Anulare act. Decizia 114/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA NR. 114
Ședința publică din data de 31 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Elena Staicu
JUDECĂTORI: Elena Staicu, Mioara Iolanda Grecu Constanța
- C
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de reclamanta, domiciliată în P, Gh.Gr. nr. 265,. 14,. A,. 41, Cod poștal -, Județ P împotriva deciziei nr. 561 pronunțată la 9 octombrie 2007 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții și, ambii domiciliați în P,-,. 41,. B,. 39, Cod poștal -, Județ
Recurs timbrat cu 0,15 lei timbru judiciar și cu 9,50 lei taxă judiciară de timbru, conform chitanței nr. 8293, care au fost anulate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta-reclamantă asistată de avocat din Baroul Prahova și intimații-pârâți și reprezentați de avocat din Baroul Prahova.
Procedură îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat, pentru intimați, depune la dosar întâmpinare.
Se comunică recurentei, prin apărător, copie de pe întâmpinarea depusă de intimați.
Avocat, având cuvântul, solicită lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a lua cunoștință de întâmpinare.
Curtea, lasă cauza la a doua strigare pentru a da posibilitatea apărătorului recurentei să ia cunoștință de întâmpinarea depusă de intimați.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare, au răspuns recurenta-reclamantă asistată de avocat din Baroul Prahova și intimații-pârâți și reprezentați de avocat din Baroul Prahova.
Părțile, având pe rând cuvântul, arată că alte cereri nu mai au de formulat.
Curtea, ia act că nu mai sunt cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, având cuvântul, arată că hotărârea este lovită de nulitate, fiind încălcate reglementările exprese prevăzute de art. 258 pr.civilă raportat la art. 105 din Hotărârea CSM nr. 387/2005, întrucât minuta sentinței Judecătoriei Ploiești este o foaie de hârtie tehnoredactată la calculator, ce poartă o semnătură ce ar putea fi a oricărei persoane, deoarece, minuta nefiind redactată olograf de magistrat, nu există posibilitatea de control și verificare a faptului că minuta a fost, efectiv, redactată de magistratul fondului și că reprezintă, într-adevăr, convingerea completului de judecată.
Solicită admiterea recursului, casarea celor două hotărâri și trimiterea cauzei, spre rejudecare, la instanța de fond.
În situația în care se va trece peste primul motiv de recurs, solicită să se constate că hotărârea este afectată de nulitățile prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 pr.civilă.
Mai arată că potrivit art. 48 din Legea 36/1995 există posibilitatea încheierii actului în afara sediului Biroului Notarului Public ca o excepție de la regula generală a locului încheierii actelor autentice, numai în cazul în care partea ce solicită această modalitate este împiedicată să se prezinte la sediul notariatului din motive întemeiate. Din cuprinsul dosarului notarial ce a stat la baza încheierii actului autentic în litigiu, se poate constata că nu există o asemenea cerere și nici nu s-a făcut dovada imposibilității prezentării în fața notarului.
Față de împrejurarea că s-a solicitat încheierea actului la domiciliul vânzătoarei întrucât aceasta este bolnavă și netransportabilă, notarul avea obligația să solicite un certificat medical care să ateste deplinătatea facultăților mintale ale vânzătoarei care își înstrăina propria locuință.
Potrivit art. 49 din Legea nr. 36/1995, în situația în care actul se încheie în afara sediului Biroului Notarului Public, se întocmește o încheiere în care se specifică locul îndeplinirii actului notarial, împrejurarea ce justifică întocmirea actului în afara sediului notariatului și alte date de identificare ale părților.
De asemenea, potrivit art. 59 din Legea nr.36/1995, în situația în care notarul are îndoieli cu privire la discernământul uneia dintre părți, poate încheia un act autentic numai după atestarea făcută de un medic specialist cu privire la valabilitatea consimțământului la momentul încheierii actului.
Toate aceste încălcări ale unor dispoziții imperative prevăzute de Legea nr. 36/1995 privind organizarea activității notarilor publici, atrag nulitatea hotărârilor pronunțate în cauză.
Solicită admiterea recursului, modificarea în tot a celor două hotărâri, iar pe fond, să se admită acțiunea așa cum a fost formulată.
Cu cheltuieli de judecată.
Avocat, având cuvântul pentru intimați, cu privire la primul motiv de recurs, prin care se invocă o nulitate de ordine publică de natură de a atrage casarea hotărârii pentru motivul că minuta a fost tehnoredactată, solicită să fie respins ca neîntemeiat întrucât dacă recurenta contestă semnătura magistratului are posibilitatea înscrierii în fals.
Cu privire la al doilea motiv de recurs, arată că este nefondat întrucât actul de vânzare-cumpărare s-a încheiat cu respectarea dispozițiilor legale. Astfel, actul conține mențiunea întocmirii sale la sediul biroului notarial, cuprinzând precizarea că vânzătoarei i s-a luat consimțământul la domiciliul acesteia întrucât este bolnavă și netransportabilă.
Mai arată că nu era necesar un aviz medical deoarece vânzătoarea suferea de cardiopatie ischemică nedureroasă și insuficiență circulatorie cerebrală, afecțiuni ce nu ar fi putut afecta capacitatea de discernământ la data încheierii actului.
Solicită respingerea recursului ca nefondat întrucât în mod corect instanțele de fond și apel au apreciat că nu s-a făcut dovada fraudei la lege și nici a gravelor încălcări a normelor și obligațiilor ce reveneau notarului.
Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea civilă înregistrată cu nr. 8251/15.06.2006 la Judecătoria Ploiești, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare nr. 9815/8.12.2004 și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că autoarea sa decedată la 25.12.2004 a înstrăinat pârâților imobilul situat în P,-,. 41,.39 în baza contractului susmenționat, însă acest contract este lovit de nulitate absolută în condițiile în care la data încheierii contractului autoarea sa era încadrată în gradul II de handicap, caz în care nu i s-a verificat discernământul, nu există nici o clauză sau garanție de protecție în favoarea vânzătoarei, iar pârâții nu au fost prezenți personal la încheierea actului, fiind reprezentați de un mandatar care a prezentat o procură veche și nu specială.
La data de 20.11.2006 pârâții au formulat o întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii în condițiile în care actul a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale în materie iar vânzătoarea a avut discernământ să încheie un act cu titlu oneros.
La data de 15.12.2006 reclamanta și-a precizat acțiunea în sensul că a solicitat constatarea nulității absolute a contractului având ca temei de drept 36/1995 în condițiile în care nu au fost respectate dispozițiile acestui act normativ la încheierea contratului și anume nu s-a menționat motivul pentru care actul a fost încheiat în afara biroului notarial, nu a existat o cerere din partea vânzătoarei în acest sens iar procura acordată mandatarului a fost foarte veche fiind încheiată numai cu unul dintre cumpărători și nici de cum și cu pârâta.
Prin sentința civilă nr. 1818/26.02.2007 a Judecătoriei Ploieștia fost respinsă, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamantă împotriva pârâților, fiind obligată reclamanta să plătească pârâților suma de 500 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța o asemenea soluție s-a reținut că în baza contractului de vânzare cumpărare 9811/2004, autoarea reclamantei a vândut pârâților prin mandatar C imobilul în litigiu situat în P,-,.41,.B,.4,.39, însă acest contract a fost încheiat cu respectarea disp.art. 49 din 36/1995 în condițiile în care consimțământul vânzătoarei s-a luat la domiciliul acesteia datorită imposibilității de a se deplasa, fiind bolnavă și netransportabilă, mai ales că procura în baza căreia s-a încheiat contractul reprezintă o procură specială întocmită în vederea încheierii contractului de vânzare cumpărare.
De asemenea s-a menționat că lipsa mandatului de reprezentare pentru pârâta nu afectează valabilitatea contractului de vânzare cumpărare, în condițiile în care pârâta nu a participat efectiv la încheierea contractului, devenind proprietara imobilului în temeiul art. 30 fam. privind prezumția de comunitate a bunurilor dobândite de soți în timpul căsătoriei iar contractul de vânzare cumpărare nu constituie un act simplu, fără nici un fel de protecție sau clauză ci dimpotrivă un act autentic prin care vânzătoarea și-a rezervat un drept de abitație viageră.
Prin urmare instanța constatând că la data încheierii contractului au fost respectate dispozițiile Legii nr. 36/1995 a respins acțiunea ca neîntemeiată.
În baza art. 274 pr.civilă, a fost obligată reclamanta să plătească pârâților suma de 500 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței în sensul admiterii acțiunii, constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare nr. 9815/2004 și repunerea părților în situația anterioară, motivându-se că la momentul încheierii contractului au fost încălcate art. 48, 49 lit.e, f, art. 52 din 36/1995, dispoziții imperative în condițiile în care nu există cererea vânzătoarei privind încheierea contractului în afara sediului biroului notarial, nici dovada imposibilității prezentării la sediul biroului, existând reaua credință a procuratoarei cumpărătorilor, astfel încât există acte ce probează direct, neechivoc încălcarea dispozițiilor legale susmenționate, mai ales că actul a fost încheiat cu fraudarea legii și anume a 36/1995.
Reclamanta a arătat că nu a fost respectat art. 59 din 36/1995 atât timp cât în cuprinsul încheierii de autentificare exista mențiunea că s-a luat consimțământul vânzătoarei la domiciliul acesteia, fiind bolnavă și netransportabilă, nu s-a cerut avizul de specialitate al unui medic privind discernământul vânzătoarei, iar instanța de fond avea obligația să constate încălcarea legii, existând la dosar certificatul medico legal privind încadrarea vânzătoarei în categoria persoanelor cu handicap în gradul II, nerevizuibil.
De asemenea reclamanta a precizat că la data încheierii contractului, vânzătoarea era aproape muribundă, fapt atestat de modalitatea în care a semnat actul, mai ales că aceasta a decedat la mai puțin de două săptămâni după autentificarea actului, iar în speță a existat o procură specială doar pentru cumpărătorul fără să existe mandat și pentru cealaltă pârâtă care a dobândit un drept de coproprietate asupra imobilului de V2.
Reclamanta a menționat că procura a fost încheiată cu mult timp înainte fără să existe vreo mențiune privind nerevocarea mandatatului și că aceasta viza încheierea unui contract de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere, obligații în caz de deces și un drept de abitație viageră, clauze ce nu se regăsesc în cuprinsul contractului de vânzare cumpărare încheiat.
La data de 9.10.2007, pârâții au formulat o întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului în condițiile în care instanța de fond a reținut corect situația de fapt și a respins acțiunea.
Prin decizia nr. 561 pronunțată la 9 octombrie 2007, Tribunalul Prahovaa constatat că apelul este, nefondat pentru următoarele considerente:
În baza certificatului din 20.11.2006, copiilor de pe acțiunea și întâmpinarea depuse în dosarul nr. 1367/2005 al Judecătoriei Ploiești între părți există un litigiu având ca obiect partajarea averii rămase de pe urma defunctei decedată la 25.12.2004, ocazie cu care reclamanta a solicitat partajarea imobilului situat în P,-,.41,.B,.39, litigiu suspendat conform art. 244 pct. 1 pr.civ. prin încheierea din 15.06.2006 a Judecătoriei Ploiești.
În cuprinsul certificatului nr. 2513/28.09.1994 se menționează că numita a fost încadrată în gradul II de invaliditate suferind de cardiopatie ischemică.
Potrivit titlului de proprietate nr. 2678/5.07.1977, dovezi existente la dosar, numita a dobândit imobilul situat în P,-,.41,.B,.4,.39 având o cameră și dependințe, neavând nici o datorie la asociația de proprietari, iar în baza procurii nr. 6713/6.09.2004 autentificată de P, pârâtul a împuternicit-o pe numita C ca în numele și pentru el să îndeplinească toate formalitățile necesare pentru cumpărarea împreună cu soția sa a imobilului situat în P,-,.41,.B,.39, de la bunica sa printr-un contract de vânzare cumpărare care se va încheia cu clauză de întreținere și abitație viageră în favoarea vânzătoarei și să semneze în fața notarului actele autentice de vânzare cumpărare cu clauză.
Se mai reține că, ulterior, prin contractul de vânzare-cumpărare 9811/8.12.2004, numita a vândut pârâtului căsătorit cu prin mandatara sa C împuternicită în baza procurii nr. 6713/2004 imobilul situat în P,-,.41, fost 41 A,.B,.39, având o cameră și dependințe, în schimbul sumei de 180 milioane ROL, cu titlu de preț achitată de cumpărător, menționându-se că vânzătoarea și-a rezervat un drept de abitație viageră asupra imobilului și că s-a luat consimțământul vânzătoarei la domiciliul acesteia.
De asemenea în cuprinsul încheierii de autentificare a contractului de vânzare cumpărare nr. 9811/2004 se precizează că în fața notarului, la sediul Biroului s-au prezentat vânzătoarea, mandatara C, consimțământul vânzătoarei luându-i-se la domiciliul acesteia unde se află bolnavă și netransportabilă, caz în care contractul de vânzare cumpărare a fost semnat de vânzătoare personal și la rubrica cumpărătorului de mandatară.
Conform art. 48 din Legea nr. 36/1995 există posibilitatea încheierii unui act în afara sediului biroului notarial numai în cazul în care partea care-1 solicită este împiedicată să se prezinte din motive temeinice la sediul biroului.
Dispozițiile art. 49 lit.e și f din Legea nr. 36/1995 stipulează că îndeplinirea actelor notariale se constată printr-o încheiere care va cuprinde printre altele locul unde s-a îndeplinit actul notarial în cazul îndeplinirii lui în afara sediului biroului, precizându-se împrejurarea care justifică întocmirea acestuia în acel loc, numele părților, domiciliul, mențiunea prezentării lor în persoană, reprezentată ori asistată precum și modul în care li s-a constat identitatea, caz în care încălcarea acestor dispoziții se sancționează cu nulitatea sau anularea după caz în baza art. 52 din Legea nr.36/1995.
Totodată disp.art. 59 din Legea nr. 36/1995 prevăd că, în cazul în care notarul public are îndoieli cu privire la deplinătatea facultăților mintale ale vreuneia dintre părți procedează la autentificare numai dacă un medic specialist atestă în scris că partea poate să-și exprime în mod valabil consimțământul în momentul încheierii actului.
Așadar, din analiza probelor administrate în cauză rezultă că în baza titlului de proprietate nr. 2678/1977 numita autoarea reclamantei a dobândit imobilul situat în P,-,.41,.B,.39, având o cameră și dependințe, iar în baza procurii autentificate cu nr. 6713/6.09.2004, pârâtul a împuternicit-o pe mama sa C să îndeplinească în numele său și pentru el toate formalitățile necesare pentru cumpărarea împreună cu soția sa, a imobilului sus menționat de la, astfel încât, prin contractul de vânzare cumpărare 9811/8.12.2004 aceasta din urmă a vândut pârâtului căsătorit cu pârâta imobilul în litigiu proprietatea sa prin intermediul mandatarei C în schimbul sumei de 180 milioane ROL și a unei clauze de abitație viageră asupra imobilului în favoarea vânzătoarei, contract ce a fost semnat de fosta proprietară personal și de mandatară în numele pârâtului.
Ca atare, atât timp cât contractul de vânzare cumpărare nr. 9815/2004 a fost semnat de către autoarea reclamantei în calitate de vânzătoare iar în baza acestui contract aceasta a înțeles să transmită în favoarea pârâtului dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu în schimbul unui preț de 180 milioane lei și a unui drept de abitație viageră, înseamnă că autoarea reclamantei și-a manifestat voința de a transmite dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu în favoarea pârâtului care a înțeles să dea mandat în acest scop unei terțe persoane, ocazie cu care fosta proprietară a încasat o sumă de bani cu titlu de preț și și-a rezervat dreptul de a locui în imobil până la decesul său survenit la 25.12.2004.
Ori, în condițiile în care autoarea reclamantei și-a manifestat în mod liber și neîngrădit voința de a transmite dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu pârâtului prin contractul de vânzare cumpărare nr. 9815/2004 încasând un preț și semnând personal acest contract, înseamnă că un asemenea act juridic reprezintă o veritabilă operațiune juridică de vânzare cumpărare în baza căreia fosta proprietară și-a manifestat intenția de a vinde și respectiv pârâtul de a cumpăra imobilul în litigiu în schimbul unui preț și a unui drept de abitație, fiind un contract de vânzare cumpărare cu titlu oneros, în baza art. 1294 - 1295 civ.
Faptul că vânzătoarea la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare era bolnavă și netransportabilă, fiind încadrată în gradul II de invaliditate nu înseamnă în mod automat că actul de vânzare cumpărare a fost încheiat cu fraudarea legii deoarece starea sănătății vânzătoarei nu constituie un impediment în ceea ce privește exprimarea în mod valabil a consimțământului acesteia ci pur si simplu o stare de fapt care trebuie analizată și dezbătută în raport cu toate probele administrate în cauză, mai ales că vânzătoarea a semnat personal contractul și nu există nici o dovadă la dosar care să ateste imposibilitatea vânzătoarei de a-și exprima un consimțământ valabil.
De altfel, mențiunile înserate în cuprinsul contractului privind prezentarea în fața notarului la biroul acestuia a autoarei reclamantei și a mandatarei C și exprimarea consimțământului vânzătoarei la domiciliul său și nu la sediul biroului notarial nu constituie dovezi prin însăși natura lor care să ateste imposibilitatea vânzătoarei de a-și exprima un consimțământ valabil și necesitatea verificării discernământului acesteia ci pur și simplu atestă modalitatea în care vânzătoarea și-a exprimat consimțământul respectiv domiciliul său și locul în care s-a redactat și tehnoredactat actul propriu zis, act care a fost semnat personal de vânzătoare la domiciliul său și nu la sediul notarului în condițiile în care vânzătoarea nu se putea deplasa.Mai mult chiar nu există nici o dispoziție legală care să interzică persoanelor netransportabile și bolnave să încheie contracte de vânzare cumpărare prin prezentarea notarului la domiciliul lor pentru a-și exprima voința de a înstrăina un bun, cu atât mai mult cu cât disp.art. 48, 49 din Legea nr.36/1995 instituie obligația notarului de a se prezenta la domiciliile persoanelor care doresc să încheie diferite acte juridice în cazul în care acestea nu se pot deplasa la sediul biroului notarial din diferite motive.
Astfel, în condițiile în care autoarea reclamantei a înțeles să transfere în favoarea pârâtului dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu, exprimându-și voința în acest sens în cadrul contractului de vânzare cumpărare nr. 9815/2004, în schimbul încasării prețului de 180 milioane ROL și a unui drept de abitație viageră, în timp ce pârâtul a înțeles să dobândească dreptul de proprietate prin plata unui preț și cu respectarea clauzei susmenționate, înseamnă că acest contract de vânzare cumpărare a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale ce reglementează materia vânzării cumpărării prev. de art. 1294 - 1295 Cod Civil, neexistând nici o dovadă la dosar că vânzătoarea ar fi fost în imposibilitate de a-și exprima un consimțământ valabil în acest sens.
Motivele invocate de către reclamantă conform cărora la momentul încheierii contractului au fost încălcate dispozițiile imperative prev. de art. 48, 49 lit. e, f, art. 52 din Legea nr.36/1995 în condițiile în care nu există cererea vânzătoarei privind încheierea contractului în afara sediului biroului notarial și dovada imposibilității prezentării vânzătoarei la sediul biroului, existând reaua credință a procuratorului cumpărătorilor sunt nefondate deoarece dispozițiile legale susmenționate nu impun existența în mod expres a unei cereri scrise din partea vânzătoarei privind încheierea contractului în afara sediului biroului notarial sau a unei dovezi privind imposibilitatea de a se deplasa la notar, caz în care inexistența acestora nu afectează valabilitatea contractului, fiind suficiente orice cerere verbală și constatarea stării de fapt din partea notarului privind imposibilitatea vânzătoarei de a se deplasa la birou prin înscrierea mențiunilor corespunzătoare în cuprinsul încheierii de autentificare.
De fapt, încheierea de autentificare cuprinde toate împrejurările care au justificat deplasarea notarului la domiciliul vânzătoarei referitoare la starea sănătății și imposibilitatea acesteia de a se deplasa, cu atât mai mult cu cât nu trebuie să se confunde momentul redactării, tehnoredactării contractului la sediul biroului notarial cu momentul exprimării consimțământului vânzătoarei prin semnarea contractului la domiciliul acestuia, care sunt momente diferite și în speță a fost imposibil să aibă loc în același timp datorită imposibilității vânzătoarei de a se deplasa la biroul notarial unde se redactează și tehnoredactează actul juridic.
Apărările reclamantei în sensul că există acte ce probează direct, neechivoc, încălcarea disp.art. 48, 49, 52 din Legea nr.36/1995, actul fiind încheiat cu fraudarea Legii nr.36/1995 și că la data încheierii contractului vânzătoarea era aproape muribundă, fapt atestat de modalitatea în care a semnat actul, aceasta decedând la mai puțin de două săptămâni după încheierea actului, nu au fost avute în vedere de instanța de apel întrucât pe de o parte, din probele administrate în cauză, inclusiv conținutul contractului de vânzare-cumpărare, nu atestă nerespectarea și deci fraudarea dispozițiilor legale susmenționate, iar pe de altă parte, împrejurările invocate privind situația în care s-ar fi aflat vânzătoarea la un moment dat și decesul acesteia survenit la scurt timp după încheierea contractului nu reprezintă dovezi care să ateste inexistența discernământului la momentul încheierii contractului și imposibilitatea vânzătoarei de a-și manifesta voința în mod valabil, fiind simple stări de fapt fără să producă vreun efect juridic în lipsa unei probe certe.
Cu privire la susținerile reclamantei că la momentul încheierii contractului nu a fost respectat art. 59 din Legea nr. 36/1995, care stabilesc clar solicitarea avizului de specialitate a unui medic privind discernământul vânzătoarei atât timp cât aceasta era bolnavă, netransportabilă, existând la dosar certificatul medico legal privind gradul de handicap și că instanța de fond avea obligația să constate încălcarea legii nu, tribunalul a reținut că au relevanță în cauză deoarece dispozițiile legale sus-menționate instituie obligația notarului de a solicita avizul unui medic numai dacă acesta are îndoieli cu privire la deplinătatea facultăților mintale ale vânzătoarei și nicidecum ori de câte ori o persoană este în vârstă, bolnavă, netransportabilă și încadrată într-un anumit grad de handicap.
Or, în condițiile în care notarul public la momentul încheierii contractului în baza dreptului său de a decide dacă solicită sau nu un act din partea unui medic specialist referitor la capacitatea vânzătoarei de a-și exprima valabil sau nu consimțământul nu a avut îndoieli privind deplinătatea facultăților mentale ale vânzătoarei, nefiindu-i prezentat vreun act medical care să dea naștere la asemenea îndoieli înseamnă că notarul nu avea obligația să solicite o asemenea dovadă medicală, caz în care contractul de vânzare cumpărare a fost încheiat cu respectarea disp.art. 59 din Legea nr.36/1995.
Existența unui certificat medico legal de încadrare a vânzătoarei în gradul II de handicap datând din 1994 nu atrage de drept, automat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. 9815/2004 și nu reprezintă o dovadă a încălcării disp art. 59 din Legea nr.36/1995 întrucât acesta nu atestă prin însăși natura sa că vânzătoarea nu s-ar fi aflat în deplinătatea facultăților mintale la data încheierii contractului, împrejurare ce poate fi analizată numai pe baza unei expertize medico legale de către autoritate competentă în acest sens ci dimpotrivă creează prezumția imposibilității vânzătoarei de a se deplasa la biroul notarial pentru încheierea contractului.
Criticile reclamantei că a existat o procură specială doar pentru un singur cumpărător și nicidecum și pentru soția pârâtului care a dobândit un drept de coproprietate asupra imobilului și că procura a fost încheiată cu mult timp înainte fără să existe vreo mențiune privind nerevocarea acesteia, vizând încheierea unui contract cu clauză de întreținere cu obligații în caz de deces și cu drept de abitație viageră, au fost considerate neîntemeiate, deoarece, în speță, nu era necesară acordarea unei procuri de către ambii pârâți mandatarei C și este suficientă acordarea acesteia din partea unui singur pârât în calitate de soț, dobândirea imobilului făcându-se pe numele ambilor soți în baza prezumției de comunitate.
instanța de apel că, în speță, nu se pun în discuție împrejurările în care a fost încheiată procura și conținutul acesteia, raporturile dintre cumpărători și mandatară, ci pur și simplu, în ce mod la data încheierii contractului au fost respectate interesele și drepturile vânzătoarei mai ales că reclamanta este terț față de contractul de mandat încheiat între pârât și
Împotriva deciziei pronunțată de Tribunalul Prahovaa formulat recurs pentru următoarele motive:
Un prim motiv este că sentința instanței de fond este lovită de nulitate fiind încălcate reglementările exprese prevăzute de art. 258 pr.civilă, raportat la art. 105 din Hotărârea CSM nr. 387/2005 ce reglementează Regulamentul de Ordine Interioară al instanțelor judecătorești, potrivit căruia rezultatul deliberării este consemnat într-o minută ce va fi scrisă pe cererea de chemare în judecată, pe cererea de apel sau pe recurs, ori pe ultima încheiere.
Susține recurenta că minuta instanței de fond nu este decât o hârtie tehnoredactată la calculator ce poartă o semnătură ce ar putea fi a oricărei persoane deoarece minuta nefiind redactată olograf de magistrat nu există nicio posibilitate de control și verificare a faptului că minuta a fost efectiv redactată de magistratul fondului.
Pe fondul cauzei, hotărârile recurate sunt nelegale prin prisma motivelor de casare prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 pr.civilă.
În dezvoltarea motivului de recurs, recurenta arată că potrivit art. 48 din Legea 36/1995 există posibilitatea încheierii actului în afara sediului biroului notarial numai în cazul în care partea ce solicită această modalitate este împiedicată să se prezinte la sediul notarial din motive întemeiate.
Susține recurenta că din cuprinsul dosarului notarial ce a stat la baza încheierii actului autentic in litigiu se poate constata că nu există o asemenea cerere și nici actele doveditoare, iar din dispozițiilor art. 49 lit. și f din Legea 36/1995, rezultă necesitatea existenței unei încheieri care să cuprindă toate elementele referitoare la locul îndeplinirii actului notarial, împrejurarea ce justifică întocmirea actului în afara sediului, precum și alte date de identificare ale părților.
In cauza de față, nu există încheierea prevăzută de lege, iar inexistența acesteia este sancționată cu nulitatea potrivit art. 52 din Legea nr.36/1995.
Apreciază recurenta că față de împrejurarea că s-a solicitat încheierea actului notarial la domiciliul vânzătoarei pentru că aceasta este bolnavă și netransportabilă, notarul public trebuia să solicite un certificat medical care să ateste deplinătatea facultăților mintale ale vânzătoarei, mai ales că, vânzătoarea a decedat la un interval mai scurt de două săptămâni de la autentificarea acestui act.
Recurenta solicită a se avea in vedere neconcordanțele flagrante existente între încheierea de autentificare a contractului de vânzare-cumpărare nr. 9811/2004 în ceea ce privește locul exprimării consimțământului vânzătoarei, persoanele prezente la sediul biroului notarial, locul încheierii actului autentic, elemente ce întăresc convingerea că, în realitate, actul de vânzare-cumpărare în litigiu a fost încheiat la sediul biroului notarial, că vânzătoarea nu și-a exprimat niciodată consimțământul cu privire la incheierea acestui contract.
Se solicită admiterea recursului, modificarea hotărârilor anterioare, în sensul admiterii acțiunii.
La data de 31.01.2008, intimații și au formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat întrucât recurentul are posibilitatea înscrierii în fals dacă contestă semnătura judecătorului.
Referitor la criticile recurentului privind fraudarea legii prin încălcarea dispozițiilor art. 48,49,52, 58,59 din Legea 36/1995, acestea sunt nelegale întrucât vânzarea imobilului s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale.
Precizează intimații că raportul de expertiză medico-legal efectuat în dosarul nr. 1367/2005 concluzionează că afecțiunile prezentate nu puteau afecta capacitatea de discernământ la data încheierii actului.
Examinând decizia recurată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, a dispozițiilor legale ce au incidență în soluționarea recursului, Curtea va reține că acesta este nefondat, așa cum se va arăta în continuare:
Este nefondată prima critică în sensul că sentința instanței de fond este lovită de nulitate, fiind încălcate dispozițiilor art. 258 pr.civilă și art. 105 din Hotărârea CSM nr. 387/2005 pentru aprobarea regulamentului de ordine interioare al instanțelor judecătorești, întrucât în art. 105 alin. 2 din acest regulament se stipulează că "acă nu exista suficient spațiu sau sunt utilizate formulare tipizate ori tehnica de calcul, atunci minuta se va scrie pe o foaie sau, după caz, pe foi separate, numerotate ".
Ca atare, textul de lege nu sancționează cu nulitatea in situația în care minuta este tehnoredactată. cum este în cauza de față, motiv pentru care, se va respinge critica întemeiată pe încălcarea dispozițiilor legale sus-menționate, în condițiile în care nici art. 258 pr.civilă nu impune obligativitatea ca minuta să fie scrisă olograf.
Referitor la critica că au fost încălcate dispozițiilor art. 48 din Legea 36/1995, Curtea va reține că aceasta este nefondată întrucât, potrivit art. 48 alin. 2 din Legea 36/1995, " n act notarial se poate îndeplini în afară sediului biroului notarului public, în limitele circumscripției sale teritoriale, dacă la încheierea lui este interesat un număr mai mare de persoane sau partea care-l solicita este împiedicată sa se prezinte, din motive temeinice, la sediul biroului ".
Susținerea recurentei că nu s-a formulat o cerere expresă din partea vânzătoarei pentru încheierea actului în afara sediului biroului notarial nu poate fi reținută întrucât textul de lege nu impune obligativitatea formulării unei cereri scrise din partea vânzătoarei.
Este nefondată critica recurentei că au fost încălcate dispozițiilor art. 49 lit. și din Legea 36/1995 în sensul că nu există încheierea care să cuprindă toate elementele referitoare la locul îndeplinirii actului notarial, întrucât în ultimul alineat din contract se precizează că, consimțământul vânzătoarei s- luat la domiciliul său, iar în încheierea de autentificare se precizează, de asemenea, "consimțământul vânzătoarei luându-i-se la domiciliul său, menționat mai sus, unde se află bolnavă și netransportabilă"
În încheierea de autentificare sunt precizate și elementele prevăzute în art. 49 lit. f din Legea 36/1995, respectiv: numele părților, domiciliul acestora și mențiunea faptului că Caf ost mandatară a cumpărătorului, precum și modul în care li s-a constatat identitatea.
Urmează a fi respinsă critica că nu există încheierea prevăzută de art. 49 lit. f din Legea 36/1995 întrucât, așa cum s-a arătat mai sus, s-a întocmit încheierea de autentificare a contractului de vânzare-cumpărare, cu elementele prevăzut de art. 49 lit. e și f din Legea 36/1995, astfel că, nu sunt incidente dispozițiilor art. 52 din Legea 36/1995.
Se va respinge critica, că notarul trebuia să solicite un certificat medical care să ateste deplinătatea facultăților mintale ale vânzătoarei, din moment ce art. 59 din Legea notarilor publici stipulează că numai în situația " când notarul public are îndoieli cu privire la deplinătatea facultăților mintale ale vreuneia dintre părți, procedează la autentificare numai dacă un medic specialist atesta în scris ca partea poate sa-și exprime în mod valabil consimțământul în momentul încheierii actului".
Din certificatul de încadrare într-o categorie de persoane handicapate ce necesită protecție specială eliberat de Direcția de Muncă și Protecție Socială P rezultă că vânzătoarea suferă de cardiopatie ischemică nedureroasă, astfel că, din nici un act de la dosar nu rezultă că vânzătoarea avea afectat discernământul la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare.
Cu privire la critica că există neconcordanțe între încheierea de autentificare a contractului de vânzare-cumpărare nr.9811/2004 în ceea ce privește locul exprimării consimțământului vânzătoarei, persoanele prezente la biroul notarial și locul încheierii actului autentic, Curtea va respinge această critică întrucât atât în contract, cât și în încheierea de autentificare se precizează că s-a luat consimțământul vânzătoarei la domiciliul său, la sediul biroului s-a prezentat C în calitate de mandatară lui.
În ceea ce privește locul încheierii actului autentic, se poate constata că la sediul biroului s-a prezentat în calitate de mandatar al cumpărătorului, iar acordul părților s-a luat la domiciliul vânzătoarei, unde s-a luat consimțământul acesteia.
Față de toate aceste considerente, Curtea, în baza art. 312 alin. 1 pr.civilă, va respinge recursul ca nefondat.
În baza dispozițiilor art. 274 pr.civilă, va fi obligată recurenta către intimați la plata sumei de 750 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECID E:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de reclamanta, domiciliată în P, Gh.Gr. nr. 265,. 14,. A,. 41, Cod poștal -, Județ împotriva deciziei nr. 561 pronunțată la 9 octombrie 2007 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții și, ambii domiciliați în P,-,. 41,. B,. 39, Cod poștal -, Județ
bligă recurenta, către intimați, la plata sumei de 750 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 31 ianuarie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Elena Staicu, Mioara Iolanda Grecu Constanța
- - - - - C
Grefier,
Red. ES
tehnored. PJ
2 ex/4.02.2008
8251/2006 Judecătoria Ploiești
a- Tribunalul Prahova
a,
operator de date cu caracter personal
nr. noritifcare 3120
Președinte:Elena StaicuJudecători:Elena Staicu, Mioara Iolanda Grecu Constanța
