedus judecății, respectiv în actele sale adiționale nu apare o renunțare la comisionul de administrare.
Comisionul în cauză este stabilit la 0,30%, (dar nu se specifică dacă este pe an sau pe lună ori pe zi; cu toată această neclaritate, banca îl încasează lună de lună de la începutul contractului, aplicat la soldul creditului;
Ca atare banca nu a făcut altceva decât sa accepte tacit un comision de administrare pe care l-a încasat în continuare începând cu data încheierii contractului de credit.
La momentul contractării creditului reclamantul a fost informat și a acceptat politica băncii de modificare (în sens crescător și descrescător) unilaterală a dobânzilor, comisioanelor și taxelor bancare fără a se preciza în funcție de ce anume pot apărea astfel de modificări (art.4.3 din contractul de credit).
Pârâta nu a ținut seama despre aceste evoluții menținând constantă aceeași valoare a ratei de plată lunare, rată care apare pe graficul de rambursare.
Contractul semnat de către reclamant cu pârâta nu este doar un acord de voință ci voințele și interese reunite ale părților (voința = capacitate + consimțământ; interesul = conținutul contractului (obiectul - ce anume doresc părțile) și cauza (de ce doresc părțile semnarea contractului); voința poate lipsi (caz și care este suplinită de interes) ori poate fi limitată sau alterată (caz și care este completată de interes); contractele se fac pentru utilitatea lor, respectiv voința este orientată către ceva anume, pentru a satisface un interes; în cazul contractelor ne-voite unde nu există voință sau aceasta este limitată (contractele forțate sau reglementate; contractele de adeziune; contractele societăților din grup, între ele sau cu terții, nu relevă voința societății controlate ci voința societății dominante, contractul fiind astfel transformat în contract de instrumentalizare a subsidiarei).
Efectele nefaste pentru partea slabă din contract sunt corectate sau atenuate de dispoziții legale de ordine publică menite a sprijini (împinge și sus) consumatorul într-o relație juridică inegalitară, construită pe temeiul unei forțe economice a comerciantului disproporționat de mare în raport cu consumatorul care, la data încheierii contractului are o libertate redusă de a contracta sau, în orice caz, o voință alterată de imperativul psihologic sau economic al încheierii contractului.
La momentul încheierii sus-amintitului contract de credit nu s-a specificat cuantumul dobânzii aplicate sumei împrumutate ci doar o ecuație matematică ce se dorește a fi un indicator al ratei creditului pentru client.
Din art. l, pct.3 al actului adițional nr.1/21.09.2010, rezultă că în componența respectivei rate a creditului intră rata dobânzii calculată după-valoarea medie a indicelui de referință - LIBOR la 3 luni, în cazul de față.
Așadar, clauze importante din contractul de credit cum ar fi: cuantumul dobânzii, datele de la care . ale creditului, valorile clar exprimate ale diverșilor indici, nu sunt exprimate în cuprinsul contractului ci mult mai târziu, fragmentar și într-un limbaj greoi de perceput pentru nivelul de cunoștințe al unei persoane de nivel mediu, așa cum cere expres legislația în materie a fi evitat.
După perioada scursă de la semnarea contractului, banca nu a modificat nivelul dobânzii deși indicele LIBOR a suferit corecții negative.
Astfel, nivelul sumelor lunare de restituit băncii a rămas la valoarea aproximativă de 340 CHF (372 CHF în 27.11.2007 respectiv 325 CHF în 15.09.2014) deși valoarea indicelui LIBOR la 3 luni în 06.08.2007 era de 2,708% apoi acesta scăzând în prezent până la o valoare de 0,233% la 19.09.2014.
Pe cale de consecință au suferit modificări doar nivelurile marjei băncii, în aceste condiții considerăm ilegal și abuziv acest fapt întrucât prin art.l, pct.4 și pct.5 al actului adițional nr.1/21.09.2010, respectiv art.l, pct.2 al actului adițional emis de către pârâtă la data de 23.06.2011 se face vorbire despre marja băncii în formula de calcul a ratei dobânzii.
D. urmare pârâta a admis tacit o creștere a acestei valori a marjei avându-se în vedere faptul că nivelul ratei lunare are același cuantum ca și în graficul de rambursare iar indicele LIBOR la 3 luni a scăzut drastic.
O altfel de înțelegere a acestei valori a sumelor lunare de plată nu se justifică.
Calculul cuantumul sumei lunare de restituit duc la diferențe foarte mari între ceea ce este legal să existe ca sume de plată și ceea ce se plătește în realitate cu titlu de rambursare lunară a împrumutului.
