Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 209/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 209/2009
Ședința publică de la 24 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Gheorghina Nagy Nicoară vicePREȘEDINTE: Cristina Gheorghina Nagy Nicoară
JUDECĂTOR 2: Mihaela Florentina
Judecător:
Grefier:
Pe rol se află judecarea recursului declarat de reclamanții, și împotriva deciziei civile nr. 402/18.12.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații și, având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta reclamantă, personal și asistată de avocat, cu împuternicire avocațială (fila 17) în reprezentarea tuturor recurenților reclamanți și avocat cu împuternicire avocațială în reprezentarea intimaților pârâți (fila 27), lipsind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat depune la dosar certificat de moștenitor nr. 123/197.2/A prin care se adeverește că numiții și, frați, sunt succesorii defunctului. Declară că nu are alte cereri.
Avocat, de asemenea, arată că nu mai are alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța, în deliberare față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, având cuvântul, învederează instanței că s-a declarat prezentul recurs având ca obiect stabilirea liniei de graniță dintre proprietățile reclamanților și pârâților întrucât consideră că această grănițuire, în urma efectuării raportului de expertiză de către cei trei experți, a fost impusă de instanța de judecată întrucât nu existau alte variante din care aceasta să o aleagă pe cea care convine părților. Mai susține că s-a efectuat la fond o expertiză prin care expertul a propus două variante de grănițuire, iar instanța de fond a ales varianta care să respecte atât folosința cât și planul de CF și cadastrală, însă, în apel, deși părțile și-au depus obiecțiunile, instanța a considerat că nu se impun a fi încuviințate și trimise expertului pentru a răspunde la acestea, pronunțând o hotărâre bazată doar pe raportul de expertiză, înlăturând obiecțiunile părților. Se mai arată că, în conformitate cu expertiza de la fond, linia de grănițuire aleasă de instanță nu obliga la demolări ce s-ar efectua pe imobilele aparținând părților, însă expertiza din apel a celor trei experți obligă reclamanții să efectueze astfel de demolări vizând imobilul șopron de 9 mp ce aparține imobilului pârâților. Din acest punct de vedere, se arată că cei 150 mp folosiți de pârâți aparțin proprietății reclamanților și sunt ocupați abuziv de aceștia, astfel că se impunea o nouă linie de graniță în care să fie cuprinsă și această suprafață. În concluzie, solicită instanței admiterea recursului, trimiterea cauzei în rejudecare la ribunalul Sibiu în vederea stabilirii, prin expertiză efectuată de 3 experți, a unei noi variante de grănițuire care să respecte cadastrală.
Avocat, având cuvântul, solicită instanței respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a deciziei instanței de apel, întrucât instanța de fond a stabilit linia de graniță respectând dreptul de proprietate al părților, însă, nu există o altă variantă de grănițuire, unica fiind cea care respectă cadastrală și dreptul de proprietate al părților. Se mai arată că în apel, în urma expertizei efectuate de cei trei experți, s-a constatat că cadastrală nu corespunde cu realitatea din teren, iar instanța a răspuns la ceea ce s-a stabilit de către experți, trebuind să existe o înțelegere între părți în condițiile în care experții au constatat neconcordanțe cu cartea funciară. Concluzionând, față de faptul că instanța în mod corect s-a pronunțat asupra a ceea ce s-a cerut, cu consecința obligării pârâților la ridicarea construcțiilor, pronunțând o hotărâre temeinică, solicită respingerea recursului de față. Cu cheltuieli de judecată.
Instanța, față de actele și lucrările dosarului și cele expuse de mandatarii părților, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față,
Prin sentința civilă nr.79 din 2.04.2007 a Judecătoriei Aaf ost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții, și în contradictoriu cu pârâții și și în consecință:
A fost stabilită linia de graniță dintre proprietatea reclamanților situată în com. Mihăileni, sat, nr.80, jud.Sibiu, înscrisă în CF nr.145 II, nr.top.278/1 și CF nr.145, nr.top.278/2, 279 și proprietatea pârâților situată în com. Mihăileni, sat, nr.81, jud.Sibiu, înscrisă în CF nr.49, nr.top.280, 281 pe aliniamentul A-B-C-D-E-F conform anexei nr.4 din raportul de expertiză tehnică topografică întocmit în cauză de expert tehnic, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Au fost obligați pârâții să respecte dreptul de proprietate și posesie al reclamanților asupra suprafeței de 73 mp situată între gardul existent, linia de graniță stabilită și colțul WC-ului.
A fost respinsă cererea reconvențională formulată de pârâții-reclamanți reconvențional și împotriva reclamanților-pârâți reconvențional, și.
