Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 79/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR.79
Ședința publică din data de 30 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Cristina Pigui
JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Vera Andrea Popescu Simona
- - -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta CURTEA DE APEL PLOIEȘTI, cu sediul în P,-, județul P, împotriva sentinței civile nr.1141 din data de 19 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți:, toți prin reprezentant legal, domiciliată în M,-, bloc.7, etaj.1,.4, județul D și în contradictoriu cu intimații-părăți MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sector 5, MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR, cu sediul în B,-, sector 5, TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA, cu sediul în Târgoviște,-, județul
Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar potrivit art.15 alin.1 lit.a din Legea nr.146/1997 cu completările și modificările ulterioare, precum și în conformitate cu art.285 din Codul Muncii.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenta-pârâtă Curtea de APEL PLOIEȘTI, intimații-reclamanți, a, intimații-pârâți Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finantelor, Tribunalul Dâmbovița.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care a învederat instanței că recurenta-pârâtă a solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit disp.art.242 Cod procedură civilă.
Curtea, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și rămânând în deliberare a pronunțat următoarea decizie.
După strigarea cauzei și închiderea dezbaterilor, dar în timpul deliberărilor prin intermediul serviciului registratură s-a depus un fax reprezentând
concluzii scrise formulate de recurenții-reclamanți, înaintat de, reprezentanta acestora.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului de față, in baza lucrărilor dosarului reține următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- reclamanții:, a, toți prin reprezentant legal au solicitat în contradictoriu cu pârâții: Ministerul Justiției,Curtea de APEL PLOIEȘTI, Tribunalul Dâmbovița si Ministerul Finanțelor Publice, obligarea acestora la plata primelor de vacanță pentru anii 2003 și 2004, actualizate cu coeficientul de inflație.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanții au susținut că deși în conformitate cu art.411din Legea nr.50/1996, introdus prin nr.83/2000, magistrații și celelalte categorii de personal au dreptul la o indemnizație de concediu si la o primă egală cu indemnizația brută din luna anterioară plecării în concediu, această dispoziție legală nu a fost respectată deoarece anual, prin legea bugetului plata dreptului respectiv a fost suspendată.
Au mai arătat reclamanții că prin art.50 alin.2 din OUG nr.177/2002, art.411sus menționat a fost abrogat doar referitor la magistrați, drepturile personalului auxiliar fiind menținute în continuare, pentru această categorie elaborându-se ulterior o lege separată de salarizare, astfel încât dreptul lor subzistă și trebuia plătit pentru perioada anilor 2003 și 2004.
Pârâții Curtea de APEL PLOIEȘTI, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor au formulat întâmpinări.
Astfel, pârâta Curtea de APEL PLOIEȘTIa susținut că drepturile salariale solicitate de reclamanți pot fi acordate numai în limitele legale, iar completarea Legii nr.50/1996 cu art.411prin care s-a instituit dreptul la prima de vacanță pentru magistrați și pentru personalul auxiliar al instanțelor, nu presupune și plata lui, deoarece acest drept a fost legal suspendat prin acte normative succesive.
Suspendările dispuse semnifică în realitate inexistența dreptului, întrucât la încetarea suspendării nu s-a dispus in mod expres și plata retroactivă a acestuia, așa încât acțiunea reclamanților trebuie respinsă ca neîntemeiată.(fila 30).
Pârâtul Ministerul Economiei si Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Das usținut în întâmpinarea formulată că nu are calitate procesuală pasivă deoarece obiectul acțiunii se referă la drepturi izvorâte din raporturile de muncă, iar potrivit Legii nr.500/2002, guvernul este răspunzător pentru realizarea prevederilor bugetare și repartizarea către ordonatorii de credite a sumelor de la buget pentru plata unor astfel de drepturi(filele 34-36).
Pârâtul Ministerul Justiției a cerut respingerea acțiunii ca neîntemeiate întrucât nr.24/2000 și OUG nr.123/2002 nu prevăd dreptul la prime de concediu.
În plus, între reclamanții din acțiune există funcționari publici-, si -și personal contractual: si G, pentru care art.33 din legea nr.188/1999 nu se mai aplică de la data intrării in vigoare a art.3 alin.2 din OUG nr.33/2001 (filele 37-40).
