Anulare act. Decizia 1268/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1268/2008-
Ședința publică din 23 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Pantea Viorel judecător
R - - judecător
- - - judecător
- - - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de reclamanții domiciliată în, - 4,. B,. 16, județul B, domiciliați în, - 4,. B,. 20, județul B, domiciliați în, - 4,. B,. 17, județul B, domiciliați în, - 4,. B,. 19, județul B, și domiciliați în, - 4,. B,. 18, județul B în contradictoriu cu intimații pârâți domiciliat în, - 4,. B,. 21, județul B, domiciliat în, - 4,. B,. 22, județul B, domiciliat în, - 4,. B,. 23, județul B, domiciliată în, - 4,. B,. 24, județul B, intimatele interveniente, prin mandatar, domiciliată în O, - -, nr. 27, - 61,. 6, județul B, B, prin mandatar, domiciliată în T,-,. 68,. B,. 2,. 7, județul T, prin mandatar, domiciliată în Câmpeni,-, județul A și cu intimatul domiciliat în, nr. 3. județul B, împotriva deciziei civile nr. 49 din 18 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, prin care a fost păstrată în totalitate sentința civilă nr. 4634 din 25 iunie 2007 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar nr-, având ca obiect: anularea înscrisurilor sub semnătură privată.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă recurentul reclamant personal și reprezentat de avocat, care se prezintă și pentru recurenții reclamanți, și - toți lipsă, în baza împuternicirii avocațiale din 20.05.2008 emisă de Baroul Bihor - Cabinet individual, pentru intimații pârâți, - toți lipsă, avocat, în baza împuternicirii avocațiale din 15.05.2008 emisă de Baroul Bihor - Societate civilă profesională, și pentru intimata intervenientă - lipsă, mandatarul, lipsă fiind intimatele interveniente, B, precum și, în nume propriu și în calitate de mandatar al intimatelor interveniente.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este legal timbrat cu suma de 9,5 lei, achitată prin chitanța nr. 141-1-20/20.05.2008 emisă de Primăria Municipiului O - Direcția Finanțe Locale și timbru judiciar de 0,15 lei, după care:
La întrebarea instanței, reprezentanții părților arată că nu mai au probe sau cereri de formulat.
Nemaifiind probe sau cereri de formulat, instanța consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta recurenților reclamanți, avocat solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii cererii introductive, cu obligarea părților intimate la plata cheltuielilor de judecată, în fond, apel și recurs. În motivare arată că, în baza proceselor verbale de înțelegere s-a emis autorizația de construcție și s-a edificat etajul, fără a se fi încheiat un act în formă autentică. nu pot întruni condițiile legale, acte ce sunt lovite de nulitate ce nu pot sta la baza autorizației de construire. A fost supraetajată o scară a imobilului și nu întreg imobilul, acestuia schimbându-i-se aspectul și afectându-i-se structura de rezistență, fiind necesară refacerea fundației. Învederează că, au lipsit originalele tabelelor și nu au avut posibilitatea efectuării unei expertize grafologice. Arată că, șarpanta este acoperișul celor patru apartamente și nu a fost menținută proprietatea comună.
Reprezentantul intimaților pârâți, și, solicită respingerea recursului și menținerea ca legale și temeinice a hotărârilor atacate, fără cheltuieli de judecată. În motivare arată că, lucrarea s-a executat pe bază de proiect avizat, în urma unei înțelegeri. Învederează că toți cei 4 locatari, locuiesc la etajul 4 al imobilului și au efectuat pe cheltuiala lor acea mansardă.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.4634/25.06.2007, Judecătoria Oradeaa respins acțiunea civilă formulată de reclamanții, - și - împotriva pârâților, și.
