Anulare act. Decizia 1016/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

- Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie -

Dosar nr-

DECIZIA NR. 1016

Ședința publică din data de 10 decembrie 2009

PREȘEDINTE: Radu Adriana Maria

JUDECĂTOR 2: Pană Constanța

JUDECĂTOR 3: Panait

Grefier:

Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de reclamanta - - C, cu sediul în- jud. P și de către pârâta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în B, sector 1, str. -. - nr. 50 și B, sector 1,--11, prin reprezentanții săi legali, împotriva Deciziei nr. 344 din 12 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova - Secția civilă, în contradictoriu cu pârâții MUNICIPIUL CÂMPINA PRIN PRIMAR, CONSILIUL LOCAL CÂMPINA, ambii cu sediul în C,- jud.

Recursul reclamantei - - a fost timbrat cu 6,00 lei taxă judiciară de timbru potrivit chitanței nr. -/14.07.2009 anulată la fila 9 dosar și timbru judiciar de 0,30 lei, iar recursul pârâtei Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului este scutit de plata taxei judiciare de timbru.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta reclamantă - -, reprezentată de avocat din cadrul Baroului P, conform împuternicirii avocațiale nr. 6 din 12 octombrie 2009, lipsind recurenta pârâtă Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și intimații pârâți Municipiul C prin Primar și Consiliul Local

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Se mai învederează că prin intermediul Serviciului Registratură s-a depus la dosar de către, consilier juridic al intimatei-pârâte, o cerere, înregistrată sub nr. 19592 din 10 decembrie 2009, prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată deoarece se află în concediu fără plată în perioada 9-12.12.2009.

Avocat, având cuvântul pentru recurenta-reclamantă, arată că se impune amânarea cauzei având în vedere cererea reprezentantei intimatei-pârâte, care se află în concediu fără plată.

Curtea, verificând actele și lucrările dosarului, respinge cererea formulată de consilierul juridic al intimatului Municipiul C - prin Primar, întrucât aceasta este motivată de împrejurarea că reprezentanta acestuia se află în concediu fără plată, ori Legea nr. 329/2009 a condiționat efectuarea acestuia de a nu se aduce atingere activității instituțiilor publice.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la ordine, a răspuns recurenta reclamantă - -, reprezentată de avocat din cadrul Baroului P, conform împuternicirii avocațiale nr. 6 din 12 octombrie 2009, lipsind recurenta pârâtă Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și intimații pârâți Municipiul C prin Primar și Consiliul Local

Avocat declară că nu mai are cereri de formulat și solicită cuvântul în fond,

Curtea ia act de declarația apărătorului recurentei, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.

Avocat, având cuvântul, susține oral motivele de recurs depuse în scris la dosar arătând în esență că instanța de apel s-a pronunțat asupra unei excepții după terminarea dezbaterilor, excepție care nu a fost pusă în discuția părților, astfel că se impune admiterea recursului, casarea deciziei nr.344/2009 pronunțată de Tribunalul Prahova și trimiterea cauzei spre rejudecare în apel. Precizează că la dosar nu există dovezi că litigiul este comercial și nu civil.

Având în vedere susținerile de mai sus, solicită să fie admis și recursul pârâtei Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.

CURTEA:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina la data de 30.04.2008 sub nr- reclamanta - -, prin reprezentanții săi legali, a chemat în judecată pe pârâții Consiliul Local al Municipilui C și Municipiul C prin Primar, pentru ca în contradictoriu cu aceștia și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, să se constate nulitatea absolută a Protocolului nr.460/8471/31.05.2002 prin care - - a cedat către Consiliul Local Cos uprafață de 29.773,30 mp.

În motivarea acțiunii s-a arătat că - este o societate înființată prin HG nr.1264/8.12.1990, iar în anul 1991 prin HG 834 s-a instituit obligația pentru societățile comerciale cu capital de stat de a obține titluri de proprietate pentru terenurile aflate în patrimoniul lor, stabilindu-se și procedura eliberării acestora.

S-a mai susținut de către reclamantă că Protocolul încheiat între părți la data de 31 mai 2002 fost întocmit cu încălcarea dispozițiilor legale imperative ale HG 834/1991, producând prejudicii însemnate reclamantei, motiv pentru care solicită a se constata nulitatea absolută a acestuia.

În temeiul art. 115 - 118 Cod pr. civ. pârâta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea acțiunii și constatarea nulității absolute a Protocolului n 460/8471/31.05.2002 încheiat între reclamantă și Consiliul Local al Municipiului C, întrucât - - nu avea posibilitatea de a preda pe bază de protocol terenul respectiv, fiind necesar să urmeze procedura stabilită prin HG 834/1991, ulterior căreia trebuie să majoreze capitalul social cu valoarea acestui teren și să emită acțiuni suplimentare ce urmau a fi valorificate potrivit legislației în materia privatizării, respectiv Legea 137/2002.