Pe cale de consecință au fost încasate sume de bani în mod nejustificat în baza unor clauze abuzive, ca diferențe între cuantumul ratei de restituit și valoarea dobânzii bancare ce ar fi trebuit a fi calculate avându-se în vedere diminuarea indicelui LIBOR.
Banca și-a menținut așadar aceeași dobândă în pofida faptului că indicele de referință LIBOR a avut o evoluție puternic descrescătoare începând cu luna august 2008 ajungând la o scădere dramatică în prezent, fapt care ar fi impus și diminuarea corespunzătoare a ratei dobânzii, respectiv a dobânzii și a ratei de plată conform prevederilor contractuale și legale.
În conformitate cu doctrina bancară și Legea nr.296/2004 - republicată (art.5, lit.c; art.27, lit.b; art.36 și art.45), pârâta are obligația de informare completă a clientului la momentul semnării contractului, asupra elementelor esențiale și determinante în luarea hotărârii de contractare a creditului (rata dobânzii și factorii care implementează variația acesteia) asupra riscurilor implicate, asupra clauzelor care acordă băncii drepturi specifice contractelor bancare - cum este dreptul de a modifica unilateral dobânda.
Raportat la acest aspect s-a învederat faptul că suma de restituit băncii în rate lunare, nu a fost trecută în clauzele contractuale.
De asemenea nici valoarea dobânzii efective, a ratei acesteia precum și a modului de calcul al acestei rate și a marjei băncii nu apare în niciunul dintre clauzele contractuale, la momentul semnării contractului de împrumut.
Nu a fost menționată suma finală de restituit băncii la sfârșitul perioadei de creditare.
La momentul semnării contractului de credit suma contractată a fost de_ CHF.
În momentul ridicării sumei de la ghișeul băncii aceasta era de_ CHF fapt constatat prin înscris bancar
Nu s-a oferit o explicație clară și convingătoare a reținerii respectivei sume, deducând doar că ar fi putut Reprezenta un comision practicat de către pârâtă dar despre care nu au fost informați, de asemenea, în mod transparent.
Având în vedere acest aspect consideră această reținere abuzivă, ilegală (contractul dintre părți stipulând o cu totul altă sumă de bani), prin urmare solicită obligarea pârâtei la restituirea integrală a acestei sume.
În aceeași situație de la momentul ridicării sumei contractate de la ghișeul pârâtei a fost reținută de către aceasta suma de. 116,4 CHF cu titlul de comision de retragere numerar. Având în vedere faptul că norma specială reglementează în mod expres trei tipuri de comisioane care pot fi percepute de către o instituție de creditare, iar printre acestea nu se găsește și comisionul de retragere umerar, apreciază că acesta a fost încasat în mod ilegal.
Având în vedere faptul că la momentul încheierii contractului de credit cursul CHF/leu era la o valoare de 1,9387 lei/CHF iar la data de 19.09.2014 cursul era la cotat la o valoare de 3,6465 lei/CHF consideră că nu intră sub incidența prezumției de caracter abuziv clauzele referitoare la prețul mărfii sau la tariful serviciului.
Riscul valutar este abuziv întrucât determină un dezechilibru major în relația dintre părți - toate consecințele negative ale variației cursului aparțin consumatorului putându-l chiar ruina, în acest timp banca este scutită total de aceste consecințe negative.
Nici măcar un curs pozitiv pentru consumator nu înseamnă un avantaj pentru acesta întrucât, prin alte clauze abuzive din contract, de genul dobânzilor variabile sau al comisionului de risc/administrare, banca este la adăpost și de aceste consecințe negative. Ori, legislația protecției consumatorului consideră fără efect o clauză abuzivă.
Omisiunea pârâtei de a informa consumatorul asupra acestui risc de hiper-valorizare a monedei de referință este o încălcare a obligației de consiliere, sever sancționată în dreptul european și național.
O astfel de omisiune precum și acțiunea prin care creditul în franci elvețieni era prezentat nu doar ca o alternativă mai bună la creditul în lei și la cel in euro ci și ca un produs sigur care merita să fie cumpărat chiar dincolo de limitele normale ale îndatorării, constituie practici comerciale abuzive.
Creditele în CHF erau vândute chiar și celor care, după analizele de rating obișnuite, nu îndeplineau condițiile pentru obținerea creditelor în lei sau euro.
Așadar consideră mai mult decât îndreptățită solicitarea de „blocare" a cursului CHF la nivelul avut la momentul contractării creditului ipotecar (06.08.2007).
În acest sens s-a pronunțat și Curtea de Justiție a Uniunii Europene (GUE) prin cauza C-26/13 statuându-se faptul că diferența de curs nu face parte din preț.