S-a respins, ca neîntemeiate, cererile de intervenție în interes propriu formulate de intervenientele, prin mandatar, respectiv - și B - ambele prin mandatar în contradictoriu cu reclamanții și pârâții din prezenta cauză, mai sus menționați.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
În fapt, pârâții, și au edificat un acoperiș deasupra blocului de locuințe A4 din, realizând cu această ocazie și 4 spații locative de tip mansardă. Pentru a edifica aceste spații locative pârâții au beneficiat de autorizația de construcție nr. 45/05.09.1996 și a certificatului de urbanism nr. 63/15.07.1996, acte administrative care de altfel, au fost puse în discuție în fața instanțelor judecătorești de către organele emitente, respectiv Primăria și Consiliul Local. Astfel, prin sentința nr. 11/CA/2003 din 21.01.2003 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr. 8187/CA/R/2002 s-a dispus anularea hotărârii Consiliului Local din 28.02.1997 prin care s-a hotărât retragerea autorizației de construire nr. 45/05.09.1996, dispunându-se totodată prelungirea valabilității autorizației de construcție sus menționate și a certificatului de urbanism nr. 63/15.07.1996 cu o perioadă egală cu termenul scurs de la data retragerii autorizației la data rămânerii definitive a hotărârii tribunalului mai sus menționate. În considerentele hotărârii Tribunalului Bihors -a reținut că pârâții din prezenta cauză, petenți în dosarul tribunalului, și intervenienții din acel dosar, V, -, și, în calitate de colocatari ai blocului A4 din au fost de acord să se construiască pe acoperișul blocului o mansardă acoperiș, sens în care au încheiat la 19.02.1999 un proces - verbal prin care și-au dat acordul pentru efectuarea acestei lucrări.
În ceea ce privește procesul verbal la care s-a făcut referire prin hotărârea tribunalului, instanța a reținut că, în fapt au fost încheiate patru procese verbale de înțelegere (filele 8-11).
Prin procesul verbal de la fila 8 din dosar, semnat de numitul și reclamantul, s-a menționat că, întrucât izolația hidrofugă de la acoperișul blocului se deteriorează continuu și foarte repede și nu se găsesc soluții tehnice pentru aof ace rezistentă în timp, iar locatarii de la ultimul etaj suferă neajunsurile infiltrațiilor prin tavan a apelor din ploi și zăpezi, locatarii blocului A4. B din sunt de acord ca locatarul să construiască un acoperiș mansardă în folosință proprie pe cheltuiala sa, pentru protecția acoperișului blocului împotriva intemperiilor și înlăturarea infiltrațiilor actuale. S-a menționat prin procesul verbal sus menționat că locatarii nu vor emite pretenții la spațiile rezultate din acoperirea blocului cu țiglă. S-a mai menționat că, în conformitate cu prevederile în vigoare, locatarul nu este scutit de cheltuielile de reparații generale în cadrul blocului. S-a făcut și mențiunea că procesul verbal s-a făcut într-un singur exemplar care a rămas la pârâtul.
Prin procesul verbal de la fila 9 din dosar, semnat de numita V și de reclamantul -, s-a menționat că, întrucât izolația hidrofugă de la acoperișul blocului se deteriorează continuu și foarte repede și nu se găsesc soluții tehnice pentru aof ace rezistentă în timp, iar locatarii de la ultimul etaj suferă neajunsurile infiltrațiilor prin tavan a apelor din ploi și zăpezi, locatarii blocului A4. B din sunt de acord ca locatarul să construiască un acoperiș mansardă în folosință proprie pe cheltuiala sa, pentru protecția acoperișului blocului împotriva intemperiilor și înlăturarea infiltrațiilor actuale. S-a menționat prin procesul verbal sus menționat că locatarii nu vor emite pretenții la spațiile rezultate din acoperirea blocului cu țiglă. S-a mai menționat că, în conformitate cu prevederile în vigoare, locatarul nu este scutit de cheltuielile de reparații generale în cadrul blocului. S-a făcut și mențiunea că procesul verbal s-a făcut într-un singur exemplar care a rămas la pârâtul.
