Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 1079/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
INSTANȚĂ DE RECURS
DECIZIE NR.1079
Ședința publică de la 11 decembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tatiana Rădulescu
JUDECĂTOR 2: Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
Judecător: - - -
Grefier - -
*****
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 232 din 16 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Olt în dosar nr- și sentinței civile nr.2552 din 11 aprilie 2008 pronunțată de Judecătoria Slatina in dosar nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți Consiliul Local al Muncipiului S, Consiliul Local al comunei și Direcția Generală a Finanțelor Publice O, pentru Statul Român, în numele și pentru Ministerul Economiei și Finanțelor B, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefiera de ședință care a învederat instanței că, prin Serviciul registratură, intimații pârâți Consiliul Local al Muncipiului S, Consiliul Local al comunei și Direcția Generală a Finanțelor Publice O, pentru Statul Român, în numele și pentru Ministerul Economiei și Finanțelor B, au depus întâmpinări prin care au solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit dispozițiilor art.242 alin.2 Cod procedură civilă; de asemenea, recurentul reclamant, prin motivele de recurs, a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care;
Instanța, luând act de cererile privind judecarea cauzei în lipsă, formulate de recurentul reclamant și intimații pârâți Consiliul Local al Muncipiului S, Consiliul Local al comunei și Direcția Generală a Finanțelor Publice O, pentru Statul Român, în numele și pentru Ministerul Economiei și Finanțelor B, constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, a apreciat cauza în stare de soluționare și a trecut la deliberări.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată la 25 ianuarie 2008 reclamantul a chemat în judecată pârâții Consiliul Local al Municipiului S, Consiliul Local al comunei, Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor Publice prin Direcția Județeană a Finanțelor Publice O, solicitând să se constate că este unic moștenitor al autorilor săi, și, la decesul cărora au rămas ca bunuri succesorale un teren în suprafață de 245. și o casă de locuit situate în S, suprafața de 41 600. teren arabil pe raza com., loc de veci în cimitirul, certificate de acționar.
Reclamantul a arătat că a acceptat tacit succesiunile autorilor săi, este singurul moștenitor cu vocație succesorală, însă nu își poate exercita dreptul de dispoziție asupra bunurilor succesorale.
Prin sentința civilă nr. 2552 din 11.04.2008 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr- s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților și s-a respins acțiunea, considerându-se că în cauză nu sunt incidente reglementările prev.de art. 680 cod civil care conferă vocație succesorală Statului Român, nefiind vorba despre o succesiune vacantă.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamantul, care a susținut că prima instanță i-a îngrădit dreptul de a cere constatarea calității de unic moștenitor și nu poate fi obligat să parcurgă procedura succesorală notarială.
Intimatul Consiliul Local al Municipiului Saf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului declarat de reclamant ca nefondat având în vedere că bunurile indicate de acesta nu îi aparțin, nefăcând parte din domeniul public sau privat la Consiliului local.
Prin decizia civilă 232 din 16 septembrie 2008 Tribunalului Doljs -a respins apelul.
Tribunalul a reținut că pârâții Consiliul Local al Municipiului S și Consiliul Local al comunei nu au contestat dreptul reclamantului asupra succesiunilor în discuție, iar în materie succesorală, calitate pot avea succesorii sau Statul Român în cazul succesiunilor vacante, așa cum corect a reținut prima instanță.
Reclamantul nu a făcut dovada că Statul Român ar fi declanșat procedura prev. de art. 680 Cod civil privind declararea succesiunilor vacante pentru ca aceasta să pretindă judecarea cauzei în contradictoriu cu acest pârât.
S-a apreciat astfel că pârâții nu au calitate procesuală pasivă.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul, motivând că acțiunea sa este admisibilă în raport de prevederile art. 6 alin 1 din CEDO și art. 21 din Constituție, întrucât legea nu îl obligă să urmeze procedura succesorală notarială. S-a arătat că în mod greșit instanțele au reținut că dacă pârâții nu au contestat dreptul reclamantului, acesta nu are dreptul și calitatea de a se adresa instanței.
Pârâții au formulat întâmpinări, solicitând respingerea recursului.
Recursul este fondat pentru următoarele considerente.
Art. 111 reglementează posibilitatea introducerii unei acțiuni în constatarea existenței sau inexistenței unui drept, atunci când nu se poate formula o acțiune în realizarea dreptului respectiv. Reclamantul a formulat o astfel de acțiune, solicitând să se constate calitatea sa de unic moștenitor al autorilor săi ori, astfel spus, dreptul său de proprietar exclusiv asupra bunurilor rămase la decesul autorilor săi, invocând că interesul în promovarea acțiunii este dat de dovedirea calității sale de moștenitor, în vederea exercitării dreptului de dispoziție ce derivă din dreptul său de proprietate. Calitatea de moștenitor poate fi dovedită atât cu certificat de moștenitor sau de calitate de moștenitor, cât și cu hotărâre judecătorească.