În temeiul art. 115 - 118 Cod pr. civ. pârâții Consiliul Local al Municipiului C și Municipiul C, prin Primar au formulat întâmpinări, prin care au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, motivat de faptul că Protocolul încheiat între părți este perfect valabil, respectând atât condițiile de formă cât și cele de fond impuse de HG 834/1991.

S-a precizat că Protocolul a fost încheiat în temeiul art.4 din HG 834/1991 ale cărui dispoziții imperative prevăd că terenurile disponibilizate ca urmare a aplicării prevederilor art.1 aparțin proprietății private ale unităților administrativ-teritoriale și se vor preda pe bază de protocol în termen de 30 de zile de la data eliberării certificatului de atestare a dreptului de proprietate.

De asemenea, pârâții au mai susținut că nici lipsa unei hotărâri a ministerului d e resort și a Adunării generale a Acționarilor privind disponibilizarea terenului și nici a titlului de proprietate al reclamantei nu constituie cauze de nulitate ale Protocolului, prin care nu s-a făcut decât să se stabilească data de la care unitatea administrativ-teritorială a devenit proprietara terenului, întrucât dreptul acesteia de proprietate era deja constituit prin efectul legii.

În cauză au fost administrate probe cu înscrisuri, interogatoriul pârâților și expertiză tehnică specialitate topografie.

După administrarea probatoriilor Judecătoria Câmpinaa pronunțat Sentința civila nr. 4225/23.12.2009 prin care respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul local C, ca neîntemeiată si admis acțiunea formulata de reclamanta - -, constatând nulitatea absolută a Protocolului nr.460/8471/31.05.2002 încheiat între - - și Consiliul Local

Prin aceaiși hotărâre au fost obligați pârâții Consiliul Local al Municipiului C și Municipiul C prin Primar la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunța aceasta sentința prima instanță a reținut ca reclamanta - - C este o societate comercială pe acțiuni, cu capital de stat, înființată în baza HG 1264/1990.

La data de 31 mai 2002 reclamanta a încheiat cu Consiliul Local al Municipiului C Protocolul nr.46/8471 prin care cedează din activele sale un teren în suprafață de 29.773,30 mp situat în Municipiului C, str. -.

Potrivit dispozițiilor HG 834/14.12.1991 privind stabilirea și evaluarea terenurilor deținute de societățile comerciale cu capital de stat, terenurile aflate în patrimoniul societăților comerciale cu capital de stat la data înființării acestora, necesare desfășurării activității, se determină de către ministerul d e resort, în speță Ministerul Transporturilor, pe baza unor criterii stabilite de Ministerul Economiei și Finanțelor împreună cu Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, eliberând societăților comerciale certificate de atestare a dreptului de proprietate.

Numai după efectuarea acestei proceduri prevăzută imperativ de dispozițiile legale sus menționate s-ar fi putut proceda conform art.4 din HG 834/1991 la predarea terenurilor disponibilizate ca urmare a aplicării prevederilor art.1 din același act normativ.

În speță însă predarea terenului prin protocol s-a făcut înainte de efectuarea procedurii prevăzute de HG 834/1991 și cu încălcarea dispozițiilor Legii 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, considerente pentru care în baza art.948 cod civil sens în care a constatat nulitatea Protocolului nr.460/8471 din 31 mai 2002 încheiat între reclamanta - - C și Consiliul Local al Municipiului

Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Consiliul Local al Municipiului C prin întâmpinare, excepție care a fost unită cu fondul, instanța aor espins-o ca neîntemeiată, având în vedere că acest pârât este parte în actul a cărui nulitate se solicită a fi constatată, precum și cel care a aprobat transmiterea dreptului de folosință sau înstrăinarea unor suprafețe din terenul în litigiu.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Consiliul Local al orașului C și Municipiul C prin Primar criticând-o ca nelegală și netemeinică.

În motivarea cererii de apel apelanții au arătat că, că în ce privește Protocolul încheiat la data de 31.05.2002 cu intimata reclamantă acesta este perfect valabil, respectându-se atât condițiile de fond cât și condițiile de formă impuse de 834/1991.

