Contestaţie la executare. Sentința nr. 2451/2015. Judecătoria TULCEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2451/2015 pronunțată de Judecătoria TULCEA la data de 12-08-2015 în dosarul nr. 2451/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TULCEA
SECTIA CIVILA SI PENALA
Sentința civilă nr.2451
Ședința publică din data de 12 august 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: L. M. G.
Grefier: G. I. P.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe contestatorii U. A. și U. G., ambii domiciliați în municipiul Tulcea, ., ., ., județul Tulcea, în contradictoriu cu intimata I. C. LEASING IFN S.A. (fosta . S.A.) cu sediul procesual ales în municipiul București, ., ., având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile cu privire la fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 28.07.2015, susținerile părților prezente fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 07.08.2015 și 12.08.2015, când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile deduse judecății, constată următoarele:
Prin cererea adresată acestei instanțe, înregistrată sub nr._ la data de 19.02.2014, contestatorii U. A. și U. G. au formulat, în contradictoriu cu intimații I. C. LEASING IFN SA (fostă . SA) și B.E.J. „G. A. M.”, contestație la executarea silită care face obiectul dosarului de executare silită înregistrat sub nr.1579/G/2012 la Biroul Executorului Judecătoresc ,,G. A.-M.”, solicitând a se constata nulitatea absolută a cererilor de executare silită și a încheierilor de încuviințare a executării silite, perimarea tuturor formelor de executare silită efectuate în temeiul titlurilor executorii constând în contractul de fidejusiune din data de 07.07.2010, prin care se garantează contractele de leasing financiar înregistrate sub nr.071009AT07/09.10.2007, nr.071009AT08/09.10.2007 și nr.060614AT02/14.06.2006.
Au solicitat, de asemenea, în temeiul art.399 alin.3 V.C.proc.civ., a se constata nulitatea absolută a contractului de fidejusiune din data de 07.07.2010, precum și a contractelor de leasing financiar înregistrate sub nr.071009AT07/09.10.2007, nr.071009AT08 din data de 09.10.2007, nr.060614AT02/14.06.2006 și respectiv sub nr,100701AA48/01.07.2010, ce fac obiectul dosarului de executare nr.l579/G/2012 aflat pe rolul Biroului Executorului Judecătoresc G. A.-M., având în vedere că prin încheierea acestora s-au încălcat norme legale imperative și principii de drept, iar în subsidiar, în ipoteza în care aceste contracte ar fi valabile, să se dispună rezoluțiunea lor pentru neîndeplinirea culpabilă a principalelor obligații asumate de către creditoare, S.C. Afin Leasing IFN S.A., în temeiul dispozițiilor art. 1075 din vechiul cod civil aplicabil.
În motivarea cererii, s-a arătat că, în mod nelegal s-a demarat executarea silită în baza contractului de leasing financiar înregistrat sub nr. 100701AA48/01.07.2010, care nu face obiectul niciunei convenții cu contestatorii, arătând că toate aceste forme sunt somate tardiv spre îndeplinire. Arată că nu există o creanță certă, lichidă și exigibilă.
Mai învederează că solicită anularea tuturor formelor de executare silită efectuate în dosarul de executare silită înregistrat sub nr.l579/G/2012 al Biroului Executorului Judecătoresc „G. A.-M.”, acestea fiind îndeplinite cu nerespectarea normelor de procedură privitoare la executarea silită însăși, precum și la efectuarea fiecărui act de executare din acest dosar. Susțin că au fost încălcate normele imperative de procedură civilă care stabilesc perimarea prin lăsarea în nelucrare a dosarului de executare pe o perioadă mai mare de 6 luni, potrivit dispozițiilor art.389 coroborat cu art.373 alin.l din v.C.pr.civ, pentru faptul că toate formele de executare sunt somate tardiv spre îndeplinire la data de 03.02.2014, fapt ce reprezintă lăsarea în nelucrare a dosarului de executare pe o perioadă mai mare de 6 luni de la îndeplinirea oricărui act de executare făcut cunoscut, care se arată a fi efectuat prin procesul verbal întocmit de executor la data de 01.02.2013 (a se vedea documentele de executare comunicate, anexate la prezenta contestație).
În drept, au fost invocate prevederile art.399 și următoarele din vechiul Cod de Procedură Civilă, aplicabil prin coroborare cu art.3 din Legea nr.76/2012.
În dovedirea cererii, contestatorii au depus un set de înscrisuri, în copii conforme cu originalul.
