Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 337/2010. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVIĂ NR.337/2010-
Ședința publică din 18 februarie 2010
PREȘEDINTE: Moșincat Eugenia JUDECĂTOR 2: Stan Aurelia Lenuța
- - - - - JUDECĂTOR 3: Trif
- - - judecător
- - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului civil formulat de reclamanta domiciliată în G, strada-,.10,.D,.28, județul C-reprezentată de către -în calitate de . cu același domiciliu, în contradictoriu cu intimații pârâți și -ambii cu domiciliul procedural ales în S M, strada -, nr.2,.5, județul S M, împotriva deciziei civile nr.121/Ap din 13 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în dosar nr-, prin care a fost desființată sentința civilă nr.1819 din 3 octombrie 2007, pronunțată de Judecătoria Carei în dosar nr-, având ca obiect: acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă pentru recurenta reclamantă -lipsă-prin ., reprezentantul acesteia, avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.112 din 11.12.2009, eliberată de Baroul Bihor -Cabinet Individual și pentru intimatul pârât -lipsă, reprezentantul său, avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.274/25.11.2009, eliberată de Baroul Satu Mare, lipsă fiind intimata pârâtă..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că, recursul este legal timbrat cu suma de 5 lei, achitată prin chitanța din 23.11.2009 și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, după care:
Reprezentantul recurentei reclamante învederează instanței că nu mai are alte probe și solicită cuvântul asupra recursului, cu eventualitatea acordării unui termen de pronunțare.
Nemaifiind excepții de invocat și probe de solicitat, instanța consideră cauza lămurită, închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentei reclamante susține recursul, mai puțin capătul de recurs ce vizează calea de atac exercitabilă împotriva hotărârii instanței de fond, astfel că, solicită admiterea lui în temeiul art.312 pct.3 Cod procedură civilă, așa cum a fost formulat și motivat în scris, modificarea deciziei în temeiul art.304 pct.5 și pct.9 Cod procedură civilă, în sensul respingerii apelului ca tardiv introdus, cu cheltuieli de judecată justificate cu delegația și factura azi depusă. În esență, solicită a se constata că soluția instanței de apel este nelegală, fiind pronunțată cu încălcarea dreptului reclamantei la apărare, astfel că, pentru termenul de judecată din 6 mai 2009, la care s-a dezbătut cauza în fond, recurenta reclamantă a depus completarea la întâmpinare, act prin care, în cazul în care reprezentantul său nu ar fi ajuns în timp util de la G la S M, a solicitat un nou termen de judecată, cererea fiind trimisă prin fax a ajuns la dosar înainte de dezbaterea în fond, deoarece instanța o analizează în considerentele soluției atacate, în realitate, reprezentantul recurentei, a întârziat unicul tren cu care ar fi putut ajunge în timp util la proces, situație în care instanța era obligată să acorde termenul solicitat în apărare, nu putea să dezbată cauza în fond, așa cum a procedat. Totodată mai arată că, instanța de apel dezbătând în fond cauza în lipsa reprezentantului reclamantei, au fost încălcate drepturile acesteia, garantate de Legea Constituției și Convenției Europene a Drepturilor Omului, privitoare la dreptul la apărare. Reprezentantul recurentei reclamante precizează că, partea adversă nu a dovedit că ar fi fost împiedicat de o cauză mai presus de voința sa, să exercite în termen legal calea de atac prevăzută de lege, ci dimpotrivă, din actele de la dosar rezultă că apelantul a încheiat contract de asistență juridică cu cabinetul de avocat, în vederea reprezentării sale, prin cererea depusă la dosar, cabinetul de avocat a anunțat că clientul său are domiciliul ales pe adresa cabinetului de avocat, unde urmează fi fie comunicate actele, această cerere de anunțare a domiciliului ales, nu a fost schimbată niciodată, domiciliul ales în fața instanței de fond din B nefiind schimbat nici după ce competența de soluționarea a cauzei s-a declinat la Judecătoria Carei, situație în care, instanța de fond nu putea face altceva decât să se conformeze cererii formulate de însăși apelantul prin apărătorul său ales, astfel, respectând cererea apelantului, hotărârea s-a comunicat în mod corect, pe adresa indicată de acesta. Potrivit dispozițiilor codului d e procedură civilă, în cazul în care, în cursul procesului