Conform art. 1 din 834/1991 ale cărui dispoziții imperative prevăd că numai pentru terenurile aflate în administrarea societăților comerciale cu capital de stat la data înființării acestuia, necesare desfășurării conform obiectului de activitate se atestă dreptul de proprietate prin emiterea unui certificat de atestare a dreptului de proprietate de către ministerul d e resort pentru societățile înființate prin hotărâre de guvern, situație în care se află și reclamanta.

Protocolul s-a încheiat în temeiul art. 4 din 834/1991, arată apelanții confirm cu care terenurile disponibilizate ca urmare a aplicării prevederilor art. 1 aparțin proprietății private ale unităților administrativ teritoriale și se vor preda pe bază de protocol în termen de 30 de zile de la data eliberării certificatului de atestare a dreptului de proprietate.

Au mai precizat apelanții că instanța constatat nulitatea absolută a protocolului, deci vizează întreaga suprafață de teren, fără a specifica ce se întâmplă cu suprafețele de teren ce au fost vândute unor terțe persoane și cea care are destinația de drum, așa cum au fost identificate prin raportul de expertiză.

Intimata reclamantă a depus note scrise prin care a solicitat respingerea apelurilor ce nefondate.

Tribunalul Prahova - Secția civilă prin Decizia nr. 344/12.05.2009 a admis apelurile, a anulat în tot sentința apelată și a reținut cauza spre rejudecare în primă instanță ca litigiu comercial, urmând a fi repartizată aleatoriu la Secția comercială a respectivei instanțe.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de apel a reținut că, intimata reclamantă este societate comercială cu capital de stat înființată prin HG 1264/1990.

Prin Protocolul nr. 46/8471 încheiat cu Consiliul local Cac edat din activele sale un teren în suprafață de 29.773,30 mp situat în municipiul Str. -.

Tribunalul a constatat că terenul cedat prin protocol de către intimata reclamantă face parte din activele sale, deci din fondul său de comerț.

Așadar cedarea terenului constituie o faptă de comerț conform dispozițiilor art. 3 din Codul comercial.

A mai reținut tribunalul că, instanța de fond a soluționat în mod greșit litigiul cu încălcarea normelor de competență materială, întrucât potrivit art. 2 alin. 1 lit. a, tribunalul judecă în primă instanță procesele și cererile în materie comercială al căror obiect are o valoare de peste 1 miliard lei, precum și procesele și cererile în această materie al căror obiect este neevaluabil în bani, ceea ce este de natură să atragă sancțiunea nulității hotărârii pronunțate.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta AVAS B, criticând-o pentru motive de nelegalitate.

În motivarea cererii de recurs recurenta a arătat că, în cauză sunt incidente motivele de recurs prevăzute de art.304 pct.5,8,9 Cod procedură civilă.

Astfel, instanța de apel a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art.105 alin.2 Cod procedură civilă, prin invocarea din oficiu a excepției necompetenței materiale a instanței de fond, și fără a pune acest aspect în discuția părților în vederea exprimării punctului de vedere.

A mai precizat recurenta că, procedând în acest fel instanța a încălcat atât dreptul la apărare al participanților la proces precum și principiul contradictorialității procesului civil care presupune ca orice aspect dedus judecății să fie pus în discuția părților, dându-li-se acestora posibilitatea de a-și formula apărarea.

Potrivit art.105 alin.2 Cod procedură civilă "actele îndeplinite cu observarea formelor legale se vor declara nule".

Pe de altă parte, hotărârea instanței de apel este criticabilă având în vedere și faptul că, în motivare aceasta a afirmat că terenul în discuție făcea parte din activele sale, fără ca la dosarul cauzei să existe documente din care să reiasă apartenența terenului la activele societății.

Împotriva aceleiași hotărâri a declarat recurs și reclamanta - -, criticând-o pentru motive de nelegalitate.

În motivarea cererii de recurs recurenta a arătat că, instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești, încălcând formele de procedură, acordând mai mult decât s-a cerut, necuprinzând motivele pe care să se sprijine, cuprinzând motive contradictorii și străine de natura pricinii, interpretând greșit probele dosarului, schimbând natura și înțelesul vădit neîndoielnic al acestuia și fiind lipsită de temei legal și dată cu aplicarea greșită a legii.

A mai precizat recurenta că, prin decizia menționată, Tribunalul constată că terenul cedat prin protocol, face parte din activele sale, deci din fondul său de comerț, iar cedarea terenului constituie fapte de comerț conform dispozițiilor art.3 din comercial, constatând că respectiva speță este de natură comercială, motiv pentru care admite apelurile.

Ori, nu a solicitat nimeni să se constate că terenul din litigiu face parte din activele societății, iar tribunalul nu a indicat în motivarea hotărârii de unde rezultă acest lucru.