Prin procesul verbal de la fila 10 din dosar, semnat de numitul, de reclamantul și de pârâtul, s-a menționat că, întrucât izolația hidrofugă de la acoperișul blocului se deteriorează continuu și foarte repede și nu se găsesc soluții tehnice pentru aof ace rezistentă în timp, iar locatarii de la ultimul etaj suferă neajunsurile infiltrațiilor prin tavan a apelor din ploi și zăpezi, locatarii blocului A4. B din sunt de acord ca locatarul să construiască un acoperiș mansardă în folosință proprie pe cheltuiala sa, pentru protecția acoperișului blocului împotriva intemperiilor și înlăturarea infiltrațiilor actuale. S-a menționat prin procesul verbal sus menționat că locatarii nu vor emite pretenții la spațiile rezultate din acoperirea blocului cu țiglă. S-a mai menționat că, în conformitate cu prevederile în vigoare, locatarul nu este scutit de cheltuielile de reparații generale în cadrul blocului. S-a făcut și mențiunea că procesul verbal s-a făcut într-un singur exemplar care a rămas la pârâtul.
Prin procesul verbal de la fila 11 din dosar, semnat de numitul, de reclamantul și de pârâta, s-a menționat că, întrucât izolația hidrofugă de la acoperișul blocului se deteriorează continuu și foarte repede și nu se găsesc soluții tehnice pentru aof ace rezistentă în timp, iar locatarii de la ultimul etaj suferă neajunsurile infiltrațiilor prin tavan a apelor din ploi și zăpezi, locatarii blocului A4. B din sunt de acord ca locatara să construiască un acoperiș mansardă în folosință proprie pe cheltuiala sa, pentru protecția acoperișului blocului împotriva intemperiilor și înlăturarea infiltrațiilor actuale. S-a menționat prin procesul verbal sus menționat că locatarii nu vor emite pretenții la spațiile rezultate din acoperirea blocului cu țiglă. S-a mai menționat că, în conformitate cu prevederile în vigoare, locatara nu este scutită de cheltuielile de reparații generale în cadrul blocului. S-a făcut și mențiunea că procesul verbal s-a făcut într-un singur exemplar care a rămas la pârâta.
În ceea ce privește procesele verbale sus menționate, instanța a reținut că numiții, V, -, și au formulat plângere penală împotriva pârâților, și -, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. și ped. de art. 215 alin. 1, 288 și 291 Cod Penal. Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea, prin rezoluția din 19.03.1998 emisă în dosar nr. 1805/P/1998, a confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale, reținându-se în motivarea rezoluției Parchetului că nici unul din actele de care numiții, au înțeles să se folosească, respectiv tabele prin care locatarii -4. B și-au dat acordul pentru construirea mansardei, sau autorizației de construcție, nu sunt false. Împotriva soluției Parchetului, numitul a formulat plângere la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA, plângere respinsă de procurorul general prin rezoluția din 23.12.1998 emisă în dosarul nr. 313/VIII.1/1998. În motivarea soluției procurorului general s-a reținut de asemenea că făptuitorii au obținut de la colocatari aprobarea scrisă de a mansarda blocul în care locuiesc, și că în baza acestui acord s-a executat un proiect și apoi lucrarea de supraetajare. S-a reținut că în nici una din situații făptuitorii nu au falsificat acte iar construcția corespunde proiectului.
În cauză nu s-a putut efectua o expertiză criminalistică, deoarece nici una din părți nu a mai putut prezenta în fața instanței originalele proceselor verbale de înțelegere. acestor procese verbale nu se regăsesc nici la dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea în care s-a emis rezoluția mai sus menționată, și nici la dosarul Primăriei în care s-a emis autorizația de construire nr. 45/1996, respectiv certificatul de urbanism nr. 63/1996.
Din adresa nr. 103/09.05.2007, Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice Tac omunicat instanței că examinările efectuate pe exemplare xerografiate nu pot conduce la rezultate concludente, arătând totodată că Laboratorul este în măsură să efectueze lucrarea cerută numai în cazul în care i se trimite exemplarele originale ale actelor în litigiu (fila 151).