domiciliul uneia dintre părți se schimbă, acesta este obligat să anunțe instanța privitoare la schimbarea domiciliului, iar în cazul partea omite să anunțe această schimbare, instanța este obligată să comunice actele de procedură pe vechiul domiciliu, singurul anunțat în cauză. Ori, deși apelantul susține că după ce cauza a ajuns la Carei, el nu a mai avut domiciliul ales la avocatul din B, solicită a se constata că acesta nu a anunțat niciodată instanța cu privire la schimbarea domiciliului, pe cale de consecință, instanța era obligată să comunice actele de procedură pe vechiul domiciliu anunțat de avocat, iar faptul că apelantul nu s-a interesat nici la avocat, nici la instanță privitor la soarta procesului său și nici nu a anunțat instanța să i se comunice actele de procedură pe o altă adresă, și nu pe domiciliul ales, sunt fapte culpabile ale părții apelante și nu sunt evenimente mai presus de voința sa, care să justifice repunerea în termen, admis de instanța de apel. Soluția instanței de apel, a precizat reprezentantul recurentei reclamante s-a pronunțat cu încălcarea prevederilor art.129 alin.6 Cod procedură civilă, în subsidiar cu încălcarea dreptului la apărare și al principiului contradictorialității, instanța pronunțându-se asupra unei cereri ce nu a format obiectul apelului, care nu a fost comunicată cu reclamanta și în privința căreia nu i s-a permis să se apere, instanța de apel repunând apelul în termen, deși nu s-a formulat nici o cerere în acest sens. mai susține motivul de recurs soluția tribunalului s-a pronunțat cu încălcarea dreptului
Reprezentantul intimatului pârât de rând 3, solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, pentru considerentele din întâmpinare. În esență, solicită a se constata că în mod corect instanța de apel a stabilit că procedura de citare a apelantului la judecarea cauzei la Judecătoria Carei, după declinarea competenței de soluționare de către Judecătoria Sectorului 1 B, nu a fost legal îndeplinită, acesta nefiind citat în cauză de la domiciliul său, nici pe parcursul judecății și nici cu ocazia judecării cauzei în fond, de altfel, nici hotărârea pronunțată nu i-a fost comunicată la domiciliu, astfel cum impun, în toate situațiile prevederile art.90 alin.1 partea 1 Cod procedură civilă. Mai mult decât atât, apelantul nu a fost la B pentru încheierea contractului de asistență juridică, cu avocatul, acesta fiind încheiat prin fax, mai precis l-a semnat pe faxul conținând contractul de asistență juridică pe care l-a primit la BNP, expediat fiind de acest domn avocat, contract pe care apelantul a uitat că l-a semnat, și datorită faptului că, avocatul nu a mai apucat să facă nimic în cauză, deoarece s-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Carei, iar acesta nu s-a angajat să-i susțină cauza la această instanță, motiv pentru care a și susținut în fața Tribunalului Satu Mare că acel contract ar fi inexistent, iar semnătura lui falsificată. Față de toate acestea, arată că nu a existat din partea apelantului nici o rea credință, atunci când a susținut că acel contract ar fi fost fals, ci doar o scăpare de memorie, ce este pardonabilă oricărui om. De asemenea, mai arată că, în cuprinsul întâmpinării făcute de către avocatul, în contractul de asistență juridică pe care i-a încheiat cu acesta, se face precizarea domiciliului procedural al apelantului -B, sectorul 2,-, - 37,.2,.3,.30-42, numai că nu se face mențiunea persoanei căreia să i se comunice actele procedurale efectuate în cauză, motiv pentru care, consideră că în mod greșit comunicarea actelor, precum și citarea apelantului s-au făcut la și de la această adresă, ele trebuind să se facă, în lipsa precizării amintite, la domiciliul său din Ungaria, aspect ce rezultă fără echivoc din prevederile imperative ale art.93 Cod procedură civilă, astfel că, hotărârea este nulă, apelantul nefiind citat în condițiile legii, iar apelul este în termen, hotărârea nefiindu-i comunicată la domiciliu, ci în mod nelegal, la domiciliul procedural indicat de către avocatul care, în mod inexplicabil s-a prezentat în numele său în cauză la Judecătoria Sectorului 1 B, de altfel, domnul avocat, nu s-a obligat prin acel contract de asistență juridică să-l reprezinte și la Judecătoria Carei, cu atât mai mult, Judecătoria Carei trebuia să-l citeze de la domiciliul său din Ungaria și nu la cel procedural indicat de către avocat, aspect de care apelantul nici nu a avut cunoștință.
