Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 275/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 275

Ședința publică de la 27 Martie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Daniela Pruteanu

JUDECĂTOR 2: Smaranda Pipernea

JUDECĂTOR 3: Georgeta Pavelescu

Grefier - -

Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigii de muncă privind recursul declarat de

recurenta împotriva sentinței civile nr. 2017 din 05 XII 2008 Tribunalului Iași, intimat fiind CABINETUL INDIVIDUAL DE MEDICINĂ DE FAMILIE " ".

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta asistată de avocat și avocat pentru intimată.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al doilea termen de judecată, nu s-a depus întâmpinare.

La interpelarea instanței, părțile prezente precizează că nu mai au cereri de formulat.

Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.

Avocat solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat. Mențiunile sentinței cu privire la plata contravalorii sporului de vechime sunt nelegale și intră în contradicție cu normele Codului muncii și al Contractului colectiv de muncă la nivel național. Conform Codului muncii, drepturile salariale sunt compuse din salariul de bază căruia i se adaugă sporuri și alte drepturi legale ce cuprind și sporul de vechime. Pentru perioada 2007-2010, Contractul colectiv de muncă la nivel național dispune la art.41 pct. d necesitatea acordării unui spor de vechime în muncă de 25% la o vechime mai mare de 20 de ani.

Deasemeni, în conformitate cu dispozițiile art.97 din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară, angajații din sistemul sanitar beneficiază de spor de vechime. În cauză s-a dovedit că acest spor nu s-a plătit deși apărarea s-a bazat pe ideea includerii acestui spor în salariul de bază. Solicită admiterea recursului, desființarea hotărârii Tribunalului Iași și obligarea la plata sporului de vechime. Cu cheltuieli de judecata, conform chitanței IS seria - nr. - din 27 03 2009.

Avocat, pentru intimat, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței. Cererea ar fi întemeiată dacă angajatorul ar fi o unitate de stat. Nu pot fi aplicate normele Contractului Colectiv de Muncă unui angajator privat. Consideră că hotărârea instanței de fond este temeinică și legală, solicită respingerea recursului, fără cheltuieli de judecată.

Instanța rămâne în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului de față;

Prin sentința 2017/05.12.2008 pronunțată de Tribunalul Iașis -a admis în parte acțiunea reclamantei în contradictoriu cu pârâtul Cabinetul Individual de Medicină de Familie " " și a fost obligat acesta din urmă să depună la. declarațiile de evidență nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat pentru luna mai 2002 și perioada iunie 2005 - august 2007.

S-au respins cererile privind obligarea pârâtului la plata sporului de vechime de 25 % și a contribuției de asigurari sociale corespunzătoare.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Conform contractului individual de muncă înregistrat la. sub nr. 17779/10.01.2000, reclamanta fost angajată la unitatea pârâtă începând cu data de 01.01.2000, în funcția de asistentă medicală.

Părțile au stabilit un salariu de bază de 1.600.000 lei și faptul ca orele suplimentare prestate după terminarea programului sau în zilele în care nu se lucrează se plătesc cu un spor de 100%, fără se menționa că salariata beneficiază de spor de vechime.

Prin actul adițional nr. 3 la contractul individual de muncă părțile au hotărât modificarea acestuia, în sensul că începând cu data de 01.01.2008, reclamanta să beneficieze de un spor de vechime de 25%.

Potrivit dispozițiilor art. 157 Codul Muncii, salariile se stabilesc prin negocieri individuale sau/și colective între angajator și salariați sau reprezentanți ai acestora.

Contractul individual de muncă nr. 17779/2000 a fost semnat de ambele părți, consfințind înțelegerea acestora. Acest contract nu prevede plata sporului de vechime, motiv pentru care instanța a respins cererea reclamantei de acordare sporului de vechime de 25% și a contribuțiilor aferente acestui spor.

Conform dispozițiilor art. 6 din Legea 19/2000, persoanele juridice la care își desfășoară activitatea asigurații sunt obligați să depună în fiecare lună la termenul stabilit de declarația privind evidența nominală asiguraților și obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat.

În speță, unitatea, deși avea sarcina probei conform dispozițiilor art. 287 Codul Muncii, nu făcut dovezi privind depunerea acestor declarații pentru luna mai 2002 și perioada iunie 2005 - august 2007.