Având în vedere cele de mai sus, instanța a avut în vedere cele arătate în considerentele Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea exprimate cu ocazia emiterii rezoluției din 19.03.1998 din dosar nr. 1805/P/1998, în sensul că nici unul din actele de care numiții, au înțeles să se folosească, respectiv tabele prin care locatarii -4. B și-au dat acordul pentru construirea mansardei, sau autorizației de construcție, nu sunt false. Această concluzie este întărită la dosarul cauzei de declarația martorului (fila 90), care a arătat că în perioada anului 1996 fost administrator al asociației de proprietari și că, în această calitate, s-a implicat în rezolvarea problemei acoperișului. Martorul a confirmat faptul că locatarii au semnat pentru construirea unui acoperiș mansardă de cei patru pârâți, care sunt locatarii de la ultimul nivel, arătând că își recunoaște scrierea olografă de pe procesele verbale ce i s-au prezentat spre vedere. În ceea ce îi privește pe martorii (fila 9) și (fila 94) audiați de instanță, aceștia nu au văzut actele semnate de locatari și nu au fost de față la încheierea unor înțelegeri între aceștia, dar au auzit de la vecini, respectiv de la reclamanți că aceștia că nu sunt de acord cu faptul ca pârâții să-și edifice mansarde cu ocazia construirii acoperișului. Astfel declarațiile acestor doi martori nu sunt relevante sub aspectul dovedirii înțelegerii care a existat între părți. De altfel și unul dintre reclamanți a arătat la întrebarea nr. 1 interogatoriului ce i s-a luat în cauză (fila 76), că a semnat ceva, că nu își amintește exact conținutul dar știe că a semnat pentru acoperiș și pentru ca cine face acoperișul să poată folosi și spațiul pentru acoperiș.
Pe de altă parte, ar fi de neînțeles care ar fi fost motivația locatarilor de la ultimul etaj pentru a face acoperișul numai pe cheltuiala lor și pentru a strânge semnături pentru această lucrare, dacă nu ar fi primit și ceva în schimb.
Pentru toate aceste motive instanța de fond a considerat că procesele verbale au fost semnate de persoanele menționate în conținutul lor, care au înțeles să le permită pârâților să construiască un acoperiș mansardă pe cheltuiala lor, spațiile rezultate din acoperirea blocului urmând să rămână în folosința pârâților.
Prin urmare având în vedere că procesele verbale de înțelegere nu sunt false, instanța a considerat că invocarea unei erori obstacol de către reclamanți este neîntemeiată. Astfel conținutul proceselor verbale este unul clar, în sensul că pârâții vor construi un acoperiș mansardă, iar locatarii semnatari nu vor ridica pretenții la spațiile rezultate din acoperirea blocului cu țiglă. De asemenea, instanța a considerat că prin aceste procese verbale nu s-a înstrăinat acoperișul imobilului comun care a fost și rămâne în coproprietatea forțată a proprietarilor de apartamente, iar spațiile de tip mansardă rezultate nu puteau fi înstrăinate prin procesele verbale de înțelegere, întrucât ele nu existau la data încheierii proceselor verbale, urmând a fi edificate în baza acestora. De aceea nu se poate vorbi despre un transfer al dreptului de proprietate asupra construcțiilor prin procesele verbale sus menționate. Pentru acest motiv nu are relevanță în ce privește valabilitatea proceselor verbale că acestea au fost semnate doar de către proprietarii care au fost găsiți la domiciliu atunci când pârâții au mers cu procesele verbale la ușa acestora. De asemenea, împrejurarea că numiții - și -, semnatari ai unuia din procesele verbale, au avut doar calitatea de detentori precari, nu poate atrage nulitatea procesului verbal respectiv, întrucât cei doi nu au consimțit la transmiterea unui drept de proprietate ci doar la efectuarea unor lucrări la imobilul comun.
Pentru motivele mai sus arătate, considerând că nu există nici un motiv de constatare a nulității proceselor verbale sus menționate, instanța a respins cererea privind constatarea nulității proceselor verbale de înțelegere formulată de reclamanți, ca fiind neîntemeiată.