CURTEA D APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1819/03.10.2007 pronunțată în dosar nr-, Judecătoria Careia admis acțiunea civilă intentată de reclamanta, prin mandatar împotriva pârâtului și, prin urmare, a constatat că antecesorul pârâtului sen. este nedemn de a succede și prin urmare este exclus de la succesiunea defunctului. Totodată a obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 19,30 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că reclamanta este nepoată de fiu adoptiv al def., decedat la data de 12 septembrie 1979, fiind moștenitoare prin reprezentare ca urmare a decesului tatălui ei, decedat la data de 17 noiembrie 1997, așa cum rezultă din certificatul de deces, respectiv certificatul de naștere fila 10 de la dosarul nr- al Judecătoriei Sectorului 1
pârâtului, a decedat la data de 8 octombrie 1991, așa cum rezultă din certificatul de deces, acesta fiind fiul adoptiv al def..
Prin sentința nr.527/8 iunie 1951 Tribunalului Militar Cluj secția I-a, filele 5-7 din dosarul nr- al Judecătoriei Sectorului 1 B, în baza depoziției de martor calomnioasă, așa cum rezultă din depozițiile martorilor audiați în cauză, filele 36 și 37 din dosarul nr-, putând fi condamnat chiar la pedeapsa cu moartea.
Potrivit art.655 alin.1 pct.2 cod civil " sunt nedemne de a succede și prin urmare excluși de la succesiune acela care a făcut în contra defunctului o acuzație capitală declarată de judecată calomnioasă".
Din ansamblul probelor administrate în cauză, instanța de fond a constatat că este calomnioasă declarația de martor a antecesorului pârâtului față de defunctul, tatăl său, prin adopție.
Având în vedere cele arătate mai sus, instanța de fond a admis acțiunea civilă intentată de reclamantă prin reprezentantul său împotriva pârâtului, aceasta fiind întemeiată și, drept urmare, în baza art. 655 alin.1 pct.2 cod civil, a constatat că antecesorul pârâtului, sen. este nedemn de a succede și prin urmare este exclus de la succesiunea defunctului.
În baza art.274 Cod proc.civilă, a obligat pe pârât să plătească reclamantei suma de 19,30 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții și solicitând, în principal, în temeiul art.297 alin.1 Cod procedură civilă, admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, iar, în subsidiar, în temeiul art.296 Cod procedură civilă, solicită admiterea apelului, schimbarea în întregime a hotărârii atacate și respingerea acțiunii formulate de intimata-reclamantă, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.
Prin decizia civilă nr.121/Ap din 13 mai 2009, Tribunalul Satu Marea admis cererea de repunere în termenul de declarare a apelului formulată de apelantul.
A admis apelul declarat de apelanții și, împotriva sentinței civile nr.1819/3.10.2007 a Judecătoriei Carei, în contradictoriu cu intimata, prin mandatar și în consecință:
A desființat sentința apelată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de fond, urmând ca cheltuielile de judecată să fie avute în vedere cu ocazia rejudecării cauzei.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut următoarele:
În cauză apelanții au formulat o cerere de repunere în termenul legal de declarare a apelului, invocând faptul că apelantul nu a fost citat legal de instanța de fond, cu respectarea disp.art.93 Cod procedură civilă și, de asemenea, au fost încălcate aceleași reguli de procedură cu ocazia comunicării hotărârii de către instanța de fond, motiv pentru care nu a putut să declare în termenul legal prezentul apel.
Acțiunea civilă a intimatei-reclamante, în contradictoriu cu apelantul-pârât jun. pentru constatarea nedemnității succesorale a antecesorului apelantului-pârât a fost înregistrată în dosar nr.912/2006 la Judecătoria sectorului 1 B, declinată prin sentința civilă nr.1561/30.01.2007 în favoarea Judecătoriei Carei, înregistrată în dosar nr-.
S-a mai reținut totodată că, prin întâmpinarea formulată, depusă la Judecătoria sectorului 1 B, aflată la fila 128, avocatul angajat în cauză, respectiv, a indicat ca și domiciliu ales al apelantului-pârât sediul profesional al Cabinetului de avocat din B, prin avocați, și, fără să indice, conform disp.art.93 Cod procedură civilă, și persoana însărcinată cu primirea actelor de procedură. Același domiciliu ales a fost păstrat cu ocazia citării apelantului-pârât de către Judecătoria Carei, comunicarea făcându-se la sediul avocațial, ori, conform textului de lege - art.93 Cod procedură civilă - în caz de alegere de domiciliu dacă partea a arătat și persoana însărcinată cu primirea actelor de procedură, comunicarea acestora se va face la acea persoană, iar în lipsa unei asemenea arătări la domiciliul părții.