Intimata I. C. Leasing IFN SA (fostă . SA) a depus întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței generale a instanțelor judecătorești, arătând ca, intre I. Leasing si contestatorii din prezenta cauza, a fost incheiat un contract de fidejusiune, prin intermediul caruia contestatorii, avand calitatea de fidejusori, s-au obligat sa garanteze executarea obligațiilor rezultate din 3 contracte de leasing financiar incheiate intre intimată, avand calitatea de finanțator si Trans U-_ („Societatea”), avand calitatea de utlizator. Totodata, părțile au convenit asupra competentei de soluționare a litigiilor născute in legătură cu relațiile contractuale dintre acestea prin inserarea unei clauze compromisorii de arbitraj de la art. 14 din contractele de leasing financiar ce vor face obiectul analizei in prezenta cauza, părțile stabilind expres faptul ca toate litigiile referitoare la analiza, incheierea, executarea sau incetarea contractelor de leasing vor fi solutionate de Curtea de Arbitraj.
La termenul de judecată din data de 21.08.2014, instanța a invocat din oficiu excepția necompetentei materiale a judecătoriei, urmând a se pronunța potrivit art. 137 alin. 1 C.proc.civ. mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei”.
Prin sentința civilă nr.2208/21.08.2014, instanța a admis excepția necompetentei materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Tulcea care, prin sentința civilă nr.1890/17.10.2014 pronunțată în dosarul nr._ a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Tulcea, fiind soluționat conflictul negativ de competență prin încheierea pronunțată la data de 15.12.2014 de către Curtea de Apel C., în sensul stabilirii competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Tulcea.
Prin urmare, la data de 23.02.2015, cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, fiind stabilit primul termen de judecată pentru data de 07.04.2015.
La solicitarea instanței, Biroul Executorului Judecătoresc ,,G. A.-M.” a depus la data de 28.04.2015, actele dosarului de executare ce conține două volume, înscrisurile fiind certificate pentru conformitate cu originalul.
La termenul de judecată din data de 28.07.2015, instanța a reținut cauza în pronunțare asupra excepțiilor invocate de intimata I. C. Leasing IFN S.A. prin întâmpinarea atașată la dosar.
Examinând actele și lucrările dosarului, în raport de excepția tardivității introducerii contestației, se rețin următoarele:
În baza art. 137 alin. 1 din Cod de procedură civilă 1865, instanța va soluționa cu prioritate excepția tardivității introducerii contestație la executare (și față de celelalte excepții invocate), întrucât o eventuală admitere ar face de prisos judecarea pricinii în fond.
În fapt, din actele dosarului rezultă că intre intimata I. C. Leasing IFN SA si contestatorii din prezenta cauza, a fost incheiat in data de 07.07.2010 un contract de fidejusiune, prin intermediul caruia contestatorii, avand calitatea de fidejusori, s-au obligat sa garanteze excutarea obligațiilor rezultate din 3 contracte de leasing financiar, incheiate intre intimată, avand calitate de finanțator si Trans U-_, avand calitatea de utilizator, astfel: Contractul de Leasing Financiar Nr. 060614AT02, incheiat intre Afin Leasing si . 406 S.R.L. la data de 14.06.2006; Contractul de Leasing Financiar Nr. 071009AT07, incheiat intre Afin Leasing si . 406 S.R.L. la data de 09.10.2007; Contractul de Leasing Financiar Nr. 071009AT08, incheiat intre Afin Leasing si . 406 S.R.L. la data de 09.10.2007.
Având în vedere că, atat societata . 406 S.R.L., cat si contestatorii, in calitate de fidejusori ai acesteia, nu si-au respectat obligațiile asumate prin contracte si prin acordurile mai sus mentionate, intimata a procedat in cele din urma la punerea in executare a contractelor in cauza.
Astfel, cererea de executare a fost formulata la data de 24.07.2012, aceasta fiind inregistrata pe rolul B. G. A.-M., sub nr. 1579/G/2012. Urmare a incuviintarii dispuse de instanta, executarea a fost demarata de executor, sens in care au fost efectuate mai multe masuri de executare si urmărire, incepând cu data de 01.02.2013, după cum rezulta din actele de executare ce se regăsesc la dosarul prezentei cauze.
Potrivit susținerilor contestatorilor, toate formele de executare sunt somate tardiv spre îndeplinire la data de 03.02.2014, dată la care a fost comunicată contestatorilor somația nr.1579/G/27.01.2014, act de executare în raport de care se va analiza excepția tardivității formulării contestației la executare împotriva executării silite înseși.
În drept, potrivit prevederilor 401 alin.1 C.proc.civ. 1865, „Contestația se poate face în termen de 15 zile de la data când:
a) contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care-l contestă sau de refuzul de a îndeplini un act de executare;
b) cel interesat a primit, după caz, comunicarea ori înștiințarea privind înființarea popririi. Dacă poprirea este înființată asupra unor venituri periodice, termenul de contestație pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei rețineri din aceste venituri de către terțul poprit;
c) debitorul care contestă executarea însăși a primit somația ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit somația sau executarea se face fără somație.”
Prin urmare, având în vedere că în prezenta cauză debitorii au contestat toate actele de executare silită, contestând astfel executarea silită însăși, termenul în cadrul căruia aveau posibilitatea de a introduce prezenta contestație a început să curgă de la data la care au primit somația nr.1579/G/27.01.2014, atașată cererii de către contestatori (fila 6 din dosarul nr._ ) și aflată la dosarul de executare (fila 91 din vol. II).
Potrivit dovezilor de comunicare atașate la filele 94 și 96 din volumul II al dosarului de executare, somația nr.1579/G/2012/27.01.2014 a fost comunicată contestatorilor U. A. și U. G. la data de 03.02.2015, împreună cu alte acte de executare, respectiv procesul-verbal de situație, procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, contractele de leasing și încheierea de încuviințare a executării silite.
Astfel, de la data de 03.02.2014, contestatorii aveau la dispoziție 15 zile pentru a contesta somația și executarea silită însăși, ultima zi în care contestația trebuia depusă pe rolul instanței (sau depusă la oficiul poștal) fiind 18.02.2014.
Contestatorii U. A. și U. G. au ales să înainteze, de la domiciliul lor din municipiul Tulcea, . la executare către Judecătoria Tulcea prin intermediul firmei de curierat rapid Fan Courier, aceasta fiind depusă la dosar la data de 19.02.2014, după expirarea termenului de 15 zile prevăzut de lege.
Deși contestatorii susțin că au formulat contestația la executare la data de 18.02.2015, invocând plicul Fan Courier atașat la fila 49 din dosarul nr._, se constată că pe acest plic nu este aplicată nici o ștampilă și nu este înscrisă nici o altă dată, motiv pentru care se constată că petenții contestatori au înaintat contestația la executare către firma de curierat rapid Fan Courier în aceeași zi în care aceasta a fost depusă la instanță de firma de curierat în cauză, respectiv la data de 19.02.2014.
Se reține acest aspect cu atât mai mult cu cât firma Fan Courier este o firmă de curierat rapid, iar comunicarea contestației la executare s-a realizat în același municipiu, respectiv Tulcea, din . domiciliul contestatorilor, pe . instanței.
Prin urmare, se constată că cererea având ca obiect contestație la executare a fost depusă tardiv la data de 19.02.2014, de vreme ce somația nr.1579/G/2012/27.01.2014 a fost comunicată contestatorilor U. A. și U. G. la data de 03.02.2015, împreună cu alte acte de executare, respectiv procesul-verbal de situație, procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, contractele de leasing și încheierea de încuviințare a executării silite.
Față de considerentele expuse, există un impediment procedural care împiedică analiza argumentelor aduse de către debitori asupra fondului executării, astfel încât în baza art. 137 alin. 1 din codul de procedură civilă 1865, se va admite excepția și se va respinge contestația la executarea silită, în totalitate, ca tardiv introdusă, având în vedere că, în cauză, capătul de cerere prin care se solicită a se constata, prin intermediul contestației la executare, nulitatea absolută a contractului de fidejusiune și a contractelor de leasing financiar, este accesoriu cererii principale, precum și faptul că petenții contestatori au invocat ca temei legal pentru acesta capăt de cerere art.399 alin.3 C.proc.civ. 1865 potrivit căruia „În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanță judecătorească, se pot invoca în contestația la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.”
Pentru cele expuse, se va respinge contestația la executarea silită, în totalitate, ca fiind tardiv introdusă.
Va respinge cererea intimatei I. C. Leasing IFN S.A. privind obligarea contestatorilor la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată, având în vedere că nu s-a depus dovada privind efectuarea unor astfel de cheltuieli.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția tardivității formulării contestației la executare, invocată de intimată prin întâmpinare.
Respinge contestația la executare formulată de către contestatorii U. A. și U. G., ambii domiciliați în municipiul Tulcea, ., ., ., județul Tulcea, în contradictoriu cu intimata I. C. LEASING IFN S.A. (fosta S.C. AFIN LEASING IFN S.A.) cu domiciliul procesual ales la sediul S.C.A. „Peterka și Asociații” din municipiul București, ., ., ca fiind tardiv introdusă.
Respinge cererea intimatei I. C. Leasing IFN S.A. privind obligarea contestatorilor la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în termen de 15 de zile de la comunicare, care va fi depus la Judecătoria Tulcea.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.08.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
L. M. G. G. I. P.
Red./tehnored. jud. L.M.G./5.ex./12.10.2015
Gref. gip/./3 ex./
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 2440/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 2455/2015. Judecătoria... → |
|---|