De asemenea este neîntemeiată și cererea formulată de reclamanți ca instanța să constate faptul că procesele verbale de înțelegere nu pot constitui o dovadă valabilă a titlului pârâților asupra construcțiilor în vederea obținerii unei autorizații de construire în conformitate cu dispozițiile art. 7 lit. b) din Legea nr. 50/1991. Astfel, pârâții trebuiau să aibă titluri asupra construcțiilor pe care le aveau în proprietate și care existau la acea dată, respectiv asupra apartamentelor de la ultimul etaj din blocul A4 din, deasupra cărora urmau să edifice acoperișul mansardă, precum și acceptul colocatarilor în acest sens, neputând avea titlu asupra unor construcții sau lucrări care urmau să fie edificate și, deci nu existau la data solicitării autorizației. Prin art. 7 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 50/1991 republicată, se prevede că, autorizația de construire se emite în cel mult 30 de zile de la data înregistrării cererii, pe baza documentației depuse la autoritățile prevăzute la art. 4, care va cuprinde: dovada titlului asupra terenului și/sau construcțiilor. Este deci vorba despre titluri pentru terenuri și/sau construcții care există, și pe care urmează să se efectueze lucrările, și nu despre titluri asupra construcției care încă nu există și pentru care se solicită autorizația de construire. Pentru acest motiv și această cerere formulată de reclamanți a fost respinsă de către instanță. De altfel, la această cerere a răspuns și Tribunalul Bihor, prin sentința nr. 11/CA/2003, prin care s-a dispus anularea hotărârii Consiliului Local din 28.02.1997 prin care s-a hotărât retragerea autorizației de construcție nr. 45/05.09.1996, și s-a dispus prelungirea autorizației de construcție menționate și a certificatului de urbanism nr. 63/15.07.1996, cu o perioadă egală cu termenul scurs de la data retragerii autorizației la data rămânerii definitive a hotărârii. În considerentele hotărârii Tribunalului s-a arătat textual că și refuzul prelungirii valabilității autorizației și a certificatului de urbanism de către organul administrativ este nejustificat având în vedere împrejurarea că petenții, pârâți în cadrul dosarului Tribunalului, au depus toată documentația necesară efectuării lucrării respective.
În ceea ce privește cererile de intervenție în interes propriu formulate de intervenientele, respectiv - și B -, instanța reține următoarele:
La data de 03.11.2003, la BNP, intervenienta a încheiat un contract de vânzare - cumpărare prin care a dobândit cu titlu de cumpărare de la numiții și, dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în CF colectiv 662 și CF individual 675, având nr. top. 281/1/13, reprezentând în natură apartamentul nr. 13 din blocul de locuințe A4 din.
La data de 29.04.2004, la BNP a, intervenientele - și B - au încheiat un contract de vânzare - cumpărare prin care au dobândit cu titlu de cumpărare de la numiții și, dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în CF colectiv 662 și CF individual 563, având nr. top. 281/1/14, reprezentând în natură apartamentul nr. 14 din blocul de locuințe A4 din.
Intervenientele au dobândit proprietatea asupra imobilelor sus menționate în 2003, respectiv 2004, deci mult după încheierea proceselor verbale de înțelegere din 19.02.1996, care fac obiectul prezentei cauze, astfel că nu aveau cum să consimtă la aceste acte. Întrucât obiectul cererilor de intervenție este identic cu obiectul cererilor reclamanților care, așa cum s-a reținut mai sus, urmează să fie respinse de instanță, ca neîntemeiate, instanța a respins și cererile de intervenție formulate în cauză, cu toate capetele de cerere, ca fiind neîntemeiate, pentru aceleași motive avute în vedere de către instanță la respingerea acțiunii reclamanților.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, apelanții, - și - au formulat apel solicitând în principal casarea prezentei cauze cu trimitere spre rejudecare, iar în subsidiar modificarea în totalitate a hotărârii atacate în sensul admiterii cererii introductive.
