Obligaţie de a face. Sentința nr. 2746/2015. Judecătoria TULCEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2746/2015 pronunțată de Judecătoria TULCEA la data de 30-09-2015 în dosarul nr. 2746/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TULCEA
SECTIA CIVILA SI PENALA
Sentința civilă nr. 2746
Ședința publică de la 30 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: G. N.
Grefier M. A.
S-a luat în examinare cauza civilă având ca obiect obligație de a face, acțiune formulată de către reclamanta B. V., domiciliată în Tulcea, ., etaj 2, . și sediu procesual ales în Tulcea – la C.. Av. B. A., .. 54, județul Tulcea în contradictoriu cu pârâta A. ( F. Ș.) C., domiciliată în Tulcea, ., județul Tulcea și reședința în Tulcea, ., județul Tulcea.
Încheierea de amânare a pronunțării din 23.09.2015 face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru azi, când a hotărât următoarele:
I N S T A N T A
Deliberând asupra cauzei deduse judecății, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea la data de 22.05.2015 sub nr._ reclamanta B. V. a formulat acțiune în contradictoriu cu pârâta A. (fosta Ș.) C., solicitând obligarea acesteia să își schimbe domiciliul din cartea de identitate, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea în fapt a acțiunii reclamanta a arătat că este proprietara imobilului situat în municipiul Tulcea, ., achiziționat printr-o procedură de executare silită, imobil ce a aparținut lui Ș. P. și Ș. C..
Reclamanta precizează că adresa pârâtei din cartea de identitate a rămas aceeași, iar în aceste condiții primește lunar la domiciliu înștiințări și notificări de la instituții de credit privind datorii acumulate de pârâtă, inclusiv vizite din partea unor executori judecătorești.
Afirmă reclamanta că pârâta avea obligația de a-și schimba domiciliul din actul de identitate, iar acest refuz constituie un abuz de drept întrucât nu mai este proprietar al imobilului.
În drept au fost invocate prevederile Decretului nr. 31/1954, ale art. 15, art. 86 alin. 2, art. 87, art. 89 - 91 din Codul civil și art. 379 din Codul de procedură civilă, iar în susținerea acțiunii au fost depuse la dosar înscrisuri (filele nr. 4 - 19).
Pârâta A. (fosta Ș.) C. a formulat întâmpinare prin care a recunoscut susținerile reclamantei din cererea de chemare în judecată, arătând că va întreprinde demersuri pentru schimbarea adresei din cartea de identitate, urmând a căuta o persoană dispusă să accepte primirea în spațiu.
În probațiune instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, reclamanta B. V. este proprietara imobilului situat în municipiul Tulcea, ., achiziționat prin Actul de adjudecare încheiat de Biroul executorilor judecătorești asociați „V. I. și V. M.” în dosarul de executare silită nr. 173/2012.
Imobilul a aparținut anterior pârâtei A. (fosta Ș.) C. și soțului acesteia, Ș. P., care au fost debitori în cadrul dosarului de executare silită în care s-a realizat vânzarea bunului la licitație pentru recuperarea unor creanțe bancare.
Prin sentința civilă nr. 2658/23.09.2010 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr._, modificată în parte prin decizia civilă nr. 41/30.03.2011 a Tribunalului Tulcea s-a pronunțat divorțul foștilor soți, iar pârâta a revenit la numele anterior, domiciliul acesteia fiind în continuare la adresa din municipiul Tulcea, ., conform copiei cărții de identitate emisă la data de 6.07.2011 depusă la dosar (fila nr. 28).
Reclamanta a făcut dovada faptului că primește în continuare înștiințări și notificări de la diferite instituții de credit, fiind depuse în copie înscrisuri în acest sens (filele nr. 15 - 19).
În soluționarea cauzei, instanța se va raporta la dispozițiile Codului civil privitoare la dreptul la domiciliu ca element de identificare a persoanei fizice, dar și ale O.U.G. nr. 97/2005 ce constituie cadrul care reglementează evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, prin care se asigură realizarea raporturilor juridice dintre persoanele fizice, juridice și instituțiile statului.
Astfel, potrivit art. 59 din Codul civil „Orice persoană are dreptul la nume, la domiciliu, la reședință, precum și la o stare civilă, dobândite în condițiile legii.”
Conform prevederilor art. 86 din Codul civil „Cetățenii români au dreptul să își stabilească ori să își schimbe, în mod liber, domiciliul sau reședința, în țară sau în străinătate, cu excepția cazurilor anume prevăzute de lege. Dacă prin lege nu se prevede altfel, o persoană fizică nu poate să aibă în același timp decât un singur domiciliu și o singură reședință, chiar și atunci când deține mai multe locuințe”.
În sensul prevederilor art. 87 din Codul civil „Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală”, iar conform prevederilor art. 89 alin. 1 „Stabilirea sau schimbarea domiciliului se face cu respectarea dispozițiilor legii speciale”.
Aceste dispoziții sunt preluate în mod similar în conținutul art. 26 – 26 din O.U.G. nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români.
Pe de altă parte, potrivit art. 13 alin. 1 din O.U.G. nr. 97/2005 „Actul de identitate face dovada identității, a cetățeniei române, a adresei de domiciliu și, după caz, a adresei de reședință”, iar eliberarea acestuia se face, potrivit art. 14 alin. 1 „de către serviciul public comunitar de evidență a persoanelor de la locul de domiciliu sau reședință a persoanei fizice, pe baza cererii acesteia sau a reprezentantului său legal.”
Prin dispozițiile art. 15 din același act normativ sunt stabilite condițiile în care se formulează cererea pentru eliberarea actului de identitate, în sensul că aceasta reprezintă un formular-tip care conține datele cu caracter personal ale solicitantului și informațiile stabilite de lege pentru constituirea și actualizarea R.N.E.P., care se semnează de solicitant în prezența lucrătorului serviciului public comunitar de evidență a persoanelor și trebuie să fie însoțită de documentele care, potrivit legii, fac dovada numelui de familie și a prenumelui, datei de naștere, statutului civil, cetățeniei române, adresei de domiciliu și, după caz, adresei de reședință.
Potrivit art. 19 alin. 1 lit. c) din O.U.G. nr. 97/2005, serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor eliberează un nou act de identitate în cazul schimbării domiciliului, situație în care, potrivit alin. 2 al aceluiași articol „Titularul sau reprezentantul legal al acestuia este obligat să solicite eliberarea unui nou act de identitate, în condițiile art. 15 și 16...”.
Dovada adresei de domiciliu se face în condițiile art. 28 din O.U.G. nr. 97/2005, de către persoana care solicită eliberarea actului de identitate.
Din interpretarea dispozițiilor legale enunțate, se desprinde concluzia că singurul care poate solicita eliberarea actului de identitate ca urmare a modificării adresei de domiciliu este cel căruia urmează sa i se elibereze acest act, cererea semnata personal de către acesta trebuind sa fie însoțită în mod obligatoriu de documentele care, potrivit legii, fac dovada domiciliului.
Împrejurarea că pârâta nu mai locuiește faptic la domiciliul înscris in cartea sa de identitate din municipiul Tulcea, ., poate constitui un temei legal pentru schimbarea actului său de identitate, însă numai în condițiile în care ea însăși formulează o solicitare în acest sens către autoritățile abilitate, reclamanta neavând recunoscută de lege o astfel de posibilitate.
Prin urmare, pentru finalitate în sensul celor solicitate de reclamantă prin cererea de chemare în judecată este necesar ca pârâta să solicite eliberarea unei noi cărți de identitate în favoarea sa, întemeiat pe faptul schimbării domiciliului.
Instanța reține că în speță dovada domiciliului pârâtei A. (fosta Ș.) C. la adresa din municipiul Tulcea, . s-a făcut de către aceasta la momentul solicitării de eliberare a cărții de identitate, împrejurare raportat la care, eventuala solicitare de schimbare a domiciliului său din actul de identitate trebuie sa parvină exclusiv din partea sa și doar sub condiția dovedirii acesta a existentei unui alt domiciliu.
Pe lângă textele de lege invocate, care reglementează modalitatea de stabilire și schimbarea domiciliului persoanei fizice, instanța are în vedere dispozițiile art. 59 din Codul civil ce garantează dreptul la domiciliu al persoanei fizice, dar și cele ale art. 25 alin. 2 din Constituția României, potrivit cărora „Fiecărui cetățean îi este asigurat dreptul de a-și stabili domiciliul sau reședința în orice localitate din țară, de a emigra, precum și de a reveni în țară”.
Coroborând aceste prevederi legale, rezulta cu evidență că fiecare persoana fizică nu poate avea decât un singur domiciliu, dar în același timp nu este permis de lege ca o persoană sa fie lipsită, chiar si temporar de un domiciliu.
Ca atare, în condițiile în care s-ar da curs favorabil cererii reclamantei de a obliga pârâta să își schimbe adresa de domiciliu din actul de identitate, în lipsa unei manifestări de voință din partea acesteia în sensul de a își stabili domiciliul la o altă adresă, s-ar ajunge la situația în care aceasta ar devenit o persoană fără domiciliu.
Această împrejurare este de neacceptat prin prisma dispozițiilor legale mai sus invocate și ar constitui atât o încălcare a unui drept fundamental recunoscut de lege persoanei fizice, cât și înlăturarea unui atribut de identificare a acesteia, a cărui lipsă este de natură să genereze situații juridice cu consecințe în plan social cu privire la pârâtă.
Prin adoptarea acestei soluții nu se aduce atingere în nici un fel dreptului pârâtei de a exercita în mod liber posesia, folosința și dispoziția asupra imobilului din municipiul Tulcea, ., cu privire la care aceasta a făcut dovada că este proprietar.
Față de argumentele expuse, instanța va respinge cererea reclamantei ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea având ca obiect obligație de a face, acțiune formulată de către reclamanta B. V., domiciliată în Tulcea, ., etaj 2, . și sediu procesual ales în Tulcea – la C.. Av. B. A., .. 54, județul Tulcea în contradictoriu cu pârâta A. ( F. Ș.) C., domiciliată în Tulcea, ., județul Tulcea și reședința în Tulcea, ., județul Tulcea, ca nefondată.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Tulcea.
Pronunțată astăzi 30.09.2015, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
Președinte, Grefier,
G. N. M. A.
Red.tehnored.jud.G.N./07.12.2015/4ex
./ .12.2015
| ← Partaj judiciar. Sentința nr. 2764/2015. Judecătoria TULCEA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2754/2015.... → |
|---|