Totodată, instanța nu a avut în vedere că terenul ce a făcut obiectul protocolului nu era al societății în momentul predării, nu a făcut parte niciodată din activul său, din fondul său de comerț și nu a aparținut niciodată societății

A solicitat recurenta a se avea în vedere faptul că excepția de necompetență invocată de instanță este dată cu încălcarea principiului non reformato in pejus.

Această excepție nu a fost invocată de pârâtă în motivele de apel, a fost identificată de instanță după încheierea dezbaterilor cu încălcarea principiului contradictorialității și a dreptului de apărare, cauza trebuia repusă pe rol, potrivit art.151 Cod procedură civilă și excepția pusă în discuția părților.

Curtea, analizând cererile de recurs prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente reține următoarele:

Prin decizia recurată tribunalul a admis apelurile formulate de pârâții Municipiul C prin primar și Consiliul Local C, a anulat în tot hotărârea de primă instanță și a reținut cauza spre judecare ca și litigiu comercial, urmând a fi înaintată la secția corespunzătoare pentru repartizare după rămânerea irevocabilă a hotărârii instanței de apel.

La fundamentarea acestei soluții a stat împrejurarea că, în opinia instanței de apel litigiul este unul de natură comercială, astfel încât prima instanță soluționat cauza cu încălcarea normelor de competență materială.

Pe de altă parte, din practicaua hotărârii se reține că, atât reprezentantul apelanților pârâți, cât și cel al intimatei reclamate au pus concluzii pe fondul litigiului, primul solicitând în principal modificarea sentinței, iar pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată, iar în subsidiar trimiterea cauzei spre rejudecare pentru introducerea în cauză a terților dobânditori, pe când cel de al doilea a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii de primă instanță.

Totodată, nici una din cererile formulate în faza de apel și nici în cele de declarare a căilor de atac nici una din părți nu a invocat necompetența primei instanțe în soluționarea cauzei cu care a fost investită.

Potrivit art. 297 al. 2 Cod pr. civilă dacă prima instanță s-a declarat competentă și instanța de apel stabilește că a fost necompetentă, anulând hotărârea atacată, va trimite cauze spre rejudecare instanței competente sau altui organ cu activitate jurisdicțională competent, afară de cazul când constată propria sa competență. În acest caz, precum și atunci când există vreun alt motiv de nulitate, iar prima instanță a judecat în fond instanța de apel, anulând în tot sau în parte procedura urmată și hotărârea pronunțată, va reține procesul spre judecare.

Numai că, dacă instanța de apel considera că litigiu are natură comercială, iar prima instanță a soluționat cauza cu nerespectarea normelor de competență materială trebuia să pună în discuția părților respectivele aspecte.

Neprocedând în acest mod tribunalul a încălcat mai multe principii care guvernează procesul civil și anume: principiul contradictorialității, al oralității și al dreptului la apărare.

Așa fiind în cauză devin incidente dispozițiile art. 304 pct. 5 Cod pr. civ, criticile recurentelor vizând aceste aspecte fiind fondate.

Pentru motivele arătate și având în vedere dispozițiile art. 312 al. 3 teza II Cod pr. civ. Curtea urmează să admită recursurile.

Pe cale de consecință Curtea ca casa hotărârea recurată și va trimite cauza spre rejudecare tribunalului.

Cu prilejul rejudecării instanța va pune în discuția părților calificarea litigiului ca fiind unul de natură civilă sau de natură comercială, având în vedere și susținerile recurentelor vizând aceste aspecte din cadrul motivelor de recurs.

În funcție de calificarea dată instanța va face aplicarea dispozițiilor legale incidente în legala soluționare a cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursurile declarate de reclamanta - - C, cu sediul în- jud. P și de către pârâta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în B, sector 1, str. -. - nr. 50 și B, sector 1,--11, prin reprezentanții săi legali, împotriva Deciziei nr. 344 din 12 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții MUNICIPIUL CÂMPINA PRIN PRIMAR, CONSILIUL LOCAL CÂMPINA, ambii cu sediul în C,- jud. P și în consecință:

Casează Decizia nr. 344/12.05.2009 a Tribunalului Prahova - Secția civilă și trimite cauza spre rejudecare la aceiași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 10 decembrie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

- - - C - -

fiind în co

semnează președintele instanței

GREFIER,

Red.

6ex./06.01.2010

f- Judecătoria Câmpina

a- Tribunalul Prahova

,

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120

Președinte:Radu Adriana Maria
Judecători:Radu Adriana Maria, Pană Constanța, Panait

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Anulare act. Decizia 1016/2009. Curtea de Apel Ploiesti