Casa Județeană de Pensii a arătat în întâmpinarea formulată în altă cauză(filele 12 - 13 dosar) că la stabilirea stagiului de cotizare nu au fost luate în calcul luna mai 202 și perioada 06.2005 - 08.2007 deoarece unitatea angajatoare nu depus declarațiile privind evidența nominală a asiguraților.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, considerând- nelegală și netemeinică.

A susținut recurenta că în mod greșit tribunalul a considerat că, din moment ce în contractul individual de muncă nr. 17779/2000 nu s-a prevăzut acest spor, angajatorul nu are obligația de a- acorda.

Arată recurenta că ceea ce a reținut instanța de fond intră în contradicție si cu prevederile contractelor colective de muncă la nivel national pe anii 2005 - 2006 și 2007 - 2010 ce prevăd obligativitatea acordării sporului de vechime în muncă de 25 % la o vechime mai mare de 20 de ani.

Mai arată recurenta că în ceea ce o privește, nu i- fost acordat sporul de vechime, ceea ce rezultă fără echivoc din pozitia paratei si din conținutul statelor de plată și a adresei ITM nr. 86327/17.04.2008.

În drept motivele invocate se circumscriu dispozițiilor art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.

Intimatul nu a formulat întâmpinare.

În recurs nu s-au administrat probe noi.

Analizând actele și lucrările dosarului în raport de criticile aduse hotărârii Tribunalului Iași și dispozițiile legale incidente, Curtea constată că recursul este fondat.

Conform art. 155 din Codul Muncii, salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile precum și alte adaosuri iar conform art. 157 (1) din Codul Muncii salariile se stabilesc prin negocieri individuale sau/și colective între angajator și salariați ori reprezentanți ai acestora.

Sporul de vechime în muncă a fost solicitat de reclamanta pentru perioada octombrie 2005 - ianuarie 2008.

Din probele cauzei rezulta ca in baza contractului individual de muncă nr. 17779/2000 și adresei ITM I nr. 86327/2008, angajatorul nu achitat salariatei acest spor pentru perioada în litigiu, deși avea această obligație în baza art. 40 alin. 3 lit. d din N pe anii 2005 - 2006 și art. 41 alin. 3 lit. d din pe anii 2007 - 2010 raportat la art. IX lit. e din contractul individual de muncă (filele 3- 4 dosar fond).

Mai mult, ambele contracte colective de muncă la nivel național aplicabile în cauză confirmă că drepturile salariaților prevăzute în acestea nu pot reprezenta cauza reducerii altor drepturi din contractele individuale de muncă.

Ori, în aceste condiții, eronat reținut prima instanță faptul că reclamanta nu are dreptul la sporul de vechime în cuantumul corespunzător perioadei totale în care a fost încadrată în muncă, respectiv 25 % din salariul de bază.

De altfel, cu data de 01.01.2008 angajatorul i-a acordat salariatei dreptul la acest spor, încheind actul adițional la contractul individual de munca nr. 3/10.01.2008 (fila 33 dosar fond) ceea ce constituie, practic, o recunoastere a indreptatirii reclamantei-intimate la sporul de vechime in munca.

În consecință, Curtea, constatând că prima instanță a interpretat greșit dispozițiile legale aplicabile, fiind astfel incidente dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, va admite recursul și va modifica în parte sentința recurată în sensul celor precizate.

Vazand si dispozitiile art.274 (1) pr.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței 2017/05.12.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o modifică în parte în sensul că:

Admite cererea reclamantei în contradictoriu cu pârâtul Cabinetul Individual de Medicină de Familie " " R referitoare la acordarea sporului de vechime în cuantum de 25 % din salariul lunar de bază.

Obligă pârâtul să plătească reclamantei drepturile bănești echivalente cu sporul de vechime pentru perioada octombrie 2005 - ianuarie 2008.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.

Obligă intimatul să plătească recurentei suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 27.03.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,

- - - - - - -

-

Red.

Tehnored.

02 ex.

04.05.2009

Tribunalul Iași

Jud.

Jud.

Președinte:Daniela Pruteanu
Judecători:Daniela Pruteanu, Smaranda Pipernea, Georgeta Pavelescu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 275/2009. Curtea de Apel Iasi