În motivarea apelului formulat, apelanții au arătat că instanța de fond a făcut o eronată aplicare a prevederilor art. 7 lit. b din L 50/1991 și nu a reținut faptul că au fost induși în eroare de către intimați când cu semnat tabelele care au constituit procesele verbale prin care s-a materializat consimțământul lor la edificarea unui nou etaj pe blocul în care locuiesc. Totodată, apelanții au mai arătat că noul etaj s-a supraedificat pe planșeul superior al blocului astfel încât în mod obligatoriu era necesar acordul proprietarilor în formă autentică întrucât reprezintă un act translativ de proprietate și nicidecum un act de administrare care poate fi făcut de orice detentor precar.
În drept au invocat prev. art 282 și urm. cod procedură civilă.
Intimații prin întâmpinarea de la fila 35 dosar, au solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate.
În motivarea întâmpinării, intimații au arătat că nu se poate vorbi de nici un fel de eroare - obstacol la încheierea " procesele verbale de înțelegere, textul convenției fiind foarte clar și exprimă voința reală a părților realizată la acel moment. De asemenea, intimații au arătat că nu este vorba de nici un transfer al dreptului de proprietate asupra părții de imobil aflat în coproprietate forțată întrucât acoperișul imobilului continuă pe mai departe să rămână în coproprietatea comună și forțată a tuturor proprietarilor de apartamente, iar operațiunea de mansardare, realizată pe baza acordului celorlalți coproprietari este o operațiune juridică perfect legală, astfel încât se impune respingerea apelului formulat și implicit a acțiunii principale.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 969 cod civil, art. 970 cod civil și art. 115 și următorii cod procedură civilă.
Prin decizia civilă nr.49/A din 18 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, s-a respins ca nefondat apelul civil introdus de apelanții, domiciliată în, -4,. B,. 16, jud. B, și, ambii domiciliați în, -4,. B,. 20, jud. B, și, ambii domiciliați în, -4,. B,. 17, jud. B, și, ambii domiciliați în, -4,. B,. 19, jud. B, - și -, ambii domiciliați în, -4,. B,. 18, jud. B, împotriva intimaților, domiciliat în, -4,. B,. 21, jud. B, domiciliat în, -4,. B,. 22, jud. B, domiciliat în, -4,. B,. 23, jud. B, și, domiciliată în, -4,. B,. 24, jud. B, domiciliată în Câmpeni,-, jud. A, prin mandatar, -, domiciliată în O,-, -61,. 6, jud. B, și B -, domiciliată în T,-,. 68,. B,. 2,. 7, jud. T, ambele prin mandatar, domiciliat în com., sat, nr. 3. jud. B împotriva sentinței civile nr.4634 din 25.06.2007. pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care a păstrat-o în totalitate.
Pentru a pronunța în acest mod, tribunalul a reținut următoarele:
Prin apelul formulat apelanții au solicitat în principal desființarea sentinței cu trimitere spre rejudecare fără a mai invoca însă motivul desființării. Verificând motivele de desființare a sentinței atacate prin prisma disp. art.297 al.1 cod procedură civilă, Tribunalul Bihora constatat că instanța de fond prin sentința atacată a cercetat fondul cauzei iar părțile au fost legal citate pentru soluționarea cauzei. În consecință, cererea apelanților de desființare a sentinței atacate a fost neîntemeiată.
În ceea ce privește fondul cauzei, instanța de fond în mod legal și temeinic a reținut că în cauză nu se poate vorbi de o eroare obstacol care a stat la baza încheierii proceselor verbale contestate întrucât conținutul proceselor verbale este foarte clar, nelăsând loc de interpretări în sensul că reclamanții apelanți au consimțit ca pârâții să construiască un acoperiș mansardă și că semnatarii convenției nu vor ridica pretenții la spațiile rezultate din acoperirea blocului cu țiglă. De altfel, Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea prin rezoluția din 19.03.98. pronunțată în dos.nr.1805/P/1998 a statuat că tabelele prin care locatarii blocului A 4. B și-au dat acordul pentru construirea mansardei și pentru obținerea autorizației de construcție nu sunt false. Mai mult, apelanții au invocat existența unei erori obstacol fără însă a putea dovedi acest viciu de consimțământ.