Tribunalul Dâmbovița prin sentința civilă nr.1141 pronunțată la 19 noiembrie 2007, admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată și a respins acțiunea față de pârâtul Ministerul Economiei si Finanțelor, a admis în parte acțiunea reclamanților și a obligat pe ceilalți pârâți la plata primelor de concediu pentru anii 2003 și 2004, actualizate cu indicele de inflație de la data scadentei fiecărei sume până la plata efectivă, ținând cont de data încadrării fiecărui reclamant.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a stabilit în privința excepției, că într-adevăr pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor nu are calitate procesuală pasivă deoarece în litigiul de față, potrivit art.282 din Codul Muncii, părți ale raportului juridic sunt salariații, angajatorul, sindicatele sau patronatul.
Referitor la fondul cauzei, tribunalul a reținut că prin OUG nr.177/2002 s-a înlăturat dreptul la prima de vacanță începând cu data de 1 ianuarie 2003 numai pentru magistrați și personalul de specialitate juridică asimilat acestora, nu și pentru personalul auxiliar de specialitate în privința căruia prin art.411din Legea nr.50/1996 s-a instituit dreptul la prima de concediu, aceste dispoziții legale fiind în vigoare până la 5 februarie 2007, odată cu aplicarea nr.8/2007.
În plus, a motivat prima instanță că acțiunea este întemeiată prin prisma încheierii din 21 mai 2007 (dosar 31/2005) a Secțiilor Unite ale ICCJ privind îndreptarea erorii materiale-/12.dec.2005 din dispozitivul căreia a fost înlăturată mențiunea referitoare la personalul auxiliar de specialitate, care în acest mod are dreptul de a solicita și primi drepturile reprezentând prima de vacanță pentru anii 2003, 2004.
În termen legal, pârâta Curtea de APEL PLOIEȘTIa exercitat recurs împotriva sentinței, criticând-o ca netemeinică și nelegală( fila 7)pentru motivele invocate în întâmpinarea formulată la instanța fondului și a solicitat în esență admiterea recursului iar pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiate.
Curtea, verificând hotărârea atacată, prin prisma criticilor aduse, a dispozițiilor legale incidente în cauză dar și sub toate aspectele conform art.3041cod pr.civ. constată că recursul nu este fondat și urmează a fi respins ca atare, pentru considerentele care succed:
Dreptul reclamanților la plata primelor de vacanță aferente anilor 2003 și 2004 este unul legal, izvorând din dispozițiile art. art.411din Legea nr.50/1996, introdus prin nr.83/2000, astfel cum instanța de fond a reținut în mod justificat.
Faptul că ulterior magistraților și personalului de specialitate juridică asimilat acestora acest drept le-a fost înlăturat prin OUG nr.177/2002, nu este de natură să ducă la concluzia că reclamanții,care intră în categoria personalului auxiliar de specialitate-cu precizările făcute prin notele scrise depuse în recurs (fila 29)nu au acest drept.
Nici critica recurentei privind semnificația inexistenței dreptului la prima de vacanță ca efect al suspendării sale legale succesive, nu se justifică. deoarece nu dreptul însuși în substanța lui a fost suspendat prin acte normative succesive-legile bugetului de stat pe anii 2003 și 2004, ci numai exercițiul acestuia.
Acestor argumente, li se adaugă și împrejurarea, corect reținută de instanța fondului că prin încheierea de îndreptare a erorii materiale din 21 mai 2007 (dosar 31/2005) a Secțiilor Unite ale ICCJ a fost înlăturată eroarea materială-/12.dec.2005 referitoare la personalul auxiliar de specialitate, care în acest mod are dreptul de a solicita și primi drepturile reprezentând prima de vacanță pentru anii 2003, 2004, mai puțin reclamanții și G-personal contractual, cărora de altfel instanța fondului nu le-a recunoscut dreptul la primă de vacanță.
Drept urmare, în conformitate cu art.312 Cod pr.civ. calea de atac exercitată de recurenta Curtea de APEL PLOIEȘTI va fi respinsă ca nefondată, menținându-se ca legală și temeinică sentința civilă nr.1141 pronunțată la 19 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de de pârâta CURTEA DE APEL PLOIEȘTI, cu sediul în P,-, județul P, împotriva sentinței civile nr.1141 din data de 19 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți:, toți prin reprezentant legal, domiciliată în M,-, bloc.7, etaj.1,.4, județul D și în contradictoriu cu intimații-părăți MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sector 5, MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR, cu sediul în B,-, sector 5, TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA, cu sediul în Târgoviște,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 30 ianuarie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Vera Andrea Popescu Simona
- - - - - - -
Grefier,
Red. și tehnored./18.02.2008
dosar fond - 5770/120- Tribunalul Dâmbovița
judecători fond-;
Operator de date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Președinte:Cristina PiguiJudecători:Cristina Pigui, Vera Andrea Popescu Simona
