Contestație la executare. Jurisprudență. Decizia 440/2008. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECTIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 440

Ședința publică de la 07 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Cristina Văleanu

JUDECĂTOR 2: Georgeta Protea

JUDECĂTOR 3: Liliana Palihovici

Grefier - -

S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de SC " Drumuri și Poduri" SA V împotriva deciziei civile nr. 86/A/4.06.2008 a Tribunalului Vaslui.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic G pentru recurentă și avocat pentru intimata, lipsă fiind intimatul.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Avocat depune la dosar împuternicire avocațială pentru intimata.

Consilier juridic solicită admiterea probei cu înscrisuri referitoare la acte de executare. Instanța admite proba cu înscrisuri, sens în care se depune la dosar adresa nr. 2420 emisă de Primăria Municipiului H, adresa nr. 11776 emisă de Direcția Fiscală a Municipiului B, cu duplicat.

Se înmânează av. duplicatul înscrisurilor. Acesta arată că nu mai are alte probe de formulat și nu solicită amânarea cauzei pentru a lua cunoștință de conținutul înscrisurilor.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul părților asupra aspectului privind neîncadrarea motivelor de recurs în pct. 1-9 Cod procedură civilă, invocat la termenul de judecată anterior, din data de 03.10.2008 și pe fondul cauzei.

Consilier juridic lasă la aprecierea instanței excepția invocată de instanță.

Pe fondul cauzei solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea deciziei nr. 86/A/2008 pronunțate de Tribunalul Vaslui

Avocat solicită a se constata nulitatea cererii de recurs, având în vedere că nu se încadrează în nici unul din pct. 1-9 ale art. 304 Cod procedură civilă. Tribunalul Vasluia admis apelul, pe fondul cauzei nu s-a pronunțat asupra tuturor capetelor de cerere și a procedat corect la trimiterea cauzei spre rejudecare.

Solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii instanței de apel ca temeinică și legală, fără obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecată.

Pe fondul cauzei, solicită respingerea recursului, dacă ar exista alte considerente care s-ar încadra în prevederile art. 304 Cod procedură civilă, nu vizează motivele pentru care s-a admis apelul.

Declarându-se dezbaterile închise, după deliberare:

CURTEA DE APEL:

Asupra recursului civil de față;

Prin sentința civilă nr. 1335 din 05.12.2007 pronunțată de Judecătoria Hușis -a respins contestația formulată de împotriva executării silite începute în dosarul de executare nr. 162/2007 al Biroului Executorului Judecătoresc și a respins contestația formulată de împotriva executării silite începută în dosarul nr. 162/2007 a Biroului Executorului Judecătoresc.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:

Prin sentința penală nr. 175/2006 a Judecătoriei Huși, a fost obligat în solidar cu să achite părții civile SC Drumuri Și Poduri SA V suma de 733.827.857 lei ROL.

Deoarece nu a achitat debitul către creditoare s-a pornit executarea silită a sentinței penale a Judecătoriei Huși, respectiv urmărirea silită imobiliară asupra casei de locuit situată în H, str. -, nr. 25, jud. V, proprietatea sa și a soției sale,.

Executarea silită asupra imobilului bun comun s-a pornit în condițiile în care debitorul nu are în proprietate bunuri proprii.

Dacă bunurile proprii ale soțului debitor nu sunt suficiente pentru acoperirea creanțelor creditorilor personali, aceștia pot cere împărțirea bunurilor comune, prin hotărâre judecătorească însă, numai în măsura necesară acoperirii creanței.

Ordinea în care bunurile proprii și comune pot fi urmărire este imperativă.

Deși s-a făcut cerere pentru executarea imobilului proprietate comună a debitorului și a soției sale, creditoarea SC Drumuri Și Poduri SA V, nu a solicitat împărțirea bunurilor comune ale celor doi soți pe calea unei acțiuni principale.

a formulat o contestație la executare prin care a solicitat, în baza art. 400 indice 1 Cod procedură civilă, partajul bunurilor comune, însă cu motivarea că imobilul supus executării silite este bunul propriu al contestatoarei.

Instanța a constatat că acest imobil a fost dobândit printr-un act de vânzare cumpărare de către ambii soți de la părinții și contestatoare, fiind deci, bun comun al celor doi soți.

Deși contestatoarea a motivat în cererea de chemare în judecată că actul de vânzare cumpărare este o donație deghizată, prin care părinții au gratificat-o cu imobilul ce face obiectul vânzării cumpărării, acest fapt nu a rezultat din probele administrate în cauză în sensul că nu a fost soluționată nicio acțiune pentru declararea simulației împotriva actului aparent, respectiv actul de vânzare cumpărare.

În cauză, nu s-a depus vreun act prin care să fie constatată nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare.

În aceste condiții, prin acel contract de vânzare cumpărare a operat transferul dreptului de proprietate asupra imobilului de la părinții și contestatoare la cei doi soți, și, devenind bun comun.

Referitor la beneficiul de discuțiune, instanța de fond a reținut că nu s-a făcut dovada de către creditoare că au fost urmărite mai întâi bunurile proprii ale debitorului.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs și.

