Întoarcere executare. Sentința nr. 1174/2015. Judecătoria VIDELE
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1174/2015 pronunțată de Judecătoria VIDELE la data de 27-10-2015 în dosarul nr. 1174/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA V.- JUDEȚUL TELEORMAN
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1174
Ședința publică din data de 27.10.2015
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE: I. E. R.
GREFIER: V. F.
Pe rol soluționarea acțiunii civile, având ca obiect contestație la executare, întoarcere executare, formulată de contestatoarea S. Națională de Transport Feroviar CFR Marfă SA, cu sediul în București, .. 38, sector 1, împotriva intimatului P. V., cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură, la Cabinet de avocatură G. C. M., din București, ., ., sector 3.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a lipsit intimatul reprezentat de avocat G. C. M., lipsă fiind reprezentantul contestatoarei.
Procedura de citare este îndeplinită. Acțiunea timbrată cu 300 lei, taxă judiciară de timbru conform ordinului de plată nr. 1402/28.07.2015.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că la data de 14.09.2015, contestatoarea a depus la dosarul cauzei, prin compartimentul arhivă-registratură din cadrul instanței, ordinul de plată nr. 1557/07.09.2015, în sumă de 130,20 lei, reprezentând achitarea cheltuielilor ocazionate cu xerocopierea dosarului de executare.
S-a mai arătat că la data de 26.10.2015, Biroul Executorilor Judecătorești Asociați Î. N. și Î. Doinița M., a depus la dosarul cauzei în copie dosarul de executare nr. 317/2015.
Avocat G. C. M., pentru intimat depune la dosarul cauzei împuternicire avocațială nr._/16.06.2015. Invocă excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei V., având în vedere sediul contestatoarei. Arată că Judecătoria sectorului 1 București, este competentă a soluționa cauza.
Instanța rămâne în pronunțare, asupra excepției invocate.
INSTANȚA:
Asupra acțiunii civile de față:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei V., la data de 10.06.2015, sub nr._, contestatoarea S. Națională de Transport Feroviar CFR Marfă SA, a formulat, în contradictoriu cu intimatul P. V., contestație la executare împotriva executării silite pornite în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 4903/23.04.2014, pronunțată de Tribunalul București, în dosarul nr._/3/2013, irevocabilă prin decizia civilă nr. 5371/14.11.2014 pronunțată de Curte de Apel București, solicitând admiterea contestației, anularea încheierii privind cheltuielile de executare emise de B. Î. N. și Î. Doinița M., la data de 25.05.2015, în dosarul de executare nr. 317/2015 și pe cale de consecință diminuarea corespunzătoare a cheltuielilor de executare în raport de volumul și complexitatea muncii desfășurate de avocat și expertul contabil și întoarcerea executării silite cu obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată efectuate cu soluționarea procesului.
În ceea ce privește taxa de timbru, contestatoarea a arătat că acțiunile și cererile referitoare la executarea hotărârilor pronunțate în litigii de muncă sunt scutite de la plata taxei de timbru, astfel că și contestațiile la executare ce au ca obiect anularea procedurii de executare silită a unor sentințe civile pronunțate, într-un litigiu de muncă sunt scutite de la plata taxei de timbru.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că prin sentința civilă nr. 4903/23.04.2014, pronunțată de Tribunalul București, în dosarul nr._/3/2013, irevocabilă prin decizia civilă nr. 5371/14.11.2014 pronunțată de Curte de Apel București, s-a admis acțiunea formulată de Sindicatul Salariaților din Depoul de Locomotive București, în numele și pentru membru de sindicat P. V. și s-a dispus obligarea contestatoarei la plata drepturilor salariale reprezentând sporul pentru condiții speciale, în cuantum de 25% din salariul de bază minim brut, pentru perioada 01.07._10, sume ce vor fi reactualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Intimatul a formulat cerere de executare silită a titlului executoriu, cerere ce face obiectul dosarului de executare nr. 317/2015.