Pe cale de consecință solicită restituirea diferențelor de curs ale francului elvețian achitate lunar cu titlu de plată a ratei începând cu data de 03.07.2008 până la momentul restituirii efective a sumelor.
În 19.12.2015 reclamantul a depus adresă prin care arată că pârâtă este S.C. B. S.A. Târgu M. cu sediul în mun. Târgu M., jud. M., ., CUI_, J_, societate care a apare ca parte semnatară a contractului de credit în calitate de sucursală a respectivei instituții de credit
În drept au fost invocate prevederile art. l,art.4, art.6, art.13, art.14 din Legea nr.193/2000 – republicată, art.5, lit.c; art.27, lit.b; art.36 și art.45 din Legea 296/2004 - republicată; art.15 din Legea nr.190/1999 - republicată; OUG nr.50/2010 republicată; cauza Oceano Grupo Editorial S.A. vs. Rocio Murciano Quintero (cauza C-240/98).
Pentru dovedirea celor susținute s-a solicitat administrarea probei cu: înscrisurile care au fost depuse la dosarul cauzei.
Pârâtanu a depus întâmpinare.
Pe parcursul procesului:
- a fost invocată din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale pasive
Art. 32 Cod procedură civilă reglementează condiții de exercitare a acțiunii civile, stabilind că orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia:
a) are capacitate procesuală, în condițiile legii;
b) are calitate procesuală;
c) formulează o pretenție;
d) justifică un interes.
Potrivit art. 36 Cod procedură civilă, calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății.
Totodată, existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.
Astfel, calitatea procesuala (legitimatio ad causam), presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titular al dreptului afirmat, cât privește calitatea procesuala activa, precum și persoana pârâtului și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății.
Calitatea procesuală pasivă, presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății.
Potrivit art. 43 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, sucursalele sunt dezmembrăminte fără personalitate juridică ale societăților și se înregistrează, înainte de începerea activității lor, în registrul comerțului din județul în care vor funcționa.
Sucursala nu este o persoană juridică de sine stătătoare.
Sucursala încheie cu terțele persoane fie în numele și pe seama societății primare (dacă acționează ca reprezentantă), fie în nume propriu, dar pe seama comisionarului (dacă exercită funcții de comisionar).
În consecință, sucursala nu poate avea nici creditori, nici debitori proprii.
Faptul că au un alt număr de înregistrare în Registrul Comerțului decât societatea mamă nu înseamnă că sucursalele au personalitate juridică, ci doar că s-a dorit evidențierea separată a acestora.
Reclamantul a arătat că pârâta este o sucursală, însă și-a menținut poziția cu privire la calitatea pasivă a acesteia, iar în contract, deși nu se specifică exact că BANCA este sucursală, pe acesta este aplicată ștampila cu mențiunea B. București, Sucursala Târgu M., astfel încât nu se poate susține că reclamantul ar fi fost în eroare cu privire la faptul că a contractat prin intermediul unei sucursale.
De altfel, datele de identificare CUI_, J_ sunt atribuite B. S.A. BUCURESTI SUCURSALA TG M., în timp ce datele de identificare ale societății centrale sunt B. Sa C._ J_ . Sectorul 2.
Chiar și în cazul în care sucursala ar fi încheiat contractul de credit în calitate de mandatar al societății mamă, tot nu ar avea nicio calitate procesuală, având în vedere că efectele juridice ale contractului se produc numai față de mandant, nu și față de mandatar.
În lipsa unui mandat expres din partea societății mamă, sucursala nu o poate reprezenta pe aceasta în judecată, neputându-se presupune că eventualul mandat dat pentru încheierea contractului ar fi dat inclusiv pentru acțiunile privitoare la acesta.
Având în vedere că sucursala nu poate fi titular de drepturi și obligații în nume propriu, precum și faptul că reclamantul a indicat expres că dorește să se judece împotriva S.C. B. S.A. Târgu M., instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive și va respinge acțiunea în baza acestei excepții.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, excepție invocată de instanță din oficiu.
ÎN CONSECINȚĂ
Respinge ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală, cererea formulată de:
- reclamantul S. D., CNP_, cu domiciliul în mun. Târgu M., jud. M., . și domiciliul procesual ales în Aiud, jud. A., .. 13, în contradictoriu cu
- pârâta S.C. B. S.A. Târgu M., RO2852424, J_, cu sediul în mun. Târgu M., jud. M., Piața Victoriei nr. 24
Cu drept de apel la Tribunalul M. în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Târgu M..
Pronunțată în ședință publică, azi, 28.01.2015.
PREȘEDINTE A. A. | GREFIER B.-R. I. |
Red. AA/Tehn. AA/4 ex./30.01.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 291/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 234/2015.... → |
|---|
