Actiune in raspundere contractuala. Decizia 1081/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
INSTANȚĂ DE RECURS
DECIZIE NR.1081
Ședința publică de la 11 decembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tatiana Rădulescu
JUDECĂTOR 2: Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
Judecător: - - -
Grefier - -
*****
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanta - împotriva deciziei civile nr. 158 din 22 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți, -, -.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurenta reclamantă -, asistată de avocat, intimații pârâți și -, asistați de avocat, lipsind intimatele pârâte și -, reprezentate de avocat.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Avocat, pentru recurenta reclamantă -, a depus împuternicire avocațială nr.31874 din 10.12.2008 și chitanța din 10.12.2008, reprezentând onorariu avocat.
Avocat, pentru intimații pârâți, - și -, a depus împuternicire avocațială nr.- din 28.11.2008 și 2 chitanțe din 28.11.2008 și 11.12.2008, reprezentând onorariu avocat.
Instanța, constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra recursului de față.
Avocat, pentru recurenta reclamantă -, a solicitat admiterea recursului, conform motivelor scrise, casarea deciziei civile atacate și trimiterea cauzei spre rejudecarea ambelor apeluri, pentru a fi administrate toate probele necesare și utile justei soluționări a prezentei cauze, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Avocat, pentru intimații pârâți, - și -, a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil, întrucât reclamanta a declarat cerere de aderare la apelul declarat de intimatul, iar, din interpretarea art.293 Cod procedură civilă, atunci când apelul principal este respins pentru motive ce nu implică cercetarea fondului, pe cale de consecință, se respinge și cererea de aderare la apel.
Față de apelul declarat de pârâtul, a arătat că se impunea admiterea excepției lipsei calității procesuale a pârâtului, deoarece, în mod greșit s-a admis acțiunea împotriva pârâtului, în condițiile în care proprietarul terenului vecin cu proprietatea reclamantei este pârâtul -, socrul pârâtului și nicidecum celelalte părți din proces, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată. cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față.
Prin acțiunea civilă înregistrată la 31 ian 2007 reclamanta - a chemat în judecată pe pârâții -, -, și, solicitând să se stabilească linia de hotar ce desparte proprietățile acestora, obligarea pârâților de a-i lăsa în deplină proprietate și liniștită posesie terenul ocupat abuziv, să-și ridice bazinul de apă amplasat pe terenul ocupat abuziv, precum și gardul și celelalte însemne amplasate pe fâșia de teren ce nu le aparține, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă 4946/21.12.2007 pronunțată de Judecătoria TG Cărbunești în dosar nr-, a fost admisă în parte acțiunea formulată împotriva pârâtului, fiind respinsă acțiunea formulată împotriva pârâților -, - și. S- stabilit linia de hotar dintre proprietățile părților ca fiind actuala linie a gardului despărțitor pe lungimea de 38,66, situat între drumul comunal la și gardul vechi din lemn spre E (pct. 42 din schița anexată la raportul de expertiză).
Au fost respinse capetele de cerere privind revendicarea și obligația de a face, fiind obligat pârâtul la 150 lei cheltuieli judiciare față de reclamantă.
Împotriva sentinței a declarat apel pârâtul, invocând faptul că s-a admis greșit capătul de cerere privind grănițuirea proprietăților, deoarece gardul actual are o vechime de peste de 40 ani si nu s-a schimbat niciodată, iar bazinul de apă este amplasat pe terenul proprietatea apelantului pârât. S-a arătat că proprietarului terenului vecin cu proprietatea reclamantei este pârâtul - socrul pârâtului și nicidecum celelalte părți din proces.
S-a criticat și modul de acordare a cheltuielilor de judecată.
Până la prima zi de înfățișare, intimata reclamantă a formulat o cerere de aderare la apelul pârâtului, solicitând trimiterea cauzei pentru rejudecare pentru administrarea de noi probe, întrucât între dimensiunile precizate în procesele verbale ale Primăriei și cele identificate de expertul desemnat în cauză există diferențe nejustificate. S-a arătat că au fost greșit interpretate antecontractul de vânzare cumpărare din 1959 încheiat cu și actul 133 din 1928, acte în baza cărora se putea determina lățimea terenului, că expertul nu a ținut seama de aceste acte. S-a susținut că nu a fost pusă în discuție pe lipsa calității procesuale pasive a pârâților -, - și, fapt ce echivalează cu o necercetare a fondului. S- solicitat o suplimentare a probatoriului în vederea verificării motivelor din cererea de aderare la apel.
Prin decizia civilă 158 din 22 aprilie 2008 Tribunalului Gorjs -au respins atât apelul cât și cererea de aderare la apel ca nefondate.
Tribunalul a reținut că s-a făcut o corectă aplicare a prev. art 584, din probele administrate în cauză rezultând că hotarul dintre părți este determinat și corespunde gardului ce desparte proprietățile părților, iar gardul refăcut de pârâți este in continuarea aliniamentului gardului din prefabricate construit în anul 1976. S-a avut în vedere faptul că nu s-a dovedit că pârâții ar ocupa din terenul reclamantei, că nu s-au formulat obiecțiuni față de raportul de expertiză. S-a considerat că expertul a răspuns obiectivelor stabilite, că pârâtul a recunoscut că se învecinează cu proprietatea reclamantei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta, motivând că tribunalul nu a intrat în cercetarea fondului, nu a analizat cererea de probatorii formulată în apel, nu a precizat motivele pentru care aceasta a fost respinsă, ceea ce atrage casarea deciziei.