Fiind încălcate aceste texte de lege, tribunalul a considerat că, comunicarea față de apelantul jun. nu s-a realizat legal, motiv pentru care a admis cererea de repunere în termenul legal de declarare a apelului și având în vedere că procedura de citare nu a fost legal îndeplinită pentru această parte, pentru aceleași considerente, tribunalul, în baza disp.art.297 alin. 1 Cod procedură civilă, a admis apelul declarat, a desființat hotărârea apelată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de fond.
Cheltuielile de judecată urmând a fi avute în vedere cu ocazia rejudecării cauzei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs -, invocând următoarele:
-instanța a dezbătut cauza în fond în lipsa reprezentantului recurentei, astfel că au fost încălcate drepturile sale garantate de Constituție și Convenția Europeană a Drepturilor Omului, instanța neacordând termenul solicitat în apărare;
-faptul că apelantul nu a anunțat instanța să i se comunice actele de procedură pe o altă adresă, și nu pe domiciliul ales, sunt fapte culpabile ale apelantului, nefiind evenimente mai presus de voința părții, care să justifice repunerea în termen;
-instanța s-a pronunțat asupra unei cereri care nu a fost comunicată cu recurenta niciodată, fiind încălcate prevederile art.129 alin.6 Cod procedură civilă;
-hotărârea instanței de fond se putea ataca numai cu recurs, nu cu apel.
Intimatul, prin întâmpinare a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate ca temeinică și legală, reținându-se că în mod corect instanța de apel a stabilit că procedura de citare a intimatului la judecarea cauzei, după declinarea competenței de soluționare a acesteia de către Judecătoria sectorului 1 B, nu a fost legal îndeplinită, acesta nefiind citat de la domiciliul săi, nici pe parcursul judecății și nici cu ocazia judecării în fond a cauzei, hotărârea nefiindu-i comunicată la domiciliu.
Examinând hotărârea recurată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța constată următoarele:
Prin întâmpinarea depusă în dosarul nr- al Judecătoriei Sectorului 1 B, intimatul a indicat domiciliul ales la sediul profesional al Cabinetului de avocat prin avocați, și (fila 128).
Conform art.93 din Codul d e procedură civilă - text de lege pe care tribunalul și-a fundamentat hotărârea-, dacă părțile sunt reprezentante printr-un mandatar la care și-au ales domiciliul și pe care l-au . să primească actele de procedură, atunci citarea și comunicarea actelor de procedură se va face la domiciliul mandatarului, iar în lipsa unei asemenea împuterniciri, toate comunicările se vor face la domiciliul părții. Din actele existente la dosar nu rezultă că intimatul l-ar fi . pe avocatul, la sediul cabinetului căruia și-a ales domiciliul, să primească actele de procedură, însă în speță nu-și găsesc incidența dispozițiile legale enunțate mai sus, fiind aplicabile alte prevederi legale despre care se va face vorbire în alineatele ce succed, având în vedere că recurentul pârât domiciliază în străinătate.
Astfel,în situația în care pârâtul locuiește în străinătate, devin aplicabile dispozițiile art.114/1 alin.4 din Codul d e procedură civilă,iar în temeiul acestora pârâtul este informat că are obligația de a-și alege domiciliul în România, "unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul", și doar în ipoteza în care acesta nu se conformează obligației menționate, comunicările se vor face la domiciliul din străinătate. În speță, pârâtul, domiciliat în străinătate și-a ales domiciliul în România, iar apărătorul acestuia s-a prezentat la proces, în cursul soluționării cauzei în primă instanță fiindui comunicate cererea de chemare în judecată și înscrisurile anexate acesteia, făcându-se, la solicitarea acestuia, aplicarea prevederilor art.114 alin.2 din Codul d e procedură civilă.
Cât privește criticile axate pe nesocotirea dreptului la apărare și respectiv a prevederilor art.129 alin.6 din Codul d e procedură civilă, este de subliniat că motivele de apel -în cadrul cărora apelantul invoca inclusiv încălcarea prevederilor art.93 Cod procedură civilă -au fost comunicate părții intimate, aceasta formulând întâmpinare la motivele de apel, iar ulterior completare la întâmpinare. Într-adevăr, la termenul de judecată din 6 mai 2009, instanța nu a dar curs cererii recurentei privind acordarea unui nou termen, însă a acordat părților posibilitatea de a depune concluzii sau note scrise, amânând pronunțarea pentru data de 13 mai 2009. Conform prevederilor art.156 alin.2 din Codul d e procedură civilă, când instanța refuză amânarea judecății pentru lipsă de apărare, va amâna pronunțarea în vederea depunerii de concluzii scrise. De altfel, în speță, cererea privind acordarea unui nou termen nu a fost deloc motivată, or potrivit prevederilor alineatului 1 ale textului precitat, o astfel de cerere trebuind să fie "temeinic motivată".
Ceea ce a greșit însă tribunalul este faptul că recurenta nu a fost înștiințată cu privire la cererea de repunere în termenul de declarare a apelului, cerere formulată verbal în ședința publică din 6 mai 2009, cerere în raport de care ea nu a avut posibilitatea să-și formuleze apărările, fiind astfel nesocotit atât principiul contradictorialității cât și cel al dreptului la apărare.
De altfel, o atare cerere apare ca fiind lipsită de temei, câtă vreme, potrivit art.103 din Codul d e procedură civilă, cererea de repunere în termen se poate face numai în interval de 15 zile de la încetarea cauzelor care justifică depășirea termenului, iar în speță cererea respectivă a fost formulată în ziua de 6 mai 2009, în condițiile în care apelul a fost declarat la 28.11.2008, când o astfel de cerere nu apare ca fiind formulată. Apoi, aspectele invocate în susținerea cererii aflate în discuție nu se constituiau în cauze apte a justifica depășirea termenului de prescripție, astfel că se impunea ca tribunalul să facă aplicarea prevederilor legal enunțate.
În contextul sus arătat, se mai impune a se face precizarea că nu poate fi primită nici cealaltă susținere a intimatului apelant, exprimată de acesta prin motivele de apel, în sensul că cererea sa de apel ar fi fost formulată înăuntrul termenului de apel, pe motivul că hotărârea apelată nu i-ar fi fost comunicată la domiciliul său. O atare susținere nu poate fi acceptată având în vedere că, astfel cum s-a reliefat întrunul din alienatele ce preced, sentința judecătoriei a fost comunicată cu aplicarea corectă a prevederilor art.114/1 alin.4 din Codul d e procedură civilă, la domiciliul său ales din România, domiciliu la care, în consonanță cu textul de lege enunțat trebuia " să i se facă toate comunicările privind procesul".
În atare situație, soluția instanței de apel, de admitere a cererii de repunere în termenul de apel și respectiv de admitere a apelului, în condițiile în care acesta era tardiv declarat, este nelegală, sens în care se impune modificarea în totalitate a deciziei.
Față de considerentele ce preced, instanța, în baza dispozițiilor art.312 alin.1 și 3 din Codul d e procedură civilă, va admite ca fondat recursul, va modifica în tot decizia în sensul că va respinge cererea de repunere în termenul de apel și respectiv va respinge ca tardiv apelul.
În baza prevederilor art.274 din Cod, intimații și vor fi obligați la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea recurentei, reprezentând valoarea onorariului avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.312 alin.1, combinat cu art.296 și 316 Cod procedură civilă,
ADMITE ca fondat recursul introdus de recurenta domiciliată în G, strada-,.10,.D,.28, județul C-reprezentată de către -în calitate de . cu același domiciliu, în contradictoriu cu intimații pârâți și -ambii cu domiciliul procedural ales în S M, strada -, nr.2,.5, județul S M, împotriva deciziei civile nr.121/Ap din 13 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o modifică în tot în sensul că respinge cererea de repunere în termenul de declarare a apelului formulată de apelantul și, în consecință, respinge ca tardiv apelul introdus împotriva sentinței civile nr.1819 din 3 octombrie 2007 Judecătoriei Carei.
Obligă intimații și la plata cheltuielilor de judecată în favoarea recurentei în cuantum de 1000 lei.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 18 februarie 2010.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - -
Red.concept decizie -
Data:4.03.2010
Jud.fond
Jud.apel /
Dact.
Data:5.03.2010
5 ex.
3 com.
Data:
Președinte:Moșincat EugeniaJudecători:Moșincat Eugenia, Stan Aurelia Lenuța, Trif
