Acțiune în declararea simulatiei. Speță. Decizia 437/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 437
Ședința publică de la 07 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Văleanu
JUDECĂTOR 2: Georgeta Protea
JUDECĂTOR 3: Liliana Palihovici
Grefier - -
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de împotriva deciziei civile nr. 211/19 03 2008 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru recurentă și intimatul asistat de avocat ce o reprezintă și pe intimata, lipsă fiind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că pricina este la al doilea termen de judecată.
Avocat depune la dosar delegație de substituire pentru avocatul titular pentru intimații și.
Având în vedere valoarea obiectului pricinii asupra căruia se poartă litigiul menționată la filele 22-23, fiind peste 1 miliard lei, instanța se constată legal investită cu recursul promovat.
Avocat depune la dosar precizări privind contestarea valorii imobilului însoțite de înscrisuri (certificatul fiscal nr. 628/2007, adresa nr. 1465/2006, lista cu comunele din județul I și clasificarea acestora, tabel cu valori minime). Arată că s-a stabilit un preț global al imobilului, s-a avut în vedere la stabilirea valorii expertiza pusă la dispoziția Camerei Notarilor Publici din I în care se stabilesc prețurile în funcție de anumite criterii, respectiv zonă etc.
Se înmânează un exemplar al precizărilor apărătorului recurentei.
Avocat arată că prin certificatul fiscal emis în anul 2007 s-a stabilit o valoare a imobilului de 14015 lei ron.
Instanța, față de valoarea menționată în expertiza aflată la dosar în care se face referire la valoarea actuală a imobilului, constată că este legal sesizată cu recursul promovat de, astfel încât, nemaifiind alte cereri de formulat, acordă cuvântul părților la dezbateri pe fondul cauzei.
Avocat solicită admiterea recursului, consideră că instanța de apel a greșit când a respins apelul ca tardiv formulat. Având în vedere înscrisul de la pg.18 dosar fond, respectiv cererea pentru angajare apărător, aceasta a fost formulată de, neavând cunoștință de existența procesului prin citație. Sentința civilă de la instanța de fond a fost greșit comunicată pârâtei. Arată că pârâta nu a fost citată corect nici la prima instanță, nici în apel, aceasta a luat la cunoștință de existența dosarului prin demersuri proprii. S-a solicitat repunerea în termen, instanța a constatat că a depus motivele de apel tardiv.
Solicită a se avea în vedere că hotărârea a fost dată în apel cu greșita aplicare a disp. art. 304 pc.9 Cod procedură civilă. Recurenta nu a semnat, nu a participat, nu a avut la cunoștință de încheierea actului secret.
De asemenea, arată că în mod greșit au fost aplicate dispozițiile art. 1169 cod civil referitoare la sarcina probei, nu recurenta trebuie să dovedească opozabilitatea înscrisului ci părțile care au introdus această acțiune. Solicită a se avea în vedere că s-a răsturnat sarcina probei. S-a cerut dovedirea valabilității înscrisului autentic (a contractului de vânzare cumpărare) contrar înscrisului sub semnătură privată care nu provine de la recurentă. Acesta din urmă nu are dată certă, nu se înțelege dacă a fost semnat pe data de 3 sau pe data de 5.01.2003.
Solicită a se lua în considerare motivele de recurs formulate și în scris.
Avocat solicită respingerea recursului formulat de și menținerea hotărârii pronunțate de Tribunalul Iași.
În ceea ce privește necitarea corectă a recurentei la prima instanță, arată că, aceasta a depus la dosarul de fond întâmpinare în care își indică domiciliul în H, strada -, casa nr. 201. La adresa indicată au fost ulterior comunicate toate actele de procedură. În conformitate cu dispozițiile art. 98 Cod procedură civilă, schimbarea domiciliului trebuia adusă la cunoștința instanței.
Solicită a se constata că apelul a fost introdus tardiv, instanța de apel a admis legal excepția tardivității.
Pe fondul cauzei, consideră că instanța de apel a făcut o apreciere și o aplicare corectă a probelor. S-a susținut de către partea adversă că intimații de azi nu ar fi făcut probe în cauză. În actul ascuns se arăta voința reală a părților cuprinsă în contractul de vânzare-cumpărare, în fapt terenul se donează și nu se vinde.Nu demonstrează un fapt negativ, că intimații trebuiau să facă dovada că nu s-a plătit prețul. Dovada neplății prețului trebuia făcută de partea adversă, în fața notarului, s-a precizat doar că a fost plătit dar nu s-a făcut și mențiunea că s-a plătit în fața notarului. Consideră că în mod corect contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 340/2003 a fost apreciat ca un act simulat.
Solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii Tribunalului Iași, cu obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecată. Depune la dosar chitanța nr. 202/06.11.2008 reprezentând onorariu avocat de 1190 lei.
În replică, apărătorul recurentei arată că, la instanța de fond, s-a reținut prin încheiere, cu buletinul de identitate, că a fost rectificată adresa pârâtei.
Declarându-se dezbaterile închise, după deliberare:
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 10146/24.09.2007 pronunțată de Judecătoria Iași, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei și a fost admisă excepția nulității contractului de donație invocată de pârâtă. Drept consecință, s-a respins acțiunea formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții și (fostă ).
În pronunțarea acestei soluții, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată reclamanții au solicitat să se constate simulația contractului de vânzare-cumpărare nr. 340/22 ianuarie 2003 pentru imobilul din satul, comuna, județul I, compus din casă de locuit și 5311,79 teren aferent arătând că în realitate imobilul menționat fost donat fiului lor.
Față de excepția lipsei calități procesuale pasive instanța a constatat excepția ca fiind neîntemeiată întrucât pârâta este parte în contractul de vânzare-cumpărare contestat, ceea ce îi conferă calitate procesuală pasivă.
Excepția nulității contractului de donație invocată de pârâtă s-a constatat a fi întemeiată întrucât potrivit art. 813 Cod civil donațiile se fac prin act autentic. Întrucât actul secret invocat intitulat "Convenție" (fila 19) nu a fost încheiat în forma autentică cerută de lege, acesta este nul.
Cât timp contractul secret nu este valabil, acesta nu poate produce efecte juridice astfel încât contractul de vânzare-cumpărare contestat va continua să-și producă efectele ca fiind singurul care exprimă voința reală a părților.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel reclamanții și și pârâta.
Prin sentința civilă nr. 211 din 19 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Iași, s-a admis apelul declarat de reclamanții și împotriva sentinței civile nr. 10146 din 24.09.2007 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care a schimbat-o în parte în sensul că a admis acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâții și. S- constatat caracterul simulat al contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 340/22.01.2003, respingându-se excepția nulității donației.
Totodată, s-a respins cererea de repunere în termenul de declarare a apelului formulată de pârâta și s-a respins ca tardivă cererea de apel formulată de pârâtă împotriva sentinței civile nr. 10146/2007 a Judecătoriei Iași. Intimații au fost obligați la plata sumei de 10,3 lei cheltuieli de judecată către apelanții.
În pronunțarea acestei soluții, tribunalul a reținut următoarea situație de fapt:
În cursul judecării cauzei în primă instanță, pârâta a fost citată la adresa din -, județul H astfel cum rezultă din citațiile din dosar.
La această adresă, pârâta a primit citațiile dovadă fiind cererea depusă la fila 18 dosar fond prin care se solicita acordarea unui termen pentru angajare apărător.
Ulterior, pârâta a fost reprezentată de un avocat ales (fila 21) și a depus întâmpinare.
Comunicarea sentinței de fond s-a realizat la aceeași adresă (prin afișare - fila 70 dosar) pârâta neaducând la cunoștința instanței că ar avea o altă adresă sau că ar fi fost incorect citată.
Este astfel irelevant faptul că pe viza de reședință din actul de identitate al pârâtei (fila 20 apel) apare înscrisă denumirea de sat - și nu str. -, atât timp cât actele de procedură trimise de instanță i-au parvenit la timp, dovadă fiind cererea depusă la fila 18 dosar fond.
S-a constatat astfel că, pârâta nu a respectat termenul prevăzut de art. 284 al. l Cod procedură civilă pentru declararea apelului, iar motivul prevăzut de art. 103 al. teza a-II-a Cod procedură civilă și invocat de aceasta este nedovedit, drept pentru care a fost respins, ca tardiv, apelul declarat de pârâta.
Cu privire la apelul declarat de reclamanții și, analizând sentința de fond în raport de art. 294 și următoarele Cod procedură civilă, s-a constatat a fi întemeiat.
Astfel, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 340/22.01.2003 reclamanții și au vândut pârâților și (actual ) un imobil compus din casă de locuit, anexă și teren.
La fila 19 dosar fond a fost depus un înscris sub semnătură privată denumit "Convenție" prin care reclamanții șidăruiescfiului lor, "nu și soției sale ", același imobil. Convenția a fost încheiată la 3(5).01.2003 în prezența martorilor și (audiat și de instanță).
În cauza de față există două acte: unul public, autentic, reprezentat de contractul de vânzare cumpărare și cunoscut de părți și un alt act, secret, înscris sub semnătură privată, cunoscut doar de reclamanți și pârâtul.
În privința actului secret, pârâta intimată a declarat că este fals, nedovedind însă susținerea.
Reclamanții - apelanți au susținut că prețul nu a fost plătit. În act s-a consemnat că vânzătorii au primit prețul de 25.000.000 lei RON, aspect susținut și de pârâta.
Dovada plății prețului trebuia însă făcută de pârâtă, în condițiile în care banii nu au fost înmânați în fața notarului, cu orice mijloc de probă și cu respectarea dispozițiilor art. 1191 Cod civil. Această dovadă nu există la dosar.
În ceea ce privește lipsa formei autentice a actului de donație (secret) nu se poate reține ca motiv de nulitate.
Se consideră că donația deghizată este valabilă, dacă îndeplinește condițiile de fond prevăzute de lege pentru orice donație și dacă actul public, sub a cărui aparență se deghizează, este încheiat în formă autentică.
Este acoperită astfel lipsa formei autentice a actului secret, simulația fiind o operațiune juridică unitară chiar dacă presupune existența a două acte juridice.
Este adevărat că art. 813 Cod civil impune forma autentică pentru donație (ad validitatem) dar art. 845 Cod civil recunoaște donația deghizată.
În acest sens, doctrina a reținut situații în care a recunoscut validitatea donațiilor indirecte (renunțarea la drept, remiterea de datorie, stipulația pentru altul) și darurilor manuale.
Recunoașterea valabilității actului secret este conformă astfel și cu principiul libertății de voință al Codului civil.
Legiuitorul a oferit suficiente mijloace de protecție a donatorului, în afara obligativității formei autentice, motiv pentru care în cazul simulației, actul poate fi socotit valabil.
În nenumărate rânduri, jurisprudența a decis că donațiile deghizate sunt valabile dacă părțile pot să dispună și să primească, cu titlu gratuit și dacă actul are o cauză licită.
Prin urmare, atât timp cât contraînscrisul secret nu s-a dovedit a fi fals, se consideră a fi valabil exprimând reala voință a părților.
S-a constatat că instanța de fond a dat o interpretare prea restrictivă dispozițiilor art. 813 Cod civil fără a avea în vedere simulația ca operațiune juridică specială.
În ceea ce privește susținerea că partea care a invocat excepția nulității donației să plătească taxa de timbru la valoarea imobilului, este neîntemeiată atât timp cât nu s-a solicitat și repunerea părților în situația anterioară.
În raport de aceste considerente, s-a admis apelul declarat de reclamanții și și va fi schimbată în parte sentința de fond, conform art. 296 Cod procedură civilă, în sensul admiterii acțiunii.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâta criticând hotărârea atacată ca fiind nelegală pentru următoarele motive:
1. În mod greșit instanța de apel a respins ca tardiv apelul pe care l-a promovat. În mod eronat nu s-a observat că pe tot cursul judecății a fost greșit citată și că de existența dosarului - al Judecătoriei Iași nu a luat la cunoștință prin citație, ci în cursul judecării dosarului nr- al Judecătoriei Iași.
Greșit reține instanța de apel că nu a efectuat nici un demers pentru a comunica instanței adresa sa exactă. Arată recurenta că la ultimul termen de judecată s-a prezentat personal în instanță, s-a legitimat cu actul de identitate și a reținut în cuprinsul sentinței civile adresa corectă. De aceea, comunicarea greșită a sentinței face ca termenul de declarare a apelului să nu poată începe a curge și de aceea consideră că apelul exercitat la data de 13.02.2008 este în termenul legal, fiind greșit respins ca tardiv.
2. Hotărârea a fost pronunțată cu aplicare greșită a legii. Consideră că prin aplicarea greșită a dispozițiilor art. 1175 Cod civil s-a considerat că actul secret produce efecte în contra sa, care este terț față de actul invocat, astfel consideră recurenta că actul secret nu îi poate fi opus.
3. Consideră că hotărârea atacată este nelegală întrucât instanța de apel a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 1169 Cod civil în privința sarcinii probei. Cum reclamanții au pretins existența simulației, aceștia aveau obligația de a demonstra în contra înscrisului autentic care constituie dovada actului aparent.
4. Recurenta arată că hotărârea atacată este nelegală întrucât în mod greșit s-a dat eficiență actului secret încheiat între reclamantă și pârâtul, deoarece înscrisul respectiv nu l-a semnat. Consideră că actul sub semnătură privată nu îi poate fi opus și nu poate să facă dovada contrară actului autentic.
Susține că actul secret nu întrunește nici cerințele de validitate atâta timp cât nu a fost întocmit în formă autentică astfel încât donația pretinsă nu poate produce efecte juridice.
În drept sunt invocate dispozițiile art. 304 pct. 5 și 9 Cod procedură civilă solicitându-se admiterea recursului în sensul criticilor formulate.
Intimații - reclamanți și au formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului întrucât hotărârea atacată este temeinică și legală. Arată intimații că în mod corect instanța de apel a reținut că donația deghizată este valabilă, fiind actul secret care exprimă realitatea raportului juridic dintre părți.
Analizând actele și lucrările dosarului, raportat la motivele de recurs învederate și dispozițiile legale incidente în cauză, Curtea constată că motivele de recurs înscrise în art. 304 pct. 5 și 9 Cod procedură civilă nu își găsesc incidența în cauză, având în vedere următoarele considerente:
Soluția instanței de apel d e respingere ca tardiv a apelului formulat de pârâta este legală întrucât comunicarea hotărârii apelate a fost realizată cu îndeplinirea cerințelor legale la domiciliul pârâtei, ce a fost indicat în mod expres de către aceasta în cuprinsul întâmpinării formulată la instanța de fond. Astfel, la filele 26 - 28 se află întâmpinarea depusă la dosarul de fond de către pârâta (fostă ) în cuprinsul căreia pârâta indică domiciliul din județul H, oraș, strada -, casa nr. 201, adresă la care pârâta a fost citată și până la acest moment procedural.
Citarea pârâtei s-a realizat la aceeași adresă și după ce instanța de fond a dispus la data de 28 mai 2007 repunerea cauzei pe rol, conform dispozițiilor art. 151 Cod procedură civilă ( 36) pentru ca în final comunicarea hotărârii apelate să fie realizată la adresa indicată chiar de pârâtă în cuprinsul întâmpinării formulate -,-, județul Drept urmare, în mod corect tribunalul calculat termenul de apel d e la data înscrisă în procesul - verbal ( 70 dosar fond) de îndeplinire a dovezii de comunicare a hotărârii care atestă afișarea actului, la adresa indicată de pârâtă în apărările formulate.
Susținerile recurentei în sensul că s-ar fi prezentat în instanță și s-ar fi legitimat cu actul de identitate sunt lipsite de eficiență juridică încât demersul acesteia s-a realizat abia la instanța de apel și nu pe parcursul judecății în fond.