Recurenta a arătat că prin cererea de aderare la apel susținut faptul că prima instanță nu a analizat probele în ansamblu, nu a luat în considerare faptul că există dovezi din care rezultă că lățimea terenului său este de 31-32, că se impunea efectuarea unei noi expertize. S-a criticat faptul că expertul a individualizat greșit terenurile părților, nu a avut în vedere actele de proprietate, nu a observat că vecinii precizați în antecontractul de vânzare cumpărare al pârâtului nu mai sunt aceeași și nu s-a clarificat situația de fapt.
S-a arătat că a fost criticată în cererea de aderare la apel lipsa de rol activ a primei instanțe și că i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil.
Excepția inadmisibilității recursului, ridicată de intimat nu este fondată, deoarece art. 293 alin 2 stabilește că aderarea la apel este fără efecte doar dacă apelul principal este retras, dacă este respins ca tardiv, ca inadmisibil sau nu este analizat pe fond. Cum în speță apelul a fost analizat pe fond, nu există temeiuri pentru care aderarea la apel să nu fie analizată, la rândul său, pe fond. Aceasta presupune că acela care a aderat la apel poate declara recurs independent de poziția procesuală a apelantului principal deoarece el tinde la schimbarea hotărârii primei instanțe, aderarea la apel fiind doar o varietate de apel, părțile având astfel, cel puțin asupra fondului cauzei, o poziție independentă.
Este de asemenea nefondată excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului, acesta fiind cel care apare înscris în evidențele funciare.
Recursul nu este fondat pentru următoarele considerente.
Potrivit art. 261 alin. 1 pct. 5 hotărârea trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței și au dus la pronunțarea unei anumite soluții.
Hotărârea se consideră nemotivată atunci când nu se poate stabili un fir logic între dispozitiv și considerente, când nu rezultă pentru ce anume instanța a ales o anumită modalitate de soluționare cauzei, lipsind instanța de control judiciar de posibilitatea de a analiza temeinicia sau legalitatea hotărârii, după caz.
În speță, se constată că tribunalul a răspuns tuturor criticilor din cererea de aderare la apel și a intrat în cercetarea fondului cauzei. Reclamanta a solicitat efectuarea unei noi expertize în apel, considerând că expertul nu a stabilit corect starea de fapt, raportat la actele de proprietate ale părților. Tribunalul motivat respingerea acestei cereri prin aceea că a considerat că expertul a răspuns tuturor obiectivelor, că părțile nu au formulat obiecțiuni și că modul în care a fost stabilit gardul despărțitor răspunde cerințelor art. 584 civ.
Apelul este o cale devolutivă de atac, în limita criticilor părților, însă aceasta nu înseamnă că instanța este obligată să administreze noi probe, regimul probator în apel fiind supus reglementării art. 295 Tribunalul a apreciat că refacerea sau completarea probelor nu constituie o necesitate, deoarece nu au fost găsite elemente care să ateste că expertul a reținut greșit starea de fapt.
Recurenta susține că instanțele nu au analizat probele coroborat, în ansamblu, critica nefiind fondată deoarece prima instanță a făcut referire la mențiunile din registrul agricol, la dimensiunile terenurile părților așa cum rezultă din acte, la constatările expertului și ale reprezentanților Primăriei din data de 23.05.2006. Instanțele au motivat soluția de menținere a liniei de hotar actuale, arătând că aliniamentul gardului nu a fost modificat de peste 30 ani, că gardul din lemn a fost refăcut, în continuarea gardului din beton, fără să fie extins spre proprietatea reclamantei.
Toate aceste demonstrează modul în care a fost stabilită situația terenurilor și reprezintă chestiuni de fapt, care țin de temeinicia hotărârii și nu pot face obiectul criticilor în recurs, deoarece potrivit art 304 c recursul poate fi promovat doar pentru aspecte de nelegalitate, de încălcare a legii.
Instanța de recurs reține că instanțele au analizat atât actele de proprietate, cât și constatările din teren, iar în raportul de expertiză s-a arătat că expertul a avut în vedere suprafețele de teren înscrie în registrul agricol și antecontractul de vânzare cumpărare din anul 1959, ceea ce demonstrează că individualizarea terenului este corectă.
Instanțele au exercitat corect rolul activ, așa cum este prevăzut de art. 129, însă acesta nu trebuie înțeles că instanța trebuie să se transforme în apărător al părții sau că este obligată să administreze toate probele care sunt solicitate. Trebuie avut în vedere, așa cum a motivat și tribunalul, faptul că reclamanta nu a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză,iar instanța a considerat corect că este lămurită prin probele administrate.
Dreptul reclamantei la un proces echitabil, așa cum este reglementat de art. 6 din CEDO, nu a fost nesocotit, întrucât drepturile ce s-au pretins că sunt încălcate au fost analizate de o instanță imparțială, independentă, potrivit dispozițiilor legale aplicabile și anume art. 480 civ. și art 584 civ. reclamanta având posibilitatea să își dovedească susținerile. Faptul că soluția aleasă de instanțele de fond nu a corespuns tuturor așteptărilor reclamantei nu înseamnă că aceasta nu a avut un proces echitabil, soluția fiind în concordanță cu probele administrate.
Apreciind că nu sunt incidente în cauză motive de recurs în sensul art. 304, recursul se va respinge ca nefondat.
În temeiul art. 274 cc.c p. recurenta va fi obligată către intimatul la plata cheltuielilor de judecată, constând în onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta reclamantă - împotriva deciziei civile nr 158 din 22 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, în contradictoiu cu intimații pârâți, -, - și.
Obligă recurenta reclamantă către intimatul pârât la 1000 lei cheltuieli de judecată.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 decembrie 2008.
Președinte, - - | Judecător, --- - - | Judecător, - - |
Grefier, - |
Red./tehnored. GI
2ex/15.12.2008
Jud apel -,
Jud. fond -
Președinte:Tatiana RădulescuJudecători:Tatiana Rădulescu, Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