Reclamantul pretinde că este titularul unui drept subiectiv civil ( drept de proprietate), astfel că el are posibilitatea de a formula acțiune civilă nu numai pentru protejarea dreptului încălcat, ci și pentru a se recunoaște acest drept de către persoane cărora le poate pretinde să nu întreprindă nimic de natură a-i afecta dreptul, adică pentru a se clarifica un raport juridic pe cale judecătorească.
Acțiunea civilă este ansamblul mijloacelor procesuale prin care se asigură protecția dreptului, fie prin recunoașterea, fie prin realizarea lui. În speță nu este vorba despre o acțiune în realizarea dreptului, ci în constatare, acțiune prin care reclamantul tinde la recunoașterea calității sale de proprietar.
Reclamantul justifică în speță calitatea procesuală activă prin aceea că se pretinde a fi titularul dreptului de proprietate ce se cere a fi constatat, iar calitatea procesuală pasivă a pârâților este derivată din aceea că numai reprezentanții statului sau ai autorității administrative locale pot pretinde un drept asupra acelorași bunuri, în condițiile în care se arată că nu există nicio persoană fizică în viață care să pretindă aceleași drepturi ca și reclamantul asupra bunurilor succesorale.
În absența unor coproprietari persoane fizice, moștenitori legali ori testamentari, sau creditori ai moștenirii, reclamantul poate chema în judecată statul, care este cel ce culege succesiunea dacă ar fi vacantă, precum și unitatea administrativ teritorială care ar administra bunurile fără stăpân.
Deși nu sunt incidente dispoz. art. 680 civ. pentru a declara succesiunea vacantă, statul are calitate procesuală pasivă tocmai pentru că are o vocație succesorală generală în lipsa moștenitorilor iar dacă reclamantul nu și-ar fi manifestat dreptul de opțiune succesorală, succesiunea devenea vacantă.
Așa cum s-a arătat, în acțiunile în constatare reclamantul nu pretinde întotdeauna că pârâtul i-a încălcat dreptul, ci poate promova o acțiune interogatorie sau provocatorie, fiind necesar să i se recunoască un anumit raport juridic.
Dacă s-ar nega calitatea procesuală pasivă a statului și a reprezentantului unității administrativ teritoriale, s-ar nega dreptul de acces la instanță al reclamantului, care s-ar vedea pus în imposibilitatea de a i se recunoaște calitatea de moștenitor altfel decât prin obținerea unui certificat de moștenitor. Ori, în condițiile în care procedura succesorală notarială este facultativă, nimeni nu poate fi obligat să se adreseze notarului, cât timp dreptul său de acces la instanță este garantat constituțional în vederea apărării drepturilor și intereselor legitime.
Astfel în mod corect reclamantul a chemat în judecată Statul Român reprezentat prin Ministerul Economiei și Finanțelor.
În ceea ce privește calitatea procesual pasivă consiliilor locale, instanțele aveau obligația, în virtutea rolului activ prevăzut de art. 129.c, să determine cine are calitatea de reprezentant al unității administrativ teritoriale, potrivit legii 215/2001, ținând seama de faptul că în procesele civile aceasta stă în judecată prin primar, iar consiliile locale, ca entități deliberative, răspund numai în ipoteza în care se atacă acte pe care acestea le emit.
Concluzia care se impune este aceea că în mod greșit instanțele de fond au soluționat cauza în temeiul excepției lipsei calității procesual pasive a pârâților, excepție ce a fost greșit admisă.
Potrivit art. 312 alin. 5 se va admite recursul, se va modifica decizia din apel și se va admite apelul. Constatând că și judecătoria a soluționat cauza fără a intra în cercetarea fondului, în temeiul art. 297 alin 1 se va desființa sentința și se va trimite cauza spre rejudecare Judecătoriei Slatina.
În rejudecare, se va pune în discuție citarea în cauză a reprezentatului unității administrativ teritoriale, cel care poate solicita citarea în cauză fiind reclamantul, iar în absența unei cereri a acestuia, judecata va continua împotriva persoanelor inițial chemate în judecată, calitatea procesual pasivă a statului fiind deja stabilită prin prezenta decizie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurentul reclamant, împotriva deciziei civile nr. 232 din 16 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul -, în contradictoriu cu intimații pârâți CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI S, județul O, CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI, județul O, STATUL ROMÂN prin MINISTERUL PUBLIC; reprezentat de DIRECTIA GENERALĂ FINANȚELOR PUBLICE O,
Modifică decizia civilă nr. 232 din 16 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul -. Admite apelul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 2552/11.04.2008 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr-.
Desființează sentința civilă nr. 2552/11.04.2008 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr- și trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria Slatina.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică de la 11 decembrie 2008.
Președinte, - - | Judecător, --- - - | Judecător, - - |
Grefier, - |
Red./tehnored. GI
2ex/15.12.2008
Jud. apel,
Președinte:Tatiana RădulescuJudecători:Tatiana Rădulescu, Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
