Actiune in prestație tabulară jurisprudenta. Decizia 2346/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2346 /R/2008
Ședința publică din data de 28 noiembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Valentin Mitea vicepreședinte al Curții de APEL CLUJ
JUDECĂTORI: Valentin Mitea, Denisa Băldean Lucia Ștețca președintele secției
- -
Grefier: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții recurenți și împotriva deciziei civile nr. 187/A din 27 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr- privind și pe pârâții intimați, SC. SRL S - M, STATUL ROMÂN prin CONSILIUL LOCAL S - M și STATUL ROMÂN prin PRIMARUL MUNICIPIULUI S - M, având ca obiect prestație tabulară.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pârâta intimată, lipsă fiind reclamanții recurenți și pârâții intimați.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care pârâta intimată depune la dosar concluzii scrise și copia deciziei civile nr. 187/A/2008, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-.
Prin întîmpinarea formulată și înregistrată prin serviciul de registratură al instanței, la data de 21 noiembrie 2008, pârâții intimați solicită respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
Nefiind formulate cereri prealabile sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul cu privire la recursul formulat.
Pârâta intimată solicită respingerea recursului ca nefondat cu cheltuieli de judecată în sumă totală de 700 lei.
CURTEA:
Deliberând, reține că prin sentința civilă nr. 849 din 31 martie 2008 Judecătoriei Sighetu Marmației, pronunțată în dosarul nr-/R a fost admisă acțiunea civilă intentată de reclamanții ȘI împotriva pârâților și.
S-a dispus întabularea în favoarea reclamanților a dreptului de proprietate cu privire la imobilul în natură teren, identificat prin expertiza ing., ținând seama de sentința civilă nr. 3670 din 17 decembrie 2002, pronunțată în dosar nr. 716/2000, după cum urmează: -555 mp înscriși în CF 6366/a colectivă SMd in care 42 mp. cuprinși în top 142/2 și 513 mp. din top 142/5, după dezmembrare.
Pârâții au fost obligați în solidar să plătească reclamanților 2.861 lei cheltuieli de judecată.
S-a disjuns cererea reconvențională a pârâților și.
S-a constatat că pârâții SC SRL SMp rin administrator, Statul Român prin Primarul municipiului S M și Statul Român prin Consiliul Local S au fost chemați în judecată pentru opozabilitatea hotărârii.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a avut în vedere, în esență, următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3670/17.12.2002 a Judecătoriei Sighetu Marmației, pronunțată în dosarul nr. 716/2000, devenită irevocabilă, s-a dispus partajarea terenului cuprins în CF nr. 6366/a colectivă SMc onform variantei 1B, cu anexa nr. 6 din raportul de expertiză (cu completarea aferentă) întocmită în cauză de expertul.
În cadrul dosarului nr- al Judecătoriei Sighetu Marmațieis -a dispus efectuarea unei noi expertize din care rezultă că la cererea reclamanților au fost partajate următoarele suprafețe înscrise în CF nr. 63666/a colectivă S M: 42 mp. făcând parte din parcela cu top 142/2 și 513 mp. făcând parte din parcela cu top. 142/5, după dezmembrare, rămânând în indiviziune cu SC și pârâții pentru suprafața totală de 784 mp, cuprinsă în parcela cu top 142/1, cota în indiviziune a reclamanților fiind de 246 mp.
Așa fiind, se impune admiterea acțiunii reclamanților.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții și, admis prin decizia civilă nr. 187/A din 27 iunie 2008 Tribunalului Maramureș cu consecința schimbării în parte a sentinței, în sensul că s-a dispus compensarea cheltuielilor de judecată ocazionate în prezenta cauză reclamanților și, pe de o parte, și și, pe de altă parte, înlăturând dispoziția primei instanțe privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
A fost respinsă cererea apelanților și de obligare a intimaților la plata cheltuielilor de judecată în apel.
Prin aceeași decizie au fost respinse apelurile declarate de Municipiul S M și Consiliul Local al municipiului SMî mpotriva sentinței.
