Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 267/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 267/
Ședința publică de la 31 August 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Ganea
JUDECĂTOR 2: Vanghelița Tase
JUDECĂTOR 3: Gabriel Lefter
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurentul-reclamant - T,- județ T -împotriva deciziei civile nr.44 din 13 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea, în contradictoriu cu intimatul-pârât,-T,- județul T, având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită conform art.87 și urm.Cod pr.civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că se solicită judecata în lipsă.Precizează că s-a depus prin serviciul registratură concluzii scrise de către recurentul-reclamant.
După referatul grefierului de ședință;
Instanța luând act că nu mai sunt alte cereri prealabile ori înscrisuri de depus la dosar, fiind lămurită asupra cauzei, în conformitate cu art.150 Cod pr.civilă declară dezbaterile închise și constată dosarul în stare de judecată.
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea, sub nr- din 21.08.2008, reclamantul, a solicitat ca în contradictoriu cu pârâtul, să se stabilească linia de hotar între proprietățile părților.
Prin sentința civilă nr.2888/5.11.2008 Judecătoria Tulceaa admis excepția autorității de lucru judecat, invocată din oficiu, a respins acțiunea, ca existând autoritate de lucru judecat și a obligat reclamantul la plata sumei de 1000 de lei către pârât, cu titlul de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.
Pentru a se pronunța în acest sens, prima instanță a reținut că între părți a mai existat o judecată, ce a făcut obiectul dosarului nr.5019/2004 al acestei instanțe, atașat din oficiu, calitatea de reclamant având-o numitul. Respectiva acțiune a avut mai multe capete de cerere unul dintre acestea vizând obligarea pârâtului la refacerea gardului pe hotarul dintre proprietăți. Acest capăt de cerere a constituit, în realitate, o veritabilă cerere de grănițuire, fapt ce rezultă atât din conținutul cererii de apel făcută de către împotriva sent. civ. nr. 3636 din 20.12.2005 a Judecătoriei Tulcea, în care acesta face referire expresă laacțiunea sa în grănițuirecât și din obiectivele raportului de expertiză topografică întocmit în respectiva cauză.
Oricum, faptul că prin precedenta acțiune reclamantul a solicitat refacerea gardului pe hotarul dintre proprietăți iar prin prezenta a solicitat expres grănițuirea nu poate conduce la concluzia că este vorba despre două acțiuni cu obiecte diferite deoarece pentru a exista identitate de obiect nu este necesar ca acesta să fie formulat în ambele acțiuni în același mod, ci este suficient ca din cuprinsul acțiunilor să rezulte că este același, așa cum s-a statuat în practica instanței supreme - decizia nr. 251/1973 a fostului Tribunal Suprem.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantul, criticând-o ca netemeinică și nelegală pentru faptul că nu s-au conexat dosarele nr.3723/2003, 1009/C/2004, 872/2006 și - și nici rapoartele de expertiză întocmite în aceste dosare.
Apelantul a solicitat rejudecarea cererilor formulate de el în dosarul nr- în scopul ridicării titlului de proprietate, admiterea recursului și casarea sentinței pronunțate, invocând în drept preved. art.304 pct.5, 9 și 10 Cod proc.civilă.
Soluționând pe fond cauza, Tribunalul Tulceaa pronunțat decizia civilă nr.44 din 13 februarie 2009, prin care a respins apelul formulat de reclamantul în contradictoriu cu intimatul.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut că în cauză conform art.1201 cod civil operează autoritatea de lucru judecat, întrucât pretenția apelantului în speța de față este aceeași cu cea din cererea anterioară, stabilirea liniei de hotar între proprietăți, folosul urmărit de către reclamant este identic, exercitarea în condiții optime a atributelor dreptului de proprietate, iar dreptul subiectiv inclus în noțiunea de obiect este reprezentat de dreptul de proprietate, mai exact de modul de exercitare a dreptului de proprietate în raporturile de vecinătate cu referire la dreptul de grănițuire.
În termen legal, împotriva deciziei civile nr.44 din 13 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Tulceaa declarat recurs reclamantul ca fiind nelegală și netemeinică.
Motivează recursul arătând că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 1201 Cod civil, referitoare la autoritatea de lucru judecat.
Celelalte motive de recurs invocate de către recurent care se referă la conexarea dosarelor, efectuarea unei cercetări locale, critica la adresa expertului exced obiectului judecății.
Pentru motivele invocate a solicitat admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Tulcea.
Analizând decizia recurată în baza motivelor de recurs invocate, curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele:
În speța de față, reclamantul a învestit instanța în contradictoriu cu pârâtul cu o acțiune având ca obiect stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile lor.
Între părți a mai existat o acțiune ce a făcut obiectul dosarului nr.5019/2004, în baza căruia reclamantul a solicitat printre altele, refacerea gardului pe hotarul dintre proprietăți.
Soluționând pe fond cauza, în mod corect instanța de fond a reținut că în cauză operează autoritatea de lucru judecat, soluție care a fost menținută și în apel.
Autoritatea lucrului judecat, excepție reglementată în art.1201 Cod civil, are la bază regula că o acțiune nu poate fi judecată decât o singură dată și că o constatare făcută printr-o hotărâre judecătorească definitivă nu trebuie contra-zisă printr-o altă hotărâre.
Principiul puterii lucrului judecat, împiedică nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, având același obiect, aceeași cauză și între aceleași părți, chiar în poziția procesuală inversată, ci și contrazicerile dintre două hotărâri judecătorești, în sensul că drepturile recunoscute unei părți printr-o hotărâre definitivă să nu fie contra-zise printr-o hotărâre posterioară, pronunțată într-un alt proces.
Pentru a exista identitate de obiect între două acțiuni, nu este nevoie ca obiectul să fie formulat în același mod, ci este suficient ca din cuprinsul acestor acțiuni să rezulte că scopul urmărit este același în ambele acțiuni.
În speța de față, cât și în dosarul nr.5014/2009 al Judecătoriei Tulcea, obiectul acțiunii l-a constituit stabilirea liniei de hotar între proprietățile părților chiar dacă în primul dosar s-a solicitat refacerea gardului pe hotarul dintre proprietăți, scopul în ambele acțiuni fiind acela al grănițuirii proprietăților.
Ca atare, instanța în baza art.312 Cod pr.civilă va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul civil declarat de recurentul-reclamant - T,- județ T -împotriva deciziei civile nr.44 din 13 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea, în contradictoriu cu intimatul-pârât,-T,- județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,astăzi 31.08.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - -
- -
Grefier
- -
Jud.fond:;
jud.apel:
Red.dec.jud./08.09.2009
Tehnored.gref./09.09.2009
Președinte:Mihaela GaneaJudecători:Mihaela Ganea, Vanghelița Tase, Gabriel Lefter