B. Î. N. și Î. Doinița M., în baza titlului executoriu și în temeiul art. 632 și urm. Cod procedură civilă a emis încheiere privind stabilirea cheltuielilor de executare silită precum și adresă de înființare poprire atât pe numele contestatoarei cât și pentru terți.
A mai motivat contestatoarea că, analizând încheierile emise de B. Î. N. și Î. Doinița M., în dosarul de executare, se constată că, cheltuielile de executare reprezintă aproximativ 60% din totalul debitului creditorului.
Potrivit încheierii din data de 25.05.2015 emisă în dosarul de executare pe lângă celelalte cheltuieli de executare, onorariul avocatului este de 1.500 lei, iar onorariul pentru expertul contabil este de 600 lei.
Potrivit dispozițiilor art. 669 alin.4 Cod procedură civilă, cheltuielile de executare se stabilesc pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, iar executorul judecătoresc nu i-a comunicat odată cu notificările de înființare a popririi și dovezi din care să rezulte cheltuielile efectuate de creditor.
A precizat contestatoarea că referitor la onorariul avocatului, în sumă de 1500 lei pentru un singur creditor, în cadrul executării silite ca fază a procesului civil și în mod deosebit în ceea ce privește procedura popririi, onorariul perceput este excesiv de mare, dat fiind faptul că toate actele de procedură și toate activitățile desfășurate în cadrul acestei faze a procesului civil sunt de competența executorului judecătoresc. Apreciază că în această procedură de executare silită nu se justifică angajarea unui avocat doar pentru a formula o simplă cerere de executare silită, având în vedere că toate actele de executare au fost întocmite de către executorul judecătoresc. În prezenta cauză cheltuielile de executare, reprezentând onorariu de avocat, sunt nejustificat de mari, în raport de complexitatea speței și cu activitatea efectiv desfășurată de avocat.
De asemenea, a arătat contestatoarea că actele îndeplinite de apărătorul intimatului nu reprezintă echivalentul muncii prestate de acesta, în sensul că a fost redactată o cerere de executare silită ( o singură pagină) fără a mai efectua acte procedurale complexe care să justifice un onorariu de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli de executare reprezentând onorariu de avocat.
A mai motivat contestatoarea că în ceea ce privesc cheltuielile reprezentate de onorariul expertului contabil, arată că acesta este vădit disproporționat față de activitatea depusă de expertul contabil.
Un onorariu de 600 lei, pentru un dosar de executare este excesiv de mare având în vedere complexitatea speței și activitatea efectiv desfășurată de expertul contabil, cu atât mai mult cu cât acest înscris este unul extrajudiciar.
A arătat că, în cauzele aflate pe rolul instanțelor de judecată și în care se încuviințează proba cu expertiză contabilă, onorariile se stabilesc în raport de complexitatea lucrării și a dispozițiilor legale privind modul de stabilire al onorariilor experților contabili.
Potrivit dispozițiilor art. 628 alin.1,2,3 Cod procedură civilă, actualizarea cu rata inflației și dobânzile acordate prin titlul executoriu reprezintă obligații ale executorului judecătoresc în îndeplinirea actului execuțional.
Precizează că executorul judecătoresc a solicitat efectuarea unei expertize contabile pentru un simplu calcul pe care-l putea stabili potrivit obligațiilor sale, pe de altă parte excluzând orice posibilitate de verificare a modului de calcul efectuat de expertul contabil.
A mai menționat contestatoarea că, cheltuielile de executare efectuate în dosarul de executare sunt disproporționat de mari, în raport de efortul concret depus de avocat și expert, că executorul judecătoresc nu a făcut dovada cheltuielilor efectuate în îndeplinirea obligațiilor sale.
A invocat în drept dispozițiile art. 711 și urm.Cod procedură civilă, art. 722 și urm. Cod procedură civilă, OUG nr. 80/2013 privind taxele de timbru.
Contestatoarea a depus la dosar înscrisuri.
La data de 15.07.2015, intimatul a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția netimbrării cererii și pe fondul cauzei a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată și nefondată și menținerea încheierii privind cheltuielile de executare.