În motivarea deciziei s-a arătat, cu privire la apelul pârâților și, că deși este adevărat că la prima zi de înfățișare înaintea primei instanțe pârâții s-au opus admiterii acțiunii, trebuie considerat însă că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 276. proc. civ. câtă vreme acțiunea reclamanților a fost admisă doar în parte (anume doar cu privire la teren, iar nu și la scări), sunt întrunite condițiile compensării totale a cheltuielilor de judecată între pârâții apelanți și intimații.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții și, solicitând modificarea ei în sensul respingerii ca nefondat a apelului pârâtelor, deoarece:
a) Decizia este nelegală, câtă vreme pârâții nu au dedus judecății nici o cerere care să facă obiectul cercetării și care să poată fi admisă în parte. Prin urmare, decizia cuprinde motive străine de natura pricinii, nefiind incidente prevederile art. 276. proc. civ.
Împrejurarea că la prima zi de înfățișare pârâții s-au opus admiterii acțiunii este și ea lipsită de relevanță în cauză.
b) Faptul că Tribunalul a respins calea de atac promovată de municipiul S M și Consiliul Local al municipiului S M nu înlătură posibilitatea ca pârâții să fie obligați la plata cheltuielilor de judecată în calea de atac, în condițiile în care suma totală a cheltuielilor de judecată înaintea Tribunalului Maramureșa fost de 576 lei.
Prin întâmpinare, pârâții și au solicitat ( 14) respingerea recursului ca nefondat.
Cu privire la acest recurs, Curtea are în vedere următoarele:
Potrivit art. 276. proc. civ. când pretențiile fiecărei părți au fost încuviințate numai în parte, instanța va aprecia în ce măsură fiecare dintre ele poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, putând face compensarea lor.
Aceste dispoziții legale nu trebuie însă înțelese doar în sensul că ordonarea de către instanță a compensării cheltuielilor de judecată ocazionate de purtarea procesului ar fi îngăduită numai atunci când atât reclamantul, prin cererea principală, cât și pârâtul, pe calea unei cereri reconvenționale, au formulat pretenții proprii și care au fost admise doar în parte, ci și în acela potrivit căruia chiar dacă numai reclamantul a învestit instanța cu soluționarea unor capete de cerere, admiterea lor doar în parte nu înlătură posibilitatea compensării.
O asemenea interpretare - și care, de altfel, este constant avută în vedere în practica instanțelor - corespunde întru-totul intenției urmărite de legiuitor prin dispozițiile art. 276. proc. civ. esențială fiind nu coexistența unor pretenții reciproce ale părților, ci faptul că fiecare dintre părțile cauzei a câștigat (pierdut)doar în parte procesul, acesta fiind, temeiul necesar și suficient al compensării.
Astfel fiind, rezultă că susținerile recurenților potrivit cărora aplicarea dispozițiilor art. 276. proc. civ. s-ar afla condiționată și de existența unor pretenții proprii ale pârâtului este lipsită de temei legal și trebuie respinsă.
În ce privește invocarea de către instanța de apel a împrejurării că pârâții s-au opus, la prima zi de înfățișare, acțiunii reclamanților, aceasta s-a făcut pentru a se evidenția că pârâții nu s-ar putea prevala de dispozițiile exoneratorii ale art. 275 proc. civ. măsura compensării cheltuielilor de judecată raportându-se exclusiv la prevederile art. 276. proc. civ.
Tot astfel, este fără însemnătate, în raportul juridic procesual stabilit între recurenți și intimații faptul că recursurile (recalificate de Tribunal ca apeluri) declarate de municipiului S M și Consiliul Local al municipiului S M au fost respinse, câtă vreme sub aspectul suportării cheltuielilor de judecată răspunderea fiecărei părți se analizează în mod distinct.
Așa fiind, recursul trebuie respins, în baza art. 312 alin. 1. proc. civ. instanța de apel hotărând cu interpretarea și aplicarea corectă a legii și referindu-se la împrejurări utile în soluționarea apelului pârâților și.
În ce privește cheltuieli de judecată ocazionate pârâților în recurs, dovada unor asemenea cheltuieli a fost făcută doar ulterior pronunțării deciziei de către prezenta C, anume la 08.12.2008, astfel că nu au putut fi avute în vedere la data de 28.11.2008, când decizia a fost pronunțată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr. 187/A din 27 iunie 2008 Tribunalului Maramureș pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 28 nov. 2008
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
red.VM/dact.MM
2ex./
Jud.fond: /
Președinte:Valentin MiteaJudecători:Valentin Mitea, Denisa Băldean Lucia Ștețca