Au fost obligați pârâții-reclamanți reconvențional să plătească reclamanților-pârâți reconvențional suma de 290 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că linia de graniță stabilită în funcție de evidențele cadastrale reprezintă situația folosinței imobilelor la data efectuării măsurătorilor cadastrale, respectă modul de amplasare a construcțiilor existente iar suprafețele de teren ce revin imobilelor fiecărei părți sunt apropriate de suprafețele înscrise în cartea funciară decât cealaltă variantă de grănițuire care presupune o diferență pentru imobilul reclamanților de 255 mp.
Împotriva sentinței au declarat apel reclamanții, și solicitând schimbarea acesteia în sensul stabilirii liniei de graniță după efectuarea unei noi expertize care să țină cont de planul concretual de carte funciară sau, în lipsa unei noi expertize, linia de graniță să fie stabilită pe amplasamentul A-D-E-F-care să nu afecteze construcțiile existente.
În drept apelul a fost motivat pe dispozițiile art.294-298.pr.civ.
Au declarat apel și pârâții și solicitând:
1. în principal admiterea apelului, desființarea în totalitate a sentinței atacate și reținând cauza spre rejudecare, pe fond să se respingă acțiunea formulată, întrucât granița dintre proprietăți a fost stabilită în anul 2001, existând autoritate de lucru judecat
2. în subsidiar admiterea apelului, desființarea sentinței atacate cu reținerea cauzei spre rejudecare, iar pe fond să se stabilească granița dintre proprietăți conform situației de carte funciară ( corespunzătoare graniței stabilite în dosarul penal nr.347/2003 al Judecătoriei A) și să se admită cererea reconvențională formulată de pârâți
3. cu cheltuieli de judecată.
În motivarea apelului se arată în esență că, prin sentința atacată s-a stabilit greșit linia de graniță întrucât singurul criteriu care trebuia avut în vedere era cel stabilit prin cartea funciară
În drept, apelul nu a fost motivat.
Prin decizia civilă nr. 402/2008 Tribunalul Sibiua admis apelurile declarate de apelanții reclamanți, și și de către pârâții și împotriva sentinței civile nr. 79/2.04.2007 a Judecătoriei A pe care o schimbă în parte, în sensul că admite și cererea reconvențională formulată de pârâții reconvenționali și și în consecință:
S-a stabilit linia de graniță dintre imobilele proprietatea pârâților pe aliniamentul A-B-C-D conform expertizei topografice efectuate de către experții iu, și A și schiței anexe 3, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Au fost obligați pârâții să lase reclamanților în deplină proprietate și posesie suprafața de 150 mp din terenul acestora identificată în schița anexă nr. 3 la raportul de expertiză menționat mai sus.
Au fost obligați reclamanții să lase pârâților în deplină proprietate și posesie suprafața de 9 mp din terenul acestora identificată de asemenea în schița anexă nr. 3 la raportul de expertiză, precum și să ridice construcțiile edificate pe această suprafață de teren.
Au fost înlăturate dispozițiile contrare și păstrează restul dispozițiilor sentinței atacate.
Au fost obligați apelanții și la plata către apelanții, și a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Au fost obligați apelanții și la plata către Biroul Local de Expertize Judiciare Tehnice și Contabile de pe lângă Tribunalul Sibiua sumei de 500 lei, reprezentând diferența onorariu cuvenit experților iu, și
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut și motivat următoarele:
O primă chestiune care se impune a fi lămurită este aceea invocată de către apelanții privind existența autorității de lucru judecat întrucât granița dintre imobile ar fi fost stabilită în anul 2001.
În acest sens se constată că prin sentința penală nr. 83 din 19.05.2004 a Judecătoriei A apelantul a fost condamnat la ped4apsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tulburare de posesie și a fost obligat să mute gardul despărțitor dintre proprietatea sa imobilul înscris în CF 145 nr.top.278/2, 279 și proprietatea apelanților pe aliniamentul din expertiza tehnică efectuată în acel dosar.
Nu s-a solicitat și nu s-a stabilit linia de graniță dintre cele două imobile cu acel prilej, expertiza fiind efectuată pentru a se constata dacă s-a săvârșit sau nu infracțiunea de tulburare de posesie și pentru a se putea restabili situația anterioară săvârșirii acesteia. Mai mult apelanții nu au fost parte în acel proces constatându-se astfel că nu există triplă identitate de părți, obiect și cauză, conform art.1201 civ. pentru a opera autoritatea de lucru judecată.