Referitor la transferul dreptului de proprietate asupra edificatelor, Tribunalul Bihora constatat că prin procesele verbale încheiate între părți, nu s-a înstrăinat acoperișul imobilului care a fost și rămâne în coproprietatea forțată a proprietarilor de apartamente, iar spațiile de tip mansardă rezultate nu puteau fi înstrăinate prin procesele verbale de înțelegere, întrucât ele nu existau la data încheierii proceselor verbale. Prin urmare, nu se poate vorbi despre un transfer al dreptului de proprietate asupra construcțiilor fiind astfel neîntemeiat motivul de apel privind obligativitatea existenței acordului tuturor proprietarilor exprimat în formă autentică. Procesele verbale contestate reprezintă indiscutabil un act de administrare și nu unul de dispoziție, aspect rezultat din însăși scopul pentru care a fost încheiat respectiv protejarea acoperișului imobilului a cărui izolație hidrofugă s-a deteriorat precum și din conținutul proceselor verbale încheiate.
Față de aceste considerente și văzând în drept dispozițiile art. 969 Cod civil conform cărora " convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante" Tribunalul Bihor prin prisma dispozițiile art. 296 Cod procedură civilă a respins ca nefondat apelul formulat și a menținut ca legală și temeinică sentința atacată.
Văzând că nu s-a făcut dovada plății onorarului de avocat în apel prin prisma dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă, s-a respins cererea de acordare a cheltuielilor de judecată în favoarea intimaților.
Împotriva acestei decizii, în termen și legal timbrat au declarat recurs reclamanții, și, și, și, - și, solicitând în principal, casarea cu trimitere spre o nouă judecare iar în subsidiar, modificarea în tot a acesteia, în sensul admiterii apelului și schimbarea sentinței civile nr. 4634/25.06.2007 a Judecătoriei Oradea, iar pe cale de consecință, a admite acțiunea, astfel cum a fost ea formulată, cu cheltuieli de judecată.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a învederat că, prin hotărârile atacate, instanțele au reținut o stare de fapt, neconformă cu realitatea, fără administrarea tuturor probelor necesare, în special a unei expertize grafologice și grafoscopice, ceea ce ar atrage casarea cu trimitere în vederea completării probațiunii.
Pe de altă parte, recurenții susțin că probele administrate în cauză trebuiau valorificate sub toate aspectele, atât din punct de vedere al erorii obstacol cât și referitor la celelalte critici care au fost aduse.
Astfel, se arată că, în speță este vorba de un act de dispoziție, situație în care, acesta trebuia să îmbrace forma autentică, condiție care nu este îndeplinită, iar actul translativ de proprietate nu a fost semnat sub formă de tabel de către toți proprietarii tabulari, mai mult chiar există motive de nulitate pentru lipsa formei, precum și pentru lipsa unui consimțământ exprimat în mod liber și neviciat.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 312 și 304 pct.9 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimații, și au solicitat respingerea recursului civil de față, cu cheltuieli de judecată.
Verificând hotărârile atacate, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, conform art. 306 sub aspectul tuturor nulităților prev. de art. 304 Cod procedură civilă, Curtea de APEL ORADEAa reținut următoarele:
Prin însăși cererea de chemare în judecată, reclamanții au arătat că, în data de 19 februarie 1996 pârâții s-au prezentat la domiciliile acestora solicitând să semneze un tabel prin care ei, reclamanții își dădeau consimțământul ca aceștia să construiască pe cheltuiala lor, un acoperiș în vederea protejării planșeului blocului în care locuiau, de infiltrațiile apei pluviale.
Tot prin acțiunea introductivă, reclamanții au precizat că au semnat procesele verbale de înțelegere, cu convingerea că, își exprimă acordul în vederea executării unui acoperiș și nicidecum cu privire la supraedificarea unor noi apartamente pentru pârâți.