Cum pârâta nu a respectat termenul imperativ prevăzut de art. 284 alin. 1 Cod procedură civilă pentru declararea căii de atac a apelului și întrucât motivul invocat de aceasta pentru repunerea în termenul de executare a căii de atac nu a fost dovedit, în mod corect tribunalul a respins ca tardiv apelul formulat.
Hotărârea recurată este legală și din perspectiva modului în care instanța de apel efectuat aplicarea și interpretarea dispozițiilor legale înscrise în art. 1175 coroborat cu art. 1167 Cod civil.
Este cunoscut că acțiunea în simulație, prin care nu se atacă actul real încheiat între părți, are caracterul unei acțiuni în constatare, iar instanța se rezumă la constatarea existenței actului secret și înlăturarea totală sau parțială a actului public, aparent. Această soluție este în concordanță cu principiul potrivit căruia aparența de drept poate fi înlăturată oricând întrucât actul juridic simulat nu poate fi consolidat prin trecerea timpului.
În speță, în mod corect prin hotărârea recurată s-a constatat existența actului secret - donația deghizată - fiind înlăturat efectul translativ de proprietate asupra imobilului produs prin actul aparent - contractul de vânzare - cumpărare.
Nu este întemeiată critica recurentei potrivit căreia donația deghizată trebuie să îmbrace numai forma autentică.
Pentru valabilitatea donației deghizate este necesar să fie întrunite condițiile de fond ale donației, precum și cele de formă ale actului simulat. Respectarea formei autentice prevăzute de lege în materie de donații are în vedere autentificarea actului extensibil care ascunde donația (deci, cel de vânzare-cumpărare) iar nu donația însăși ca act disimulat - care potrivit voinței părților - trebuie să rămână disimulat. Actul disimulat care servește părților pentru dovedirea simulației nu trebuie să fie autentificat întrucât pentru dovedirea caracterului simulat al actului aparent nu se cere o simetrie de formă.
În privința condițiilor în care se poate face dovada situației juridice reale, proba simulației se poate face potrivit prevederilor expuse în art. 1173 și 1198 Cod civil fie prin contraînscrisuri, fie prin martori și prezumții în privința declarațiilor făcute de părți ce reflectă voința lor reală și care au fost consemnate în act. În privința terților este admis orice mijloc de dovadă întrucât pentru aceștia simulația constituie un simplu fapt.
Nu este întemeiată nici critica recurentei referitoare la împrejurarea că nu se poate determina că înscrisul sub semnătură privată, invocat drept act secret, ar fi fost încheiat anterior actului public.
Pentru existența simulației este suficient a se determina ca actul semnat să fi precedat actul aparent ori să fi fost simultan cu acesta. Esențial în existența simulației este determinarea faptului că înțelegerea dintre părți, deci convenția secretă în sens de operațiune juridică (negotium) să fie autentică ori concomitentă actului aparent.
În speță, actul sub semnătură privată corelat cu depoziția martorului, fac dovada autenticității operațiunii juridice și a înscrisului probator cu privire la convenția ascunsă a părților și atâta timp cât - deși contestat - nu s-a făcut dovada că actul secret (contraînscrisul) ar fi fals, în mod judicios tribunalul a reținut că este valabil încheiat și exprimă voința reală a părților.
Drept consecință, reținând că instanța de apel a efectuat o aplicare judicioasă a prevederilor legale ce guvernează domeniul, definind corect natura și întinderea răspunderii juridice părți, se constată că sub toate aspectele evocate recursul pârâtei se vădește a fi nefondat, urmând a se respinge ca atare în baza dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă.
Reținând culpa procesuală a recurentei, în baza dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă, aceasta va fi obligată să plătească intimaților și suma de 1190 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de împotriva deciziei civile nr. 211/19 03 2008 pronunțată de Tribunalul Iași, decizie pe care o menține.
Obligă recurenta să plătească intimaților și suma de 1190 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (onorariu de avocat).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 7 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex.
05.12.2008
Tribunalul Iași
Jud.
Jud.
Președinte:Cristina VăleanuJudecători:Cristina Văleanu, Georgeta Protea, Liliana Palihovici