Cu privire la excepția netimbrării cererii, intimatul a arătat că, contestatoarea nu a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru, conform dispozițiilor art. 197 Cod procedură civilă și art. 33 alin.1 din OUG nr. 80/2013. A precizat că susținerea contestatoarei că prezenta cerere este scutită de la plata taxei de timbru este nefondată, întrucât în prezenta cauză părțile se află, în faza de executare silită, respectiv contestație la executare silită și nu în faza de fond a litigiului de muncă asupra căruia s-a pronunțat instanța .
Cu privire la fondul cauzei, intimatul a arătat că s-a ajuns la faza executării silite din culpa contestatoarei și nu din culpa acestuia. Contestatoarea nu s-a supus executării de bunăvoie a sentinței civile nr. 4903/23.04.2014, pronunțată de Tribunalul București, în dosarul nr._/3/2013, irevocabilă prin decizia civilă nr. 5371/14.11.2014 pronunțată de Curte de Apel București.
A arătat că nici avocatul și nici executorul judecătoresc nu au pregătirea necesară în a calcula sumele ce-i revin, situație în care s-a procedat la numirea unui expert contabil.
Totodată, a mai arătat intimatul că munca avocatului nu a constat numai în a formula o simplă cerere, ci și în depunerea diligențelor de recuperare a drepturilor salariale cuvenite, deplasări la B. Î. N. și Î. Doinița M. și astfel nu s-a urmărit în nici un fel împovărarea părții căzute în pretenții dacă aceasta își executa de bunăvoie obligațiile prevăzute în titlul executoriu.
La data de 04.08.2015, contestatoarea a depus răspuns la întâmpinarea formulată de intimat.
La termenul de judecată din data de 27.10.2015, intimatul prin apărător, a invocat excepția necompetenței teritoriale a instanței.
Analizând cu prioritate, în baza art. 248 Cod procedură civilă, excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei V., instanța urmează a o admite, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 132 Cod procedură civilă, când în fața instanței de judecată se pune în discuție competența acesteia, din oficiu sau la cererea părților, ea este obligată să stabilească instanța judecătorească competentă ori, dacă este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicțională competent. (2) Dacă instanța se declară competentă, va trece la judecarea pricinii. Încheierea poate fi atacată numai odată cu hotărârea pronunțată în cauză. (3) Dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanței judecătorești competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicțională competent.
Conform art. 651 Cod procedură civilă „ Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare. Domiciliul sau după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.”
Instanța constată că în cursul anului 2015, când a fost formulată cererea de executare silită de către creditor, adresată B. Î. N. și Î. Doinița M., sediul debitoarei S. Națională de Transport Feroviar CFR Marfă SA, se afla în București, .. 38, sector 1, aflat în raza de competență teritorială a Judecătoriei sector 1 București.
Competența teritorială instituită de art. 651 Cod procedură civilă, în favoarea instanței de executare este o competență absolută, ce nu poate fi înlăturată.
În raport de aceste considerente și având în vedere sediul debitoarei S. Națională de Transport Feroviar CFR Marfă SA, cererea creditorului de începere a executării silite privind pe debitoarea S. Națională de Transport Feroviar CFR Marfă SA,, instanța va admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei V. și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sector 1 București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței teritoriale a instanței, invocată de intimat.
Declină competența de soluționare a cauzei, având ca obiect contestație la executare, întoarcere executare, formulată de contestatoarea S. Națională de Transport Feroviar CFR Marfă SA, cu sediul în București, .. 38, sector 1, împotriva intimatului P. V., cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură, la Cabinet de avocatură G. C. M., din București, ., ., ., sector 3, în favoarea Judecătoriei Sector 1 București.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27.10.2015.
Președinte, Grefier
I. E. R. V. F.
Red.I.E.R./20.11.2015
Tehnoredact VF / 4 ex./2011.2015
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... | Cereri. Sentința nr. 1425/2015. Judecătoria VIDELE → |
|---|