Rezultă așadar că reclamanții nu au contestat semnăturile de pe acele procese - verbale de înțelegere, astfel că, cererea acestora de efectuare a unei expertize grafologice, care să stabilească dacă semnăturile le aparțin sau nu, este neîntemeiată.
De altfel, este neverosimil că, pârâții - intimați, chiar dacă sunt proprietarii apartamentelor situate la ultimul nivel din blocul 4 din, deci interesați în ridicarea acoperișului, să-și fi oferit serviciile și să se oblige pecuniar că suportă exclusiv toate cheltuielile pentru executarea unei asemenea lucrări care în final profită tuturor proprietarilor de apartamente, în condițiile în care, aceste cheltuieli se suportă în comun de către toți proprietarii membri ai Asociației de proprietari, în funcție de cotele lor de proprietate din imobil.
Pe de altă parte, plângerile penale formulate de colocatari împotriva pârâților pentru săvârșirea infracțiunilor de fals, uz de fals și înșelăciune, au fost soluționate în sensul că s-a propus neînceperea urmăririi penale față de aceștia, pe motiv că nu au comis faptele pentru care au fost cercetați, astfel cum reiese și din Rezoluția dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ORADEA, la data de 23.XII.1998.
Împrejurarea că, tabelele și procesele verbale de înțelegere nu ar fi fost semnate de către toți proprietarii, este un aspect ce poate fi invocate doar de părțile lezate, respectiv de către cei care susțin că semnătura lor nu se regăsește pe înscrisurile contestate, ceea ce nu este cazul recurenților, pentru motivele arătate deja mai sus.
Cât privește fondul cauzei, în mod corect au reținut ambele instanțe că, potrivit "proceselor - verbale de înțelegere", depuse la dosar, reclamanții au fost de acord ca pârâții să construiască un acoperiș -mansardă, în folosința proprie pe cheltuiala lor, pentru protecția acoperișului blocului împotriva intemperiilor și pentru înlăturarea cauzei infiltrațiilor existente.
În baza acordului obținut de către intimați, aceștia au deținut autorizație de construire pe baza unui proiect efectuat în acest scop și au realizat lucrarea de supraetajare.
Reclamanții nu au semnat nici un act de transfer al dreptului de proprietate către intimați, ci, așa cum a reținut și instanța de apel, aceștia și-au dat acordul pentru ca intimații, pe cheltuiala lor să realizeze o mansardare a imobilului, acoperișul blocului rămânând în continuare în coproprietatea tuturor proprietarilor imobilului.
Așa fiind, apreciind că nu subzistă nici una din criticile invocate, Curtea de APEL ORADEA, în temeiul art. 312 al.(1) Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul civil de față, constatând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de reclamanții domiciliată în, - 4,. B,. 16, județul B, domiciliați în, - 4,. B,. 20, județul B, domiciliați în, - 4,. B,. 17, județul B, domiciliați în, - 4,. B,. 19, județul B, și domiciliați în, - 4,. B,. 18, județul B în contradictoriu cu intimații pârâți domiciliat în, - 4,. B,. 21, județul B, domiciliat în, - 4,. B,. 22, județul B, domiciliat în, - 4,. B,. 23, județul B, domiciliată în, - 4,. B,. 24, județul B, intimatele interveniente, prin mandatar, domiciliată în O, - -, nr. 27, - 61,. 6, județul B, B, prin mandatar, domiciliată în T,-,. 68,. B,. 2,. 7, județul T, prin mandatar, domiciliată în Câmpeni,-, județul A și cu intimatul domiciliat în, nr. 3. județul B, împotriva deciziei civile nr. 49 din 18 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o menține în întregime.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 23 septembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - R - - - - -
Red.dec.- /20.10.2008
Jud.fond.
Jud.apel. -
Dact./21.10.2008
Ex.2
Președinte:Pantea ViorelJudecători:Pantea Viorel, Roman Florica, Bocșe Elena