Prin decizia civilă nr. 86/A/04 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui au fost admise apelurile declarate de și împotriva sentinței civile nr. 1335 din 05.12.2007 pronunțată de Judecătoria Huși, sentință pe care desființat- S-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

În pronunțarea acestei soluții, tribunalul a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Huși la nr. 1466/20.07.2007, contestatoarea a formulat contestație la executare împotriva executării silite pornită la cererea creditoarei SC Drumuri și Poduri SA V, împotriva debitorului care este soțul contestatoarei.

Contestatoarea a susținut că imobilul supus executării silite constituie bun comun, are o cotă de contribuție de 100% la dobândirea bunurilor comune și a solicitat partajarea bunurilor comune.

Împotriva executării a formulat contestație la executare și debitorul susținând că imobilul urmărit este bun dobândit în timpul căsătoriei prin cumpărare conform contractului nr. 253/1991.

Prin sentința civilă nr. 1335/5.12.2007, instanța de fond a respins cele două contestații reținând în considerentele hotărârii că imobilul în litigiu a fost dobândit de soți în timpul căsătoriei în baza unui contract de vânzare - cumpărare, iar contestatoarea nu a făcut dovada că imobilul este bun propriu, dobândit printr-o donație deghizată, fără însă să analizeze cererea privind partajarea bunurilor comune.

Din dispozițiile cuprinse în art. 129 alin. ultim Cod procedură civilă, rezultă obligația instanței de a se pronunța cu privire la toate capetele de cerere, cu judecata cărora a fost învestită.

Față de dispozițiile textului menționat, se constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală întrucât nu a analizat și nu s-a pronunțat asupra cererii privind partajul bunurilor comune, solicitat de contestatoare și care rezultă fără echivoc din conținutul cererii de chemare în judecată, chiar dacă aceasta a pretins că are o contribuție de 100% la dobândirea imobilului.

De altfel, trebuie avut în vedere și art. 4011Cod procedură civilă, care stabilește că împărțirea bunurilor comune poate fi cerută și în cadrul judecății contestației la executare silită.

Având în vedere că instanța de fond nu a rezolvat cererea contestatoarei privind partajarea bunurilor comune și dispozițiile art. 297 al. 1 Cod procedură civilă, au fost admise apelurile, desființată hotărârea primei instanțe și trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs "LUCRĂRI DRUMURI ȘI PODURI" V criticând hotărârea atacată ca fiind netemeinică și nelegală. În motivarea recursului s-a arătat că prin cererea de apel formulată împotriva sentinței civile nr. 1335/2007 pronunțată de Judecătoria Huși contestatorii și au invocat faptul că instanța de fond nu a judecat toate capetele de cerere formulate. Consideră recurenta că toate solicitările contestatorilor formulate divers se grevează pe un singur aspect, respectiv cel de a crea convingerea instanței că imobilul supus executării silite este bunul propriu al contestatoarei-apelante. Arată că instanța de apel nu a analizat suficient actele dosarului pentru a constata că instanța de fond în mod corect s-a pronunțat prin respingerea cererii.

Se solicită admiterea recursului, casarea deciziei pronunțată de Tribunalul Vaslui și menținerea hotărârii pronunțată de Judecătoria Huși ca legală și temeinică.

Recursul este nul.

Potrivit art. 303 Cod procedură civilă recursul trebuie motivat înlăuntrul termenului de recurs, care conform art. 301 Cod procedură civilă este de 15 zile de la comunicarea hotărârii recurate prin arătarea și dezvoltarea separată a fiecărui motiv de recurs.

Motivele de recurs sunt arătate limitativ în art. 304 Cod procedură civilă, iar motivarea recursului impune arătarea criticilor hotărârii atacate astfel încât să facă posibilă încadrarea într-unul din motivele expres prevăzute de lege, deoarece nu orice nemulțumire a părții poate duce la modificarea ori casarea hotărârii recurate.

În speță, dezvoltarea de către recurentă a motivelor de recurs cuprinde referiri la conținutul cererii de apel și criticile invocate de contestatori în motivarea căii de atac exercitată. Ori, atare critici nu sunt susceptibile de încadrare într-unul din motivele prevăzute expres în art. 304 pct. 1-9 Cod procedură civilă, cu atât mai mult cu cât recurenta nici nu formulează critici în legătură cu soluția pronunțată de tribunal față de care se poate exercita controlul judiciar.

Prin urmare, dezvoltarea de către recurentă a motivelor de recurs nefăcând posibilă încadrarea lor în vreunul din motivele prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, urmează ca în temeiul dispozițiilor art. 306 alin. 1 Cod procedură civilă să se constate nul recursul formulat de "LUCRĂRI DRUMURI ȘI PODURI"

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Constată nul recursul declarat de "LUCRĂRI DRUMURI ȘI PODURI" V împotriva deciziei civile nr. 86/A/04.06.2008 a Tribunalului Vaslui, decizie pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 07 2008.-

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

Grefier,

Red.

Tehnored.

Tribunalul Vaslui:,

04.12.2008

2 ex.-

Președinte:Cristina Văleanu
Judecători:Cristina Văleanu, Georgeta Protea, Liliana Palihovici

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Contestație la executare. Jurisprudență. Decizia 440/2008. Curtea de Apel Iasi