Tribunalul a încuviințat efectuarea unui nou raport de expertiză topografică de către trei experți care au propus stabilirea linie de graniță pe baza schiței de carte funciară și a suprafețelor notate în cartea funciară arătând că nu se poate stabili o linie de graniță pe baza planului cadastral întocmit de Sibiu în anul 1976 deoarece folosințele arătate pe acest plan nu respectă granița arătată pe schița CF. În consecință s-a propus stabilirea liniei de graniță dintre imobilele părților pe aliniamentul A-B-C-D- indicat în schița anexă nr.3 ( fila 124 dosar apel), propunere agreată de instanța de apel pentru următoarele considerente:
- Toate părțile au fost nemulțumite de stabilirea liniei de graniță conform evidențelor cadastrale așa cum a fost efectuată la prima instanță
- Experții au motivat de ce nu se poate stabili linia de graniță conform evidențelor cadastrale și au determinat că granița pe schița Cf este pe marginea construcțiilor reclamanților existente și la acest moment ( aliniamentul C-D- de pe planșa nr.3). Așa fiind măsurătorile și concluziile științifice ale experților nu pot fi înlăturate de susținerile apelanților care au afirmat că linia de graniță trasată de experți este greșită deoarece are o formă concavă iar cea de pe schița de carte funciară este convexă.
- Suprafețe totale ale imobilelor părților rezultate în urma stabilirii liniei de graniță pe aliniamentul A-B-C-D- sunt identice cu cele înscrise în cartea funciară.
În conformitate cu prevederile art. 274.pr.civ. coroborate cu art. 584.civ. apelanții au fost obligați la plata către apelanții și a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Apelanții nu au achitat integral partea cuvenită din onorariul experților topografi așa încât aceștia au fost obligați la plata sumei de 500 lei către Biroul Local de expertize judiciare de pe lângă Tribunalul Sibiu.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții invocând în drept prevederile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă solicitând casarea, cu reținerea cauzei spre rejudecare pentru ca experții să răspundă obiecțiunilor formulate.
În expunerea criticilor, recurenții arată următoarele:
- variantele propuse de expert nu respectă întrutotul nici schița cadastru și nici cea de carte funciară; linia de graniță nu corespunde schiței de CF întrucât are o formă concavă, iar cea existentă pe schița de carte funciară este convexă; ambele schițe atestă faptul că șopronul și WC-ul reclamanților se află exclusiv pe terenul proprietatea acestora, iar situația de fapt nu s-a schimbat de peste 60 de ani; la trasarea liniei de graniță experții nu au avut în vedere faptul că pârâții ocupă 150 mp din terenul reclamanților;
- nu a fost respectat principiul neagravării situației părților în propria cale de atac prevăzut de art. 296 Cod procedură civilă întrucât decizia atacată este contrară sentinței apelante a Judecătoriei A, reclamanții fiind obligați să demoleze propriul șopron.
Intimații nu au depus întâmpinare.
În recurs nu s-au depus înscrisuri noi.
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate, Curtea constată următoarele:
E de remarcat că reclamanții nu indică normele legale care au fost încălcate sau aplicate greșit de către instanța de apel.
Criticile aduse se referă, în esență, la varianta de grănițuire efectuate de către experți și însușită de instanța de apel, critici ce nu pot fi primite.
În mod corect instanța de apel a dispus grănițuirea proprietăților potrivit variantei de grănițuire propusă în raportul de contraexpertiză efectuat în fața instanței de apel, variantă ce are la bază schița de carte funciară și suprafața notată în cartea funciară.
Din raportul de contraexpertiză efectuat de către cei trei experți rezultă fără dubiu motivele pentru care nu se poate stabilit o linie de graniță pe baza planului cadastral.
De altfel, instanța de apel a arătat pe larg considerentele care au fundamentat soluția adoptată.
E de precizat că susținerile recurenților referitoare la varianta de grănițuire vizează eventual netemeinicia hotărârii și nu nelegalitatea ei, prin urmare nu se poate încadra în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Instanța de apel nu a încălcat prevederile art. 296 Cod procedură civilă, teza a doua, potrivit căreia: "Apelantului nu i se poate crea în propria cale de atac o situație mai grea decât aceea din hotărârea atacată".
De altfel, prin decizia atacată recurenților reclamanți nu li s-a înrăutățit situația întrucât prin varianta de grănițuire dispusă, pârâții au fost obligați să recunoască și să lase în deplină proprietate și posesie 150 mp reclamanților față de ei 73 mp dispuși prin soluția primei instanțe.
Mai mult, împotriva sentinței instanței de fond au declarat apel și pârâții - reclamanți reconvenționali, împrejurare în care, prin admiterea ambelor apeluri, este legală o înrăutățire a situației prezenților recurenți, situație mai grea creată în apelul celorlalte părți.
Pentru considerentele expuse, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat prezentul recurs.
Față de dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, recurenții vor fi obligați la plata cheltuielilor de judecată efectuate și justificate cu înscrisuri la dosar de către intimați.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanții, și împotriva deciziei civile nr. 402/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu.
Obligă recurenții să plătească intimaților și suma de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 24.04.2009.
Președinte, - - - - | Judecător, - - | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored. /2 ex/ 08 Mai 2009; Jud. fond:; Jud. apel: /
Președinte:Cristina Gheorghina Nagy NicoarăJudecători:Cristina Gheorghina Nagy Nicoară, Mihaela